MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE UNIVERSITATEA DIN ORADEA ȘCOALA DOCTORALĂ DE ȘTIINȚE SOCIALE DOMENIUL ECONOMIE. Adrian Ioan FELEA TEZĂ DE DOCTORAT

Size: px
Start display at page:

Download "MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE UNIVERSITATEA DIN ORADEA ȘCOALA DOCTORALĂ DE ȘTIINȚE SOCIALE DOMENIUL ECONOMIE. Adrian Ioan FELEA TEZĂ DE DOCTORAT"

Transcription

1 MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE UNIVERSITATEA DIN ORADEA ȘCOALA DOCTORALĂ DE ȘTIINȚE SOCIALE DOMENIUL ECONOMIE Adrian Ioan FELEA TEZĂ DE DOCTORAT (Rezumat) CREȘTEREA COMPETITIVITĂȚII ECONOMIEI ROMÂNEȘTI ÎN CONTEXTUL DEZVOLTĂRII DURABILE Conducător ştiinţific: Prof.univ.dr. Mihai BERINDE ORADEA 2014

2 CUPRINS LISTĂ ACRONIME INTRODUCERE CAPITOLUL I: FUNDAMENTELE TEORETICE ALE COMPETITIVITĂŢII ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE 1.1.Conceptul de competitivitate Scurt istoric Definiții Măsurarea competitivității 1.2.Conceptul de dezvoltare durabilă Scurt istoric Definiții şi obiective ale dezvoltării durabile Indicatorii dezvoltării durabile 1.3.Competitivitatea şi dezvoltarea durabilă legături şi interacţiuni cu diferite concepte actuale 1.4.Concluzii: Delimitări și perspective teoretice ale abordării integrate a competitivității și dezvoltării durabile CAPITOLUL II: PROIECȚIA SI OPERATIONALIZAREA COMPETITIVITAȚII SI A DEZVOLTARII DURABILE LA NIVELUL UE 2.1. Binomul competitivitate dezvoltare durabilă în abordarea strategică a UE Componenta economică, socială și de mediu în viziunea UE Competitivitatea în abordarea strategică a UE: de la Strategia de la Lisabona la Strategia Europa Dezvoltarea durabilă în abordarea strategică a UE: Strategia de Dezvoltare Durabilă a UE Compatibilitatea strategiilor versus compatibilitatea indicatorilor de competitivitate și dezvoltare durabilă la nivelul UE Cadrul instituțional de operaționalizare a strategiilor de C&DD ale UE prin programe de CDI 2.2. Evaluarea stării de fapt a dezvoltării durabile și competitivității UE Dezvoltarea durabilă în UE: starea de fapt Competitivitatea UE la nivel mondial: starea de fapt 2.3. Nivelului de competitivitate economică a UE în context mondial Considerații preliminare Elemente de caracterizare a competitivității economice a UE în context

3 mondial 2.4.Concluzii: Starea de fapt versus abordarea strategică integrată a competitivității și dezvoltării durabile la nivelul UE CAPITOLUL III: PROIECȚIA ȘI OPERAȚIONALIZAREA COMPETITIVITAȚII ȘI DEZVOLTARII DURABILE A ROMANIEI 3.1. Abordarea strategică integrată a competitivității și dezvoltării durabile la nivelul României 3.2. Convergența între strategiile naționale de competitivitate și dezvoltare durabilă și strategiile europene 3.3. Strategii și programe de CDI operaționale la nivel național 3.4. Elemente de caracterizare a competitivității operaționale a României în context internaţional Poziția României în context mondial Nivelul de competitivitate a României prin prisma rapoartelor WEF Nivelul de competitivitate a României prin prisma rapoartelor IUS 3.5. Competitivitatea României sub aspectul finanțării proiectelor de CDI din surse europene 3.6. Concluzii: Starea de fapt versus abordarea strategică integrată a competitivității și dezvoltării durabile la nivelul României CAPITOLUL IV: MODELAREA COMPETITIVITĂȚII SECTORIALE 4.1. Modele de creștere economică Teoria creșterii dirijate Teoria creșterii echilibrate Modelul Solow de creștere economică Alte teorii și modele 4.2. Indicatori de evaluare a competitivității sectoriale Setul de indicatori aplicabili pentru caracterizarea competitivității sectoriale Exprimarea analitică a indicatorilor Indicatorii independenți (simpli) Indicatorii agregați (sintetici) 4.3. Concluzii: Modele și indicatori selectați pentru analiza competitivității sectoriale CAPITOLUL V: ANALIZA COMPETITIVITAȚII INDUSTRIALE A ROMANIEI 5.1. Metodologia de analiză 5.2. Elemente de caracterizare a competitivității industriale a României în context european Aspecte specifice ale economiei României

4 Principalii indicatori macroeconomici de output (IAE) Indicatorii de impact asupra mediului Indicatorii de input 5.3. Dinamica recentă a sectorului industrial al României Dinamica recentă a indicatorilor fundamentali de output ai sectorului industrial Balanța comerțului internațional Dinamica recentă a indicatorilor de caracterizare a impactului de mediu Indicatorii de input privind factorii esențiali de influență a competitivității industriale Indicatorul I 14 Stocul ISD generat / Stocul ISD recepționate la nivel economiei româneşti 5.4. Caracterizarea competitivității industriale a României prin prisma valorilor unor indicatori agregați 5.5. Competitivitatea industriei energetice în contextul dezvoltării durabile Importanța industriei energetice în contextul competitivității economice Setul de indicatori propuși pentru evaluarea nivelului de competitivitate energetică Competitivitatea energetică a României în context european 5.6. Concluzii: Recomandări și propuneri pentru creșterea competitivității industriale a României în context european CONCLUZII FINALE, CONTRIBUȚII ȘI DIRECȚII STRATEGICE DE ACȚIUNE PENTRU CREȘTEREA COMPETITIVITAȚII ECONOMIEI ROMANIEI IN CONTEXTUL DEZVOLTARII DURABILE BIBLIOGRAFIE ANEXA 1. STRUCTURA DE INDICATORI AI DD UTILIZATĂ DE EUROSTAT ANEXA 2 IMPACTUL POS ASUPRA COPMPETITIVITĂŢII ROMÂNIEI ANEXA 3 EVOLUȚIA RECENTĂ A VALORII EXPORTURILOR/IMPORTURILOR DE PRODUSE INDUSTRIALE ALE ROMÂNIEI ANEXA 4 VALORILE INDICATORILOR SIMPLI UTILIZAŢI PENTRU CARACTERIZAREA COMPETITIVITĂŢII INDUSTRIALE ANEXA 5 VALORILE ABSOLUTE ALE INDICATORILOR DE COMPETITIVITATE ENERGETICĂ

5 Introducere Creșterea competitivității nu mai poate fi privită la ora actuală separat de dezvoltarea durabilă. În concordanţă cu viziunea strategică a UE, care îşi propune să,,investească în creştere, dar nu în orice fel de creştere economică, ci într-o,,creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii și să stimuleze dezvoltarea, dar nu orice fel de dezvoltare, ci aceea fundamentată pe trei piloni: economic, social și de mediu, ceea ce ne propunem prin lucrarea de faţă, este să analizăm comparativ conceptele de competitivitate și dezvoltare durabilă, teoriile explicative, modelele, strategiile și indicatorii care măsoară competitivitatea și dezvoltarea durabilă privite în interconexiune atât în gândirea, cât și în politica economică, în special a UE. Lucrarea de faţă nu reprezintă o tratare exhaustivă a subiectului, urmărind prin elaborarea acesteia să clarificăm anumite aspecte legate de obiectivele, tipologia, instrumentele specifice ale politicilor și strategiilor UE și României pentru competitivitate şi dezvoltare durabilă, iar pe baza modelelor de analiză și a indicatorilor selectați să identificăm, sub forma unui set de concluzii stadiul competitivității economiei și industriei românești. În final, pe baza acestor concluzii ne propunem să elaborăm un set de direcţii strategice de urmat pentru România, având ca ţintă redresarea economiei, acolo unde se dovedeşte a fi necesar, toate acestea în contextul mai larg al economiei europene. Mesajul lucrării de faţă este acela că economia României poate și trebuie să devină mai competitivă pe plan global, dezvoltându-se fără să sacrifice nici șansele de dezvoltare ale generațiilor viitoare, nici șansele de modernizare oferite de integrarea europeană. Motivația alegerii temei Subiectul tezei de doctorat,,creşterea competitivităţii economiei româneşti în contextul dezvoltării durabile reprezintă o temă de cercetare de maximă actualitate şi interes ştiinţific. În contextul economic actual, caracterizat de criza economică globală, importanţa subiectului a crescut, eficienţa aplicării politicilor și strategiilor de creștere a competitivității, precum şi identificarea unor noi instrumente şi mecanisme pentru asigurarea dezvoltării durabile fiind decisive atât pentru UE, cât și pentru România. Motivaţia alegerii acestei teme este legată de necesitatea abordării integrate a competitivității și dezvoltării durabile și clarificării multitudinii variabilelor implicate în procesul de cuantificare, evaluare și operaționalizare a acestora. Tratarea subiectului s-a făcut pornind de la cercetarea amănunţită a celor trei componente ale dezvoltării durabile: economică, de mediu şi socială, a raporturilor și interacţiunii dintre ele, a interacţiuni cu alte concepte, în contextul restricţiilor

6 pe care le impun strategiile de dezvoltare durabilă asupra factorilor de creştere a competitivităţii, la nivel european şi naţional. În conformitate cu tema, teza de doctorat s-a dezvoltat în jurul următoarelor cuvinte cheie:,,competitivitate,,,dezvoltare durabilă,,,naţional,,,european. Obiectivele urmărite Obiectivul general al lucrării este identificarea direcţiilor şi a mijloacelor de creştere a competitivităţii economiei româneşti, respectând principiile dezvoltării durabile. Obiectivele specifice fixate prin programul de cercetate științifică și urmărite pe parcursul cercetării în vederea realizării tezei de doctorat sunt: Identificarea şi prezentarea stadiului actual privind preocupările legate de Competitivitate şi Dezvoltare Durabilă, la nivel global, european şi naţional; Analiza relaţiei între dezideratele dezvoltării durabile şi competitivitate, la nivel european şi naţional şi identificarea modului în care principiile dezvoltării durabile frânează creşterea competitivităţii economice; Prezentarea strategiilor şi a nivelului de competitivitate al UE în raport cu principalii competitori internaţionali; Sistematizarea modelelor de evaluare şi a indicatorilor de caracterizare a nivelului de competitivitate a României în context european; Prezentarea strategiilor şi a nivelului de competitivitate al României la nivel mondial, în raport cu UE27 şi cu state din UE27; Cercetarea sistematică a competitivităţii la nivelul principalelor sectoare ale economiei naţionale, determinarea valorilor indicatorilor de caracterizare şi identificarea posibilităţilor de creştere a competitivităţii sectoriale; Identificarea factorilor de influenţă ai competitivităţii industriale, cum poate fi stimulată creşterea competitivităţii industriale a României, care sunt ramurile industriale ale României cu adevărat competitive; Analiza impactului resurselor energetice asupra competitivităţii economice a României in contextul dezvoltării durabile; Investigarea impactului strategiilor de cercetare dezvoltare inovare asupra competitivităţii economice, comparând nivelul unor state europene cu cel naţional; Formularea unor concluzii şi a unor direcţii strategice de urmat, necesare pentru a transforma România într-o ţară cu o economie competitivă şi durabilă, o ţară capabilă să intre

7 intr-o competiţie economică imediată cu ţările apropiate azi ca şi nivel de dezvoltare şi pe viitor cu ţările fanion de azi ale Europei. Metodologia cercetării ştiinţifice Cercetările realizate în prezenta teză de doctorat vizează, în principal, cele două concepte cel al competitivităţii şi cel al dezvoltării durabile dorind să evidenţieze legăturile, influenţele şi/sau constrângerile legate de abordarea comună a acestora. În acest sens, cercetarea teoretică a constat în culegerea de informaţii, organizarea lor într-un mod logic, prezentarea şi analiza celor mai semnificative dintre ele, precum şi formularea de concluzii. Culegerea informaţiilor a avut loc prin consultarea surselor bibliografice din cadrul bibliotecilor Universităţii din Oradea, Universităţii din Debrecen, precum şi prin accesarea bazelor de date on-line (ISI Web of Knowledge, Scopus, EBSCO, EconLit, REPEC, DOAJ, Cabells, Jstor, Science Direct, SpringerLink, ProQuest, Cambridge Journals, Taylor and Francis, etc.). Cercetarea teoretică desfășurată ne-a permis prezentarea în lucrarea de faţă, pe baza analizei literaturii de specialitate, documentării bibliografice şi documentării directe, a unei sinteze cu privire la metodologia de tratare şi evaluare a competitivităţii naţionale şi economice; modalităţile de proiecţie şi apreciere a gradului de satisfacere a obiectivelor dezvoltării durabile; rolul cunoaşterii în realizarea strategiilor de dezvoltare durabilă şi în creşterea competitivităţii; metode şi indicatori de modelare a creşterii economice cu evidenţierea factorilor de influenţă. Sinteza realizată urmăreşte mai multe planuri: al gândirii economice, respectiv al modului în care a fost reflectată problematica analizată în gândirea economică în perioada şi în spaţiul supus analizei, al politicii economice, respectiv al modului în care au evoluat strategiile și politicile referitoare la competitivitate și dezvoltare durabilă în perioada şi în spaţiul supus analizei. Cercetarea statistică a vizat analiza poziţiei şi evoluţiei nivelului mediu de competitivitate al UE27 în raport cu principalii competitori internaţionali (SUA, Japonia, China); nivelul de competitivitate naţională a României în context internaţional, în raport cu media UE27 şi cu ţări din UE27; evoluţia recentă şi nivelul de competitivitate industrială a României în cadrul UE; starea sub-sectoarelor şi ramurilor industriale ale României, cu evidenţierea celor performante şi neperformante; nivelul indicatorilor ce caracterizează pilonul de mediu şi pilonul social al dezvoltării durabile, pentru România, comparativ cu UE27; nivelul de competitivitate energetică al României în raport cu mai multe ţări de referinţă din UE. Datele referitoare la România au fost obţinute de pe site-ul Institutului National de Statistică, iar cele referitoare la UE şi România (cele inexistente pe site-ul INS) au fost descărcate de pe site-ul Eurostat. De asemenea, au fost prelucrate şi interpretate datele

8 şi informaţiile existente pe site-urile următoarelor instituții: WEF, IMD, UNCTAD, ANCS, IMF, World Bank, OMC, IER, Comisia Europeană. Analiză statistico-matematică a parcurs următoarele etape: prezentarea tabelară a datelor brute, aduse într-o formă comparabilă; prezentarea sub formă grafică a evoluţiei competitivității, dezvoltării durabile în perioada (cu unele extensii sau reduceri, în funcţie de datele disponibile) a datelor pentru UE, România, Franța, Germania, Ungaria, Bulgaria; prezentarea sub formă de ritmuri anuale de creştere/descreştere a evoluţiei în aceeaşi perioadă pentru care s-a dispus de datele brute cu referire la România şi ţările selectate. Dacă în prima parte a lucrării, cercetarea a avut un caracter preponderent descriptiv și analitic, în partea a doua am utilizat o metodologie de cercetare empirică. În urma cercetării realizate, am obţinut o serie de rezultate care reprezintă punctul de plecare pentru realizarea modelelor de evaluare a competitivităţii sectoriale. Aceste rezultate au dus la posibilitatea evaluării impactului pe care îl au factorii de input la nivelul competitivităţii industriei şi a ramurilor sale. Ca şi consecinţă a rezultatelor obţinute am reuşit să trasăm o serie de recomandări şi să schiţăm direcţii strategice menite să contribuie la redresarea economică a României, prilejuită de cadrul natural şi potenţată de aderarea în anul 2007 la UE. Originalitatea şi natura inovativă a lucrării rezultă din integrarea conceptuală şi metodologică a sustenabilității în abordarea competitivității, elaborarea instrumentelor analitice necesare pentru evaluarea indicatorilor de competitivitate industrială, reprezentativi pentru cei trei piloni ai dezvoltării durabile (economic, mediu, social); respectiv din evaluarea pe baza nivelului de competitivitate naţională, industrială şi cu referire la industria energetică a României, prin comparaţie cu UE27 şi ţări de referinţă. Teza de doctorat este structurată în cinci capitole, la care se adaugă cuprinsul, lista de acronime, introducerea, anexele, concluziile finale şi referinţele bibliografice. La finele capitolelor I-V s-a inserat câte un subcapitol în care se prezintă concluziile rezultate în urma tratării subiectelor incluse în capitolul respectiv. Ultima parte a lucrării conţine o sinteză generalizată a concluziilor, a contribuțiile autorului şi o serie de propuneri privind direcţiile strategice de acţiune a României în vederea creşterii competitivităţii. Lucrarea de faţă cuprinde un număr de 5 anexe referitoare la structura de indicatori ai DD utilizată de Eurostat, impactul POS asupra competitivităţii României, exemplificări privind poziția României în cadrul PC7, evoluția recentă a valorii exporturilor/importurilor de

9 produse industriale ale României, valorile indicatorilor simpli utilizaţi pentru caracterizarea competitivităţii industriale şi valorile absolute ale indicatorilor de competitivitate energetică. Capitolul I, intitulat,,fundamentele teoretice ale competitivităţii şi dezvoltării durabile, este structurat pe patru sub-capitole şi are scopul de a selecta și defini conceptele cheie cu care operează prezenta lucrare, de a prezenta evoluția principalelor teorii și modele aferente conceptelor cheie selectate, precum şi indicatorii utilizați în acest domeniu. Conceptul competitivităţii are o lungă istorie, fiind dezbătut de marii economişti ai lumii de mai bine de 240 de ani. În toată această perioadă importanţa conceptului a crescut, discutându-se astăzi despre competitivitate, atât la nivel de ţară cât şi la nivel de întreprindere. Nu în ultimul rând complexitatea conceptului a ajuns să genereze controverse identificându-se în timp diverse metode de cuantificare a competitivităţii. Complexul concept al competitivităţii economice a generat de-a lungul timpului o serie de definiţii, atât din partea oamenilor de ştiinţă, cât şi din partea celor mai prestigioase instituţii internaţionale. Spre exemplu, World Economic Forum, defineşte competitivitatea ca fiind:,,un set de instituţii, politici şi factori care determină nivelul de productivitate într-o ţară (World Economic Forum, 2012). În urma analizei literaturii de specialitate am constat faptul că, competitivitatea este definită şi tratată în literatura de specialitate (Porter, 1985; Porter, 1990; Krugman și Venables, 1990; Krugman și Venables, 1995; Porter, 1998a; Porter, 1998b; Martin, 2003, Iancu, 2003) din două mari puncte de vedere: competitivitatea naţiunilor şi competitivitatea companiilor. Pe parcursul dezvoltării societăţii s-au elaborat şi s-au publicat mai multe teorii şi puncte de vedere cu privire la competitivitate. Dintre acestea am ales să prezentăm teoria celebrului economist Michael Porter care, în cartea sa, intitulată,,the Competitive Advantage of Nations /,,Avantajul Competitiv al Naţiunilor, publicată în anul 1990, prezintă aşa numitul diamant al competitivităţii, o altă teorie prezentată este modelul celor nouă factori lansată de către profesorul Dong-Sung Cho de la Universitatea Naţională din Seoul, ultima fiind a lui Stephane Garelli (2004), teorie care a apărut în celebra publicaţie a Institutului pentru Managementul Dezvoltării (IMD) şi anume, World Economic Yearbook, în anul 2004, denumită,,cubul competitivităţii. Pe lângă conceptul competitivităţii în acest capitol am tratat şi conceptul dezvoltării durabile. În primă fază, conceptul de dezvoltare durabilă (DD) a apărut odată cu criza

10 resurselor de energie, acum mai bine de 40 de ani, ulterior apărând şi denumirea, în anul 1992 la Rio de Janeiro. Odată cu apariţia raportului,,viitorul nostru comun, apare şi prima definiţia a durabilităţii,,dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmăreşte satisfacerea nevoile prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi (UN, 1987). Nu putem vorbi de dezvoltate durabilă fără a pune în echilibru cei trei piloni care generează acest concept. Astfel, dezvoltarea durabilă apare acolo unde cele trei concepte ajung la un punct comun (figura 1.8). Figura 1.8. Interdependenţa dintre cei trei piloni ai dezvoltării durabile sistemul economic sistemul social sistemul ecologic Dezvoltarea durabilă Sursa: prelucrat de autor după Ion A. Popescu, Aurelian A. Bondrea, Mădălina I. Constantinescu 2005, Dezvoltarea durabilă. O perspectivă românească p. 23. La fel ca şi în cazul competitivităţii şi în cazul conceptului de dezvoltare durabilă s-a conceput un set de indicatori, meniţi să realizeze o cuantificare a rezultatelor obţinute în urma implementărilor politicilor de dezvoltate durabilă. Tot în acest capitol, pornind de la complexitatea şi multivalenţa celor două concepte, am încercat să identificăm modul în care cele două concepte interacţionează, se suprapun, se completează, atât între ele, cât şi cu alte concepte, în contextul mondial actual. În final considerăm că este important de urmărit în ce măsură se poate genera sau în ce măsură se poate ajunge la competitivitate economică respectând ceilalţi doi piloni ai dezvoltării durabile şi, mai mult de atât, în ce măsură se poate discuta despre creşterea competitivităţii unei economii în contextul dezvoltării durabile.

11 Capitolul II, intitulat,,proiecția şi operaţionalizarea competitivității si a dezvoltării durabile la nivelul UE, este destinat prezentării principalelor strategii europene în care se reflectă tema dezvoltării durabile şi a competitivităţii precum şi a poziţiei UE în context internaţional sub aspectul competitivităţii. După prezentarea, în primul subcapitol, a cadrului fixat şi a evoluţiei preocupărilor privind binomul competitivitate dezvoltare durabilă în UE, accentuându-se importanţa celor trei piloni (mediu, social şi economic), în partea a doua a acestui capitol prezentăm nivelul operaţional al dezvoltării durabile şi al competitivităţii UE, identificat pe baza unor rapoarte oficiale şi prin prisma valorilor unor indicatori consacraţi la nivel mondial. Un paragraf distinct este dedicat prezentării cadrului instituțional de operaționalizare a strategiilor de competitivitate și dezvoltare durabilă prin finanțarea proiectelor de CDI care să permită implementarea acestora. Ultima parte analitică a acestui capitol conţine sinteza menită să caracterizeze nivelul de competitivitate economică a UE27 în context mondial, accentuându-se, atunci când s-au găsit date disponibile, importanța unor indicatori de caracterizare a competitivităţii industriale a UE27, de asemenea, în raport cu principalii competitori mondiali. UE deţine priorităţi la nivel mondial în privinţa conceptualizării şi operaţionalizării dezideratelor dezvoltării durabile fiind, adesea, principalul promotor al strategiilor şi politicilor specifice. În tabelul 2.1 prezentăm o sinteză privind evoluţia abordărilor pe tema dezvoltării durabile, la nivelul UE. Tabelul 2.1 Abordarea dezvoltării durabile în reglementările şi strategiile UE Nr Documentul/Evenimentul Contribuţiile principale crt. 1 Summit-ul de la Paris (1972) Evidenţiază necesitatea de a acorda o atenţie deosebită protecţiei mediului, în contextul expansiunii economice 2 Actul Unic European (1987) Primul tratat al CE care se referă la politica europeană de mediu 3 Tratatul de la Maastricht Conceptul de,,protecţie a mediului obţine un statut complet (1993) 4 Tratatul de la Amsterdam Întăreşte baza legală a politicii de mediu a UE (1999) 5 Summit-ul de la Goteborg (2001) A adoptat Strategia de dezvoltare durabilă a UE. Stabileşte faptul că DD vizează patru paliere: economic, social, mediu şi al guvernanţei mondiale. Enunţă şapte principii şi şase obiective ale DD, cu referire la subiectele majore: schimbările climatice, transporturi, moduri de producţie şi consum, gestiunea resurselor naturale, sănătatea publică şi sărăcia şi excluziunea socială. Enunţă trei măsuri intersectoriale care să faciliteze realizarea obiectivelor DD, cu referire la: societatea cunoaşterii, 6 Strategia de al Lisabona revizuită (2006) instrumentele financiare şi economice, comunicare Asumă ca şi obiectiv central al UE, transformarea acesteia în cea mai competitivă şi dinamică economie la nivel mondial. Fundamentează o serie de instrumente de acţiune pentru creşterea competitivităţii economice, precum: UE să fie un spaţiu mai

12 7 Strategia de dezvoltare durabilă a UE (2006) 8 Strategia pentru Europa 2020 (2010) atractiv pentru investiţii, dezvoltarea societăţii informaţionale, promovarea cunoaşterii şi a inovării, servicii financiare eficiente şi integrate. Instituie obligativitatea creşterii alocărilor bugetare(prin fonduri structurale), pentru coeziune, competitivitate regională şi ocupare. Stabileşte necesitatea dublării gradului de valorificare al resurselor regenerabile de energie până în 2010 faţă de Actualizează SDDUE stabilită la summit-ul de la Goteborg, urmărindu-se contracararea tendinţelor non-durabile, identificate şi respectiv racordarea la realităţile europene şi internaţionale. Relevă gradul de angajare al UE în strategiile internaţionale de dezvoltare durabilă. Instituie cadrul favorabil de implementare a obiectivelor DD, prin stabilirea de ţinte şi acţiuni concrete şi fezabile. Evidenţiază şapte provocări cheie, la care arondează obiective operaţionale, ţinte şi acţiuni specifice. Stabileşte instrumentele de operaţionalizare al SDDUE: triunghiul cunoaşterii, promovarea şi finanţarea. Stabileşte necesitatea şi modalităţile de monitorizare, evaluare şi actualizare periodică a SDDUE. Actualizează obiectivele UE în contextul generat de criza economică globală. Accentuează necesitatea ca UE să acţioneze în mod unitar, ca Uniune. Stabileşte necesitatea transformării UE într-o economie socială de piaţă nouă, durabilă, mai inteligentă şi mai ecologică. Subliniază rolul cunoaşteri asupra competitivităţii. Accentuează necesitatea ridicării gradului de ocupare al forţei de muncă şi coeziune socială. Prezintă comparativ şi sugestiv trei scenarii pentru Europa anului 2020: redresare durabilă, redresare lentă şi deceniu pierdut. Stabileşte nouă ţinte concrete, esenţiale pentru competitivitatea şi dezvoltarea durabilă a UE. Sursa: realizat de autor pe documentelor europene privind dezvoltarea durabilă La nivelul Uniunii Europene cele mai cunoscute strategii care cuprind referiri la competitivitate şi dezvoltare durabilă sunt: Strategia Lisabona; Strategia de dezvoltare durabilă a UE; Strategia Europa În conformitate cu obiectivele stabilite prin strategiile europene (SL 2006, SDDUE 2006 SE2020, 2010), pentru a impulsiona cercetarea științifică la nivelul statelor din UE și pentru a o face mai compatibilă cu obiectivele specifice dezvoltării durabile și competitivității, în ultimii ani s-au instituit o serie de măsuri, cele mai semnificative fiind: Declararea în anul 2000 și întreprinderea de acțiuni în direcția operaționalizării,,ariei Europene a Cercetării Științifice ; Instituirea unor organisme specifice pentru elaborarea și susținerea politicilor și a programelor de cercetare ale UE, ca de exemplu (Bărbulescu, 2008): o Consiliul European pentru cercetare;

13 o Direcția generală cercetare (D-E Research); o Agenția executivă pentru cercetare; o Centru comun de cercetare (Joint Research Centre); o Serviciul de informații CORDIS; o Comisia pentru industrie, cercetare și energie. Creșterea continuă a nivelului de finanțare al cercetării științifice (CS) prin programe coordonate de UE; Introducerea din textul SE a unor obiective și ținte privind CDI, printre care și alocarea a 3% din PIB-ul statelor membre pentru CDI. Pentru a obține rezultatele vizate și înscrise în strategii, cercetarea și inovarea necesită un suport financiar major. Programul Horizon 2020 este noul program prin care UE va finanţa activităţile de CDI. A fost conceput pentru a continua PC7 şi pentru a susţine implementarea SE2020 şi SDDUE, pentru perioada [ ]. Din prezentarea acestui program rezultă intenţiile de a reduce birocraţia şi de a simplifica implementarea proiectelor, comparativ cu PC7. Alocaţia bugetară prin Horizon 2020 este substanţial crescută (79 mld ) (figura 2.4), faţa de PC7 (50,4 mld ) şi este orientată în principal (71,1 mld ) pe trei piloni (Horizon2020, 2014): Excelenţă în ştiinţă (cercetări de vârf): 24,4 mld ; Leadership industrial: 17 mld ; Provocări societale: 29,7 mld. Pentru ca rezultatele din CDI să poată fi cuantificate la nivelul UE a fost creat un mecanism de evaluare a competitivităţii în CDI. Ca și parte a,,proinno Europe initiative, promovată de Comisia Europeană, anual, începând cu 2001, se publică,,innovation Union Scoreboard (IUS), stabilindu-se pe baza datelor statistice furnizate de Eurostat, valoarea,,summary Innovation Index (SII), adică rezumatul indicelui de inovare pornind de la 25 de indicatori fundamentali (IFI), structurați pe 8 piloni (IPI) și agregați pe trei direcții Nivelul competitivităţii şi dezvoltării durabile al UE se obține prin coroborarea nivelelor atinse de națiunile reunite, fără a intra în detalii privind competitivitatea sectoarelor economice sau a companiilor. În consecinţă pentru caracterizarea gradului de dezvoltare durabilă a UE am recurs la rapoartele realizate pe baza strategiilor menţionate în subcapitolul anterior iar în cazul măsurării competitivităţii am ales să folosim datele furnizate de celebrul centru de evaluare a competitivităţii prezentat în primul capitol şi anume World Economic Forum.

14 Pornind de la datele furnizate de WEF prin The Global Competitiveness Report (GCR), am încercat să evidenţiem o cât mai veridică poziţionare a UE la nivel mondial, din perspectiva competitivităţii generale. În consecinţă am considerat oportună realizarea unei comparaţii între UE27, SUA, Japonia şi nu în cele din urmă China. Am ales aceste state deoarece consideram că, luând Uniunea ca un tot unitar, spre care se pare că se şi tinde, economiile menţionate anterior ar trebui să fie cele la care ar trebui să se raporteze Uniunea în ansamblul ei. În urma analizei am observat decalajul destul de pronunţat, în defavoarea UE, pe toată perioada studiată a UE27 faţă de două dintre statele de referinţă studiate şi anume SUA şi Japonia. În raport cu China, se observă faptul că, pentru primele trei perioade (2006/ /2009), UE27 se află pe o poziție sensibil mai favorabilă, dar această situaţie se inversează, pentru ultimele patru intervale (2009/ /2013), când China depăşeşte, după valorile indicatorului GCI, nivelul UE27. În urma acestor constatări rezultă o situaţie nefavorabilă în care se situează UE, fiind esenţială urmărirea ulterioară a evoluţiei şi aprofundarea analizei pe baza indicatorilor agregaţi pe cele trei categorii ale factorilor care influenţează competitivitatea (IAC) şi indicatorilor aferenţi pilonilor competitivităţii (IPC). Pentru a identifica cât mai exact priorităţile şi obiectivele strategice ale României sub aspect economic şi în particular, sub aspect industrial în context mondial şi european, am considerat oportună evocarea prealabilă, a poziţiei UE în context mondial sub aspectul competitivităţii economice. Sintetizând, din toate strategiile UE reiese foarte clar - cu referire la industrie, necesitatea impunerii unor noi tehnologii de producţie tehnologii curate, marginalizarea industriilor,,grele şi promovarea industriilor bazate pe TIC. Conceptul de,,întreprindere trivalentă ca fiind acea întreprindere care răspunde criteriilor de eficienţă economică, restricţiilor ecologice şi cerinţelor sociale s-a impus în strategiile şi rapoartele UE referitoare la industrie. O privire generală asupra rapoartelor internaţionale, privind competitivitatea economică reflectă tendinţa de creştere a decalajului de productivitate între UE şi principalii competitori internaţionali (SUA şi Japonia), precum şi pierderea unor importante cote de piaţă în comerţul internaţional, în favoarea unor ţări emergente, precum: China, India, Brazilia. Această stare de fapt se datorează, în principal, următorilor factori de input pentru competitivitatea economică: investiţii insuficiente în tehnologiile de vârf, educaţie, CD şi utilizare ineficientă a forţei de muncă (comparativ cu SUA şi Japonia) respectiv, forţă de muncă mai scumpă (faţă de ţările emergente).

15 Credem că, actualmente, când analizele de competitivitate trebuie cuplate şi efectuate doar în contextul obiectivelor specifice ale dezvoltării durabile, UE27 este, în mod cert, mai competitivă decât principalele puteri mondiale, cu referire la pilonul,,mediu al dezvoltării durabile. Cu referire la pilonul,,economic al dezvoltării durabile, UE27 se află în dezavantaj competitiv faţă de puterile mondiale consacrate (SUA, Japonia) şi pentru unele paliere, chiar faţă de China. În capitolul III, intitulat,,proiecția și operaționalizarea competitivității și dezvoltării durabile a României în context european, se face referire la competitivitatea României și la strategiile naţionale în domeniile creșterii competitivității și dezvoltării durabile, analizate şi comentate în contextul Strategiei de Dezvoltare Durabilă a UE şi a Strategiei Europa În context, se prezintă strategiile și programele de CDI operaționale în România. Ultima parte a acestui capitol conţine rezultatele analizelor efectuate cu privire la competitivitatea economică a României în context european şi internaţional. România a avut şi are multiple strategii care reflectă, în bună parte, strategiile europene şi interesele naţionale. Enumerăm cele mai importante strategii, cu impact direct asupra competitivităţii economice şi implicit a dezvoltării durabile: Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României (SNDD); Strategia Naţională de Cercetare Dezvoltare şi Inovare (SNCDI); Strategia Guvernamentală pentru Dezvoltarea sectorului IMM în perioada ; Strategia Energetică a României pe perioada ; Planul Naţional de Dezvoltare Analizând comparativ Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României şi Strategia de Dezvoltare Durabilă a UE pentru orizontul de timp 2020, constatăm existenţa următoarelor ţinte specifice pentru România: TSDR1: Creșterea cotei parte a resurselor regenerabile în consumul final de energie la 24%; TSDR2: Reducerea intensității energiei primare la 0,26 tep/1000 euro 2005, iar a intensității finale la 0,17 tep/1000 euro 2005; TSDR3: Reabilitarea energetică a 35% din fondul de clădiri; TSDR4: Creșterea vitezei pe căile ferate la [ ] km/oră; TSDR5: Finalizarea procesului de liberalizare a pieței interne de transport;

16 TSDR6: Creșterea la 60% a contribuției sectorului de servicii la PIB; TSDR7: Reducerea riscului de incidență a incendiilor în zonele de intervenție cu 30%; TSDR8: Construirea a 28 de spitale de urgență noi și reabilitarea a 15 astfel de spitale; TSDR9: Creșterea cu 50% a accesului la serviciile de asistență medicală, la 60% la serviciile paliative și creșterea la 70% a accesului la serviciile de asistență psihiatrică; TSDR10: Stoparea declinului natalității; TSDR11: Alocarea a 0,5% din venitul național brut în scopul asistenței pentru dezvoltare; TSDR12: Cuprinderea în sistemul de învățare permanentă, recalificare sau reciclare profesională a minimum 15% din cetățenii cu vârsta între [25-64] ani. Constatăm că cinci dintre țintele enumerate mai sus au incidenţă directă asupra pilonului social, trei dintre acestea vizează direct pilonul mediu iar celelalte au impact pozitiv asupra competitivităţii economice. Gradul de convergentă al celor două strategii se poate realiza sub mai multe aspecte: calitativ, cantitativ, formal şi fundamental (de fond). Sub aspect calitativ şi formal, constatăm faptul că SNDD este elaborată, evident la cerinţele şi în conformitate cu practica Comisiei Europene dar într-o variantă mult mai amplă decât SDDUE. România are o strategie națională de CDI și o serie de programe proprii stabilite prin corespondență cu programele derulate la nivel european, pentru asigurarea finanțării activităților de CDI. Nevoia ca economia românească să devină mai competitivă pe plan global este stringentă la ora actuală. Tabelul de mai jos, preluat din primul Raport al Competitivităţii României, realizat în 2011 de American Chamber of Commerce Romania (AmCham s, 2011), prezintă poziţia României în diferite clasamente de competitivitate realizate de către diverse organizații. Tabelul 3.7 Poziţia României în diverse clasamente de competitivitate Organizaţii Poziţia WEF, GCR IMD, World Competitiveness Scorebord 50 World Bank, Doing Business Legatum Prosperity Index (2011) 58 Sursa: realizat de autor pe baza datelor preluate din AmCham Romania (2012). Romania Competitiveness Report 2011, p. 3, În lucrare s-au detaliat trei elemente de caracterizare a competitivității naționale a Românei, pe baza indicatorilor de competitivitate selectați și prin comparație cu UE27 și cu

17 state din cadrul UE27. Pentru efectuarea comparației s-au ales următoarele patru state: Germania, Franța, Ungaria și Bulgaria. Am optat pentru cele patru state din următoarele considerente: Germania este țara,,fanion a UE sub aspectul pilonului economic și al pilonului social al DD; Franța este țara,,fanion a UE sub aspectul pilonului mediu și al pilonului social al DD; Ungaria este țara care a schimbat regimul politic odată cu România, este vecina de la vest a României, care a aderat la UE cu trei ani înaintea României. Prin urmare, este util să identificăm instrumentele care au reprezentat în Ungaria,,motorul competitivității, cu scopul de a le aplica și în România; Bulgaria este țara care a aderat la UE odată cu România, este vecina de la sud a României, cu care suntem comparați și,,sincronizați în permanență. Rezultatele analizei s-au prezentat în două etape: prin compararea României cu UE27 (prima etapă) și respectiv, prin compararea României cu cele patru țări selectate. Criza economică care a apărut după lansarea FP7 și PNII a frânat serios operaționalizarea acestora, atât în UE dar, mai ales, în România. Astfel, din raportul elaborat cu referire la FP7 (FP7, 2013), rezultă că din cele 54,6 miliarde de euro alocate la nivelul UE pentru cei 7 ani, în primii 6 ani ( ) au fost angajate doar 32,8 mld euro, adică 5,47 mld euro pe an, rămânând 21,8 mld euro pentru anul În capitolul IV, intitulat,,modelarea competitivităţii sectoriale, tratăm modalităţile de evaluare şi caracterizare ale competitivităţii sectoriale. După justificarea importanţei subiectului şi evocarea modalităţilor de tratare a acestuia în literatura de specialitate, se prezintă o sinteză a modelelor de creştere economică, insistându-se, în principal, asupra modelului Solow un model la care apelează majoritatea autorilor în lucrările care tratează modelarea competitivităţii. În partea a doua a acestui capitol se justifică, se defineşte şi se exprimă analitic setul de 14 indicatori propuşi pentru a caracteriza nivelul de competitivitate sectorială în condiţiile dezvoltării durabile. Indicatorii propuşi sunt grupaţi pe categoriile: simpli şi agregaţi, respectiv de input şi output. Indicatorii agregaţi propuşi pentru evaluare sunt structuraţi pe categoriile: de output parţial-economic, de output parţial-impactul de mediu, de input şi de output global.

18 Competitivitatea sectoarelor economice este esenţială pentru competitivitatea naţiunilor. Cu toate că, structurarea şi evaluarea sub aspectul competitivității a naţiunilor, în abordările recente (WEF, IMD), nu reflectă explicit competitivitatea sectoarelor economice, o conţine implicit, ceea ce se reflectă încă din faza de definiţie a competitivităţii naţiunilor. În mod simplu şi direct, prin competitivitatea unui sector economic vom înţelege capacitatea acestuia de a contribui la atingerea şi menţinerea unor rate ridicate de creştere a PIB/locuitor în condiţiile constrângerilor existente. Principalele constrângeri în care operează economia şi implicit, sectoarele acesteia sunt cele privind mediul natural şi contextul socio politico economic. Competitivitatea este strâns legată de creşterea economică, în principal, teoria neoclasică şi cea a creşterii endogene (Bănică, 2009). Teoriile şi modelele de creştere economică reprezintă soluţii oferite de economişti pentru evitarea stagnării şi a recesiunii. Lucrările dedicate modelelor de creştere economică sunt foarte multe, cele mai relevante fiind cele scrise după al II-lea Război Mondial. Teoriile şi implicit, modelele de creştere economică se pot grupa în categoriile principale (Olah, 2004): dirijate, echilibrate, neoclasice, neokeynesiste, teoria,,dezechilibrului monetar. Pentru modelarea competitivităţii, majoritatea autorilor apelează la modelul Solow- Swan, reprezentativ pentru teoria neoclasică (Solow, 1956). Actualmente, modelarea Solow- Swan a creşterii economice este utilă, dar considerăm că este necesar a fi completă cu factori determinanţi pentru creşterea economică eco-eficientă şi durabilă. Indicatorii care considerăm că se pretează pentru evaluarea competitivităţii sectoarelor economiei naţionale, în condiţiile dezvoltării durabile, sunt următorii: PIB (I 1 ); Rata anuală de creştere a PIB (I 2 ); Rata de ocupare (I 3 ); Productivitatea muncii (I 4 ); Exporturile (I 5 ); Emisiile totale de gaze cu efect de seră (I 6 ); Intensitatea energetic (I 7 ); Ponderea resurselor regenerabile de energie din total energie primară (I 8 ); Performanţa reciclării deşeurilor (I 9 ); Cheltuielile cu CDI/PIB (I 10 ); Ponderea inginerilor şi a specialiştilor în ştiinţe exacte (I 11 );

19 Gradul de instruire profesională la locul de muncă (formarea continuă )(I 12 ); Indexul gradului de pregătire în TIC (I 13 ); Stocul investițiilor străine directe (ISD) generate/ stocul investițiilor străine directe (ISD) recepţionate (I 14 ). Pentru toţi indicatorii enumeraţi mai sus [I 1 -I 14 ] se pretează atât calculul valorii momentane, cât şi calcului ratei de evoluţie în timp. Valoarea momentană se calculează, de obicei pentru un an, iar prin evaluarea acestor valori pentru ani succesivi se poate pune în evidenţă evoluţia în timp a indicatorului. Rata de evoluţie în timp a unui indicator oarecare(i j ) se va calcula folosind una dintre următoarele relaţii: i j (t)= ( ) x100[%], sau i j (t)= ( ) x100[%], j= unde, I j (t)- valoarea indicatorului I j la momentul evaluării (t); I j0 - valoarea indicatorului I j în anul de referinţă (t 0 ). Cu referire la cei 14 indicatori, selecţionaţi pe criterii de relevanţă şi pragmatism (disponibilitate a statisticilor oficiale), pentru a caracteriza competitivitatea sectoarelor economice în condiţiile DD, se impun câteva precizări cu referire la modul de utilizare a acestora în indicatori agregaţi (IA): a) Indicatorii (I 1 -I 14 ) pot fi utilizaţi în structura unor IA; b) Indicatorii (I 1 -I 14 ) nu pot fi grupaţi oricum pentru constituirea de IA şi vor fi grupaţi pe categorii; c) Întrucât indicatorul I 1 (PIB) este cel mai important indicator şi respectiv, este utilizat şi în cadrul indicatorului I 2 (PIB/loc), indicatorul I 1 va fi utilizat doar în varianta,,independent, agregarea aplicându-se doar pentru ceilalţi indicatori (I 2 -I 14 ). Având în vedere practica internaţională şi obiectivele acestei lucrări, considerăm că, pentru sectoarele economiei şi pentru ramuri (sub-sectoare) este util să evaluăm următoarele categorii de indicatori agregaţi: IA de output parţial economic (IAE); IA de output parţial impactul de mediu (IAM); IA de output (IAO); IA de input (IAI). Exprimarea analitică şi numerică a impactului indicatorilor de input asupra indicatorilor de output (simpli sau agregaţi) este o preocupare importantă în analizele

20 econometrice actuale. Pentru sectoarele economiei naţionale, pornind de la indicatorii de competitivitate definiţi anterior, se recomandă ca un astfel de demers să vizeze identificarea următoarelor relaţii: I 1 =α 0 +α 1 I 10 +α 2 I 11 +α 3 I 12 +α 4 I 13 IAE=β 0 +β 1 I 10 +β 2 I 11 +β 3 I 12 + β 4 I 13 IAO=γ 0 +γ 1 I 10 +γ 2 I 11 +γ 3 I 12 + γ 4 I 13 unde, (α 0, β 0, γ 0 )- constanta ecuaţiei de regresie (termenul liber); (α i, β i, γ i ), i= - parametrii variabilelor independente. Capitolul V, intitulat,,analiza sistematică a competitivităţii industriale a României este structurat pe cinci subcapitole la care se adaugă concluziile. În primul subcapitol se prezintă metodologia de lucru, făcându-se referire la modul de utilizare al modelelor analitice descrise în capitolul IV al lucrării. Subcapitolul doi este dedicat prezentării elementelor de caracterizare a nivelului de competitivitate industrială a României în context european, valorificându-se informațiile existente în baza de date Eurostat, în rapoarte și alte publicații ale Comisiei Europene. În subcapitolul trei se prezintă evoluţia recentă a competitivităţii industriale a Românei, pe baza valorilor absolute şi ratelor de evoluţie a celor 14 indicatori propuşi pentru a caracteriza competitivitatea sectorială. Subcapitolul patru este dedicat caracterizării competitivității industriale a României prin prisma indicatorilor agregați din următoarele categorii ale indicatorilor simpli: economici, mediu, input și output. Pentru industria prelucrătoare se procedează la detalierea, pe ramuri, a competitivităţii prin prisma valorilor indicatorului,,balanţa comerţului internaţional, procedându-se la ierarhizarea şi caracterizarea acestora. Pe baza indicatorilor agregați se evaluează indicatorul general de competitivitate industrială. Pentru evidențierea poziției României, în fiecare caz, se face analiza comparativă în raport cu țările selectate. Subcapitolul cinci, vizează sub-sectorul energie, ca fiind cel mai important sub-sector al economiei naționale şi europene, cu impact decisiv asupra fiecăruia dintre cei trei piloni ai dezvoltării durabile. În context, se prezintă indicatorii propuși pentru caracterizarea competitivității energetice a unei națiuni, a unei regiuni, aplicabili şi la nivelul UE27. Ultima parte a acestui amplu subcapitol este dedicată evaluării nivelului de competitivitate energetică a României, prin comparație cu UE27 și cu patru țări, pe care le-am considerat a fi de referință din UE27. Similar cu UE, nici România nu are o Strategie de Dezvoltare Industrială oficială şi unitară.

21 Pentru caracterizarea competitivităţii industriale a României, în cadrul UE, evidenţierea trendului şi prefigurarea perspectivei în contextul dezvoltării durabile (DD), s-au utilizat cei 14 indicatori selectaţi şi definiţi capitolul 4. Utilizarea acestor indicatori permite reflectarea factorilor majori de influenţă asupra competitivităţii: capital (K), forţă de muncă (M) şi tehnologie (T). Valorile indicatorilor s-au calculat pe baza relaţiilor prezentate în capitolul 4 sau au fost preluate din bazele de date ale EuroStat şi ale Institutului Naţional de Statistică (INS), aplicate pentru sectorul şi sub-sectoarele industriale din România, UE şi unele ţări din UE27. Pe baza indicatorilor simpli (I 1 -I 14 ) s-au calculat: Rata de evoluţie în timp a acestora; Indicatorii agregaţi de output parţial economic (IAE), de output parţial care vizează impactul de mediu (IAM), de output (IAO) şi de input (IAI) şi rata de evoluţie în timp a unora dintre aceşti indicatori. După evaluarea sau/şi preluarea din bazele de date a celor patru seturi de indicatori (simpli valoare absolută, simpli rata de evoluţie în timp, agregaţi valoare şi rată de evoluţie), pentru industria României, UE27 şi pentru unele ţări din UE, s-a procedat la evidenţierea tabelară sau grafică a valorilor momentane sau/şi a evoluţiei în timp a valorilor acestor indicatori. Caracterizarea competitivităţii sectorului industrial din România şi a subsectoarelor sale s-a făcut prin metoda comparaţiei, pe următoarele paliere: Comparaţia cu media UE27; Comparaţia cu ţări din UE27; Comparaţie între sub-sectoarele industriale. Pentru evidenţierea trendului şi prefigurarea perspectivei de evoluţie a competitivităţii industriale a României, a subsectoarelor şi a ramurilor sale s-au reprezentat grafic, în raport cu un an de referinţă, rata de evoluţie în timp a indicatorilor (simpli, agregaţi). Competitivitatea economică a României este, încă cu mult sub cea a UE27, după cum s-a evidențiat și din analizele redate în capitolul 3 al prezentei lucrări. Pe baza informaţiilor preluate, în principal, din baza de date EuroStat ( din rapoarte şi publicaţii ale Comisiei Europene şi ale altor instituţii specializate, utilizând şi o serie de prelucrări personale s-au prezentat, în lucrare, multiple elemente cantitative care să permită poziţionarea României în cadrul UE27 sub aspectul competitivităţii industriale.

22 În subcapitol 3 se prezintă dinamica recentă a sectorului şi grupelor industriale, în principal, pe baza ratelor de evoluţie a indicatorilor definiţi în capitolul 4 şi care pot fi calculaţi utilizând datele existente în baza de date a INS (INS, 2014) date care au fost structurate pe următoarele paliere: I. Secţiuni (activităţi, diviziuni) ale industriei: Industria extractivă (IE), cu cinci ramuri; Industria prelucrătoare (IP), cu 23 ramuri; Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (IET). II. Marile grupe industriale: Industria bunurilor intermediare (IBI); Industria bunurilor de capital (IBC); Industria bunurilor de folosinţă îndelungată (IBFI); Industria bunurilor de uz curent (IBUC); Industria energetică (IEN). S-au utilizat indicatorii agregaţi (IA) de output parţial economic (IAE), de output parţial impactul de mediu (IAM), de output (IAO), de input (IAI) și indicatorul global (IG). Caracterizarea competitivității industriale a României în contextul dezvoltării durabile s-a făcut prin compararea valorilor momentane și a dinamicii celor cinci IA cu valorile aferente ţărilor selectate. Utilizând valorile a 12 indicatori [I 2 I 12 şi I 14 ] pentru perioada [ ], respectiv 13 indicatori [I 2 I 14 ] pentru perioada [ ] s-au calculat valorile indicatorului global de competitivitate în condițiile dezvoltării durabile (IG). Pornind de la importanța deosebită pe care o are industria energetică asupra competitivității economiei naționale și asupra dezvoltării durabile, în acest subcapitol s-a făcut referire la competitivitatea acestui subsector industrial. În lucrare s-a tratat industria energetică ca și o componentă a industriei naționale așa cum este încadrată în statisticile naționale oficiale (INS, 2013), unde IEN este evidențiată explicit ca fiind una dintre marile grupe industriale. În figura 5.45, se prezintă propunerea privind modalitatea de configurare a competitivității energetice pe 5 piloni.

23 Figura 5.45 Pilonii competitivității energetice Secutitate energetică Impactul de mediu Competitivitat ea energetică Eficiență energetică Capacitatea instituțională Gradul de valorificare al RER Sursa: realizat de autor În figura 5.56 se reprezintă diagrama parțială a competitivității energetice, pe baza valorilor obținute pentru cei patru indicatori agregați, iar în figura 5.61 se prezintă, comparativ, nivelul competitivităţii energetice pentru România şi ţările selectate. Figura 5.56 Diagrama parțială a competitivității energetice pentru UE27 și România u.r Pilonul Pilonul Pilonul 2 UE27 România Pilonul 3 Sursa: realizat de autor.

Titlul lucrării propuse pentru participarea la concursul pe tema securității informatice

Titlul lucrării propuse pentru participarea la concursul pe tema securității informatice Titlul lucrării propuse pentru participarea la concursul pe tema securității informatice "Îmbunătăţirea proceselor şi activităţilor educaţionale în cadrul programelor de licenţă şi masterat în domeniul

More information

METODE DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ŞI IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT DE MEDIU

METODE DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ŞI IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT DE MEDIU UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREŞTI FACULTATEA ENERGETICA Catedra de Producerea şi Utilizarea Energiei Master: DEZVOLTAREA DURABILĂ A SISTEMELOR DE ENERGIE Titular curs: Prof. dr. ing Tiberiu APOSTOL Fond

More information

Auditul financiar la IMM-uri: de la limitare la oportunitate

Auditul financiar la IMM-uri: de la limitare la oportunitate Auditul financiar la IMM-uri: de la limitare la oportunitate 3 noiembrie 2017 Clemente Kiss KPMG in Romania Agenda Ce este un audit la un IMM? Comparatie: audit/revizuire/compilare Diferente: audit/revizuire/compilare

More information

Reflexia şi refracţia luminii. Aplicaţii. Valerica Baban

Reflexia şi refracţia luminii. Aplicaţii. Valerica Baban Reflexia şi refracţia luminii. Aplicaţii. Sumar 1. Indicele de refracţie al unui mediu 2. Reflexia şi refracţia luminii. Legi. 3. Reflexia totală 4. Oglinda plană 5. Reflexia şi refracţia luminii în natură

More information

INSTRUMENTE DE MARKETING ÎN PRACTICĂ:

INSTRUMENTE DE MARKETING ÎN PRACTICĂ: INSTRUMENTE DE MARKETING ÎN PRACTICĂ: Marketing prin Google CUM VĂ AJUTĂ ACEST CURS? Este un curs util tuturor celor implicați în coordonarea sau dezvoltarea de campanii de marketingși comunicare online.

More information

Strategia Europeană în Regiunea Dunării - oportunităţi pentru economiile regiunilor implicate -

Strategia Europeană în Regiunea Dunării - oportunităţi pentru economiile regiunilor implicate - Strategia Europeană în Regiunea Dunării - oportunităţi pentru economiile regiunilor implicate - 25 mai 2010 - Palatul Parlamentului, Sala Avram Iancu Inovatie, Competitivitate, Succes Platforme Tehnologice

More information

Evaluarea competitivităţii regionale -abordări teoretice şi practice

Evaluarea competitivităţii regionale -abordări teoretice şi practice Evaluarea competitivităţii regionale -abordări teoretice şi practice Autori: Muşat Ioana Dumitru-Vlădulescu Cristian- Marius Academia de Studii Economice din Bucureşti Facultatea de Economie Agroalimentară

More information

Versionare - GIT ALIN ZAMFIROIU

Versionare - GIT ALIN ZAMFIROIU Versionare - GIT ALIN ZAMFIROIU Controlul versiunilor - necesitate Caracterul colaborativ al proiectelor; Backup pentru codul scris Istoricul modificarilor Terminologie și concepte VCS Version Control

More information

Procesarea Imaginilor

Procesarea Imaginilor Procesarea Imaginilor Curs 11 Extragerea informańiei 3D prin stereoviziune Principiile Stereoviziunii Pentru observarea lumii reale avem nevoie de informańie 3D Într-o imagine avem doar două dimensiuni

More information

earning every day-ahead your trust stepping forward to the future opcom operatorul pie?ei de energie electricã și de gaze naturale din România Opcom

earning every day-ahead your trust stepping forward to the future opcom operatorul pie?ei de energie electricã și de gaze naturale din România Opcom earning every day-ahead your trust stepping forward to the future opcom operatorul pie?ei de energie electricã și de gaze naturale din România Opcom RAPORT DE PIA?Ã LUNAR MARTIE 218 Piaţa pentru Ziua Următoare

More information

ENERGIEWENDE IN ROMÂNIA

ENERGIEWENDE IN ROMÂNIA ENERGIEWENDE IN ROMÂNIA Dr. Ing. Emil CALOTĂ, VICEPREŞEDINTE 12 aprilie 2016, Hotel Intercontinental, București Camera de Comerț și Industrie Româno - Germană 1 PRINCIPII ALE STRATEGIEI ENERGETICE A ROMÂNIEI

More information

GHID DE TERMENI MEDIA

GHID DE TERMENI MEDIA GHID DE TERMENI MEDIA Definitii si explicatii 1. Target Group si Universe Target Group - grupul demografic care a fost identificat ca fiind grupul cheie de consumatori ai unui brand. Toate activitatile

More information

ANTICOLLISION ALGORITHM FOR V2V AUTONOMUOS AGRICULTURAL MACHINES ALGORITM ANTICOLIZIUNE PENTRU MASINI AGRICOLE AUTONOME TIP V2V (VEHICLE-TO-VEHICLE)

ANTICOLLISION ALGORITHM FOR V2V AUTONOMUOS AGRICULTURAL MACHINES ALGORITM ANTICOLIZIUNE PENTRU MASINI AGRICOLE AUTONOME TIP V2V (VEHICLE-TO-VEHICLE) ANTICOLLISION ALGORITHM FOR VV AUTONOMUOS AGRICULTURAL MACHINES ALGORITM ANTICOLIZIUNE PENTRU MASINI AGRICOLE AUTONOME TIP VV (VEHICLE-TO-VEHICLE) 457 Florin MARIAŞIU*, T. EAC* *The Technical University

More information

Mecanismul de decontare a cererilor de plata

Mecanismul de decontare a cererilor de plata Mecanismul de decontare a cererilor de plata Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE) Ministerul Fondurilor Europene - Iunie - iulie

More information

Modalitǎţi de clasificare a datelor cantitative

Modalitǎţi de clasificare a datelor cantitative Modalitǎţi de clasificare a datelor cantitative Modul de stabilire a claselor determinarea pragurilor minime şi maxime ale fiecǎrei clase - determinǎ modul în care sunt atribuite valorile fiecǎrei clase

More information

Semnale şi sisteme. Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Departamentul de Comunicaţii (TC)

Semnale şi sisteme. Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Departamentul de Comunicaţii (TC) Semnale şi sisteme Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Departamentul de Comunicaţii (TC) http://shannon.etc.upt.ro/teaching/ssist/ 1 OBIECTIVELE CURSULUI Disciplina îşi propune să familiarizeze

More information

Metrici LPR interfatare cu Barix Barionet 50 -

Metrici LPR interfatare cu Barix Barionet 50 - Metrici LPR interfatare cu Barix Barionet 50 - Barionet 50 este un lan controller produs de Barix, care poate fi folosit in combinatie cu Metrici LPR, pentru a deschide bariera atunci cand un numar de

More information

Structura și Organizarea Calculatoarelor. Titular: BĂRBULESCU Lucian-Florentin

Structura și Organizarea Calculatoarelor. Titular: BĂRBULESCU Lucian-Florentin Structura și Organizarea Calculatoarelor Titular: BĂRBULESCU Lucian-Florentin Chapter 3 ADUNAREA ȘI SCĂDEREA NUMERELOR BINARE CU SEMN CONȚINUT Adunarea FXP în cod direct Sumator FXP în cod direct Scăderea

More information

Aspecte controversate în Procedura Insolvenţei şi posibile soluţii

Aspecte controversate în Procedura Insolvenţei şi posibile soluţii www.pwc.com/ro Aspecte controversate în Procedura Insolvenţei şi posibile soluţii 1 Perioada de observaţie - Vânzarea de stocuri aduse în garanţie, în cursul normal al activității - Tratamentul leasingului

More information

Preţul mediu de închidere a pieţei [RON/MWh] Cota pieţei [%]

Preţul mediu de închidere a pieţei [RON/MWh] Cota pieţei [%] Piaţa pentru Ziua Următoare - mai 217 Participanţi înregistraţi la PZU: 356 Număr de participanţi activi [participanţi/lună]: 264 Număr mediu de participanţi activi [participanţi/zi]: 247 Preţ mediu [lei/mwh]:

More information

Tema seminarului: Analiza evolutiei si structurii patrimoniului

Tema seminarului: Analiza evolutiei si structurii patrimoniului Tema seminarului: Analiza evolutiei si structurii patrimoniului Analiza situaţiei patrimoniale începe, de regulă, cu analiza evoluţiei activelor în timp. Aprecierea activelor însă se efectuează în raport

More information

Fenomene electrostatice şi materiale dielectrice. Modelare experimentală şi numerică şi aplicaţii industriale.

Fenomene electrostatice şi materiale dielectrice. Modelare experimentală şi numerică şi aplicaţii industriale. REZUMAT Fenomene electrostatice şi materiale dielectrice. Modelare experimentală şi numerică şi aplicaţii industriale. Lucrarea de faţă prezintă succint, dar argumentat, activitatea profesională desfăşurată

More information

Intensitatea tehnologică a exporturilor în anul 2012

Intensitatea tehnologică a exporturilor în anul 2012 Intensitatea tehnologică a exporturilor în anul 2012 Analiza i evoluţiei în timp a comerţului exterior conform intensităţii tehnologice prezintă o importanţă deosebită deoarece reflectă evoluţia calitativă

More information

Studiu: IMM-uri din România

Studiu: IMM-uri din România Partenerul tău de Business Information & Credit Risk Management Studiu: IMM-uri din România STUDIU DE BUSINESS OCTOMBRIE 2015 STUDIU: IMM-uri DIN ROMÂNIA Studiul privind afacerile din sectorul Întreprinderilor

More information

ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII VALORII STATISTICE CALCULATE ÎN DECLARAŢIA INTRASTAT ŞI ACTUALIZAREA COEFICIENTULUI CIF/FOB ÎN ROMÂNIA

ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII VALORII STATISTICE CALCULATE ÎN DECLARAŢIA INTRASTAT ŞI ACTUALIZAREA COEFICIENTULUI CIF/FOB ÎN ROMÂNIA ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII VALORII STATISTICE CALCULATE ÎN DECLARAŢIA INTRASTAT ŞI ACTUALIZAREA COEFICIENTULUI CIF/FOB ÎN ROMÂNIA - rezumat al activităţilor şi rezultatelor grantului - Conform legislaţiei

More information

Cristina ENULESCU * ABSTRACT

Cristina ENULESCU * ABSTRACT Cristina ENULESCU * REZUMAT un interval de doi ani un buletin statistic privind cele mai importante aspecte ale locuirii, în statele perioada 1995-2004, de la 22,68 milioane persoane la 21,67 milioane.

More information

ISBN-13:

ISBN-13: Regresii liniare 2.Liniarizarea expresiilor neliniare (Steven C. Chapra, Applied Numerical Methods with MATLAB for Engineers and Scientists, 3rd ed, ISBN-13:978-0-07-340110-2 ) Există cazuri în care aproximarea

More information

Analiza expres a creșterii economice și a stabilității financiare a întreprinderii. conf. univ., dr., ASEM, Neli Muntean

Analiza expres a creșterii economice și a stabilității financiare a întreprinderii. conf. univ., dr., ASEM, Neli Muntean Analiza expres a creșterii economice și a stabilității financiare a întreprinderii conf. univ., dr., ASEM, Neli Muntean De la o întreprindere financiar stabilă, spre o țară financiar stabilă. Analiza stabilităţii

More information

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE. Lavinia Florentina Cipleu (Chirilă) TEZĂ DE DOCTORAT

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE. Lavinia Florentina Cipleu (Chirilă) TEZĂ DE DOCTORAT MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE Lavinia Florentina Cipleu (Chirilă) TEZĂ DE DOCTORAT (Rezumat) UTILIZAREA MECANISMELOR SPECIFICE POLITICII DE DEZVOLTARE

More information

2. Setări configurare acces la o cameră web conectată într-un router ZTE H218N sau H298N

2. Setări configurare acces la o cameră web conectată într-un router ZTE H218N sau H298N Pentru a putea vizualiza imaginile unei camere web IP conectată într-un router ZTE H218N sau H298N, este necesară activarea serviciului Dinamic DNS oferit de RCS&RDS, precum și efectuarea unor setări pe

More information

Eficiența energetică în industria românească

Eficiența energetică în industria românească Eficiența energetică în industria românească Creșterea EFICIENȚEI ENERGETICE în procesul de ardere prin utilizarea de aparate de analiză a gazelor de ardere București, 22.09.2015 Karsten Lempa Key Account

More information

CONTRIBUŢII PRIVIND MANAGEMENTUL CALITĂȚII PROIECTULUI ÎN INDUSTRIA AUTOMOTIVE

CONTRIBUŢII PRIVIND MANAGEMENTUL CALITĂȚII PROIECTULUI ÎN INDUSTRIA AUTOMOTIVE UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIŞOARA Școala Doctorală de Studii Inginerești Ing. Daniel TIUC CONTRIBUŢII PRIVIND MANAGEMENTUL CALITĂȚII PROIECTULUI ÎN INDUSTRIA AUTOMOTIVE Teză destinată obținerii titlului

More information

Forumul de consultare publică, comunicări și dezbateri în vederea pregătirii și exercitării Preșidenției României la Consiliul UE

Forumul de consultare publică, comunicări și dezbateri în vederea pregătirii și exercitării Preșidenției României la Consiliul UE Forumul de consultare publică, comunicări și dezbateri în vederea pregătirii și exercitării Preșidenției României la Consiliul UE EU-RO 2019 Grupul de lucru Dezvoltare Regională Coordonator: Laurentiu

More information

Propuneri pentru teme de licență

Propuneri pentru teme de licență Propuneri pentru teme de licență Departament Automatizări Eaton România Instalație de pompare cu rotire în funcție de timpul de funcționare Tablou electric cu 1 pompă pilot + 3 pompe mari, cu rotirea lor

More information

O ALTERNATIVĂ MODERNĂ DE ÎNVĂŢARE

O ALTERNATIVĂ MODERNĂ DE ÎNVĂŢARE WebQuest O ALTERNATIVĂ MODERNĂ DE ÎNVĂŢARE Cuvinte cheie Internet WebQuest constructivism suport educational elemente motivationale activitati de grup investigatii individuale Introducere Impactul tehnologiilor

More information

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT intitulată CERCETĂRI PRIVIND ASIGURAREA PERFORMANŢEI SUSTENABILE ÎN TRANSPORTUL DE MĂRFURI, ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII AFACERILOR Conducător ştiinţific: Prof. univ. dr. Marieta

More information

Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir. Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir.zip

Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir. Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir.zip Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir.zip 26/07/2015 Download mods euro truck simulator 2 harta Harta Romaniei pentru Euro Truck Simulator

More information

REZUMAT TEZA DE DOCTORAT

REZUMAT TEZA DE DOCTORAT UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU FACULTATEA DE INGINERIE, DOMENIUL INGINERIE ȘI MANAGEMENT REZUMAT TEZA DE DOCTORAT CONTRIBUŢII PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI PROIECTELOR EUROPENE IMPLEMENTATE ÎN REGIUNEA

More information

WORKSHOP CONVENȚIA PRIMARILOR BUCUREȘTI

WORKSHOP CONVENȚIA PRIMARILOR BUCUREȘTI WORKSHOP CONVENȚIA PRIMARILOR BUCUREȘTI 07.11.2017 AGENȚIA LOCALĂ A ENERGIEI ALBA - ALEA FLORIN ANDRONESCU SIMPLA project has received funding from the s Horizon 2020 research and innovation programme

More information

Compania. Misiune. Viziune. Scurt istoric. Autorizatii şi certificari

Compania. Misiune. Viziune. Scurt istoric. Autorizatii şi certificari Compania Misiune. Viziune. Misiunea noastră este de a contribui la îmbunătăţirea serviciilor medicale din România prin furnizarea de produse şi servicii de cea mai înaltă calitate, precum şi prin asigurarea

More information

INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA DINAMICII DE CREŞTERE"IN VITRO" LA PLANTE FURAJERE

INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA DINAMICII DE CREŞTEREIN VITRO LA PLANTE FURAJERE INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA DINAMICII DE CREŞTERE"IN VITRO" LA PLANTE FURAJERE T.Simplăceanu, C.Bindea, Dorina Brătfălean*, St.Popescu, D.Pamfil Institutul Naţional de Cercetere-Dezvoltare pentru

More information

MS POWER POINT. s.l.dr.ing.ciprian-bogdan Chirila

MS POWER POINT. s.l.dr.ing.ciprian-bogdan Chirila MS POWER POINT s.l.dr.ing.ciprian-bogdan Chirila chirila@cs.upt.ro http://www.cs.upt.ro/~chirila Pornire PowerPoint Pentru accesarea programului PowerPoint se parcurg următorii paşi: Clic pe butonul de

More information

PARLAMENTUL EUROPEAN

PARLAMENTUL EUROPEAN PARLAMENTUL EUPEAN 2004 2009 Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor 2008/0051(CNS) 6.6.2008 PIECT DE AVIZ al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor destinat Comisiei

More information

Excel Advanced. Curriculum. Școala Informală de IT. Educație Informală S.A.

Excel Advanced. Curriculum. Școala Informală de IT. Educație Informală S.A. Excel Advanced Curriculum Școala Informală de IT Tel: +4.0744.679.530 Web: www.scoalainformala.ro / www.informalschool.com E-mail: info@scoalainformala.ro Cuprins 1. Funcții Excel pentru avansați 2. Alte

More information

ARBORI AVL. (denumiti dupa Adelson-Velskii si Landis, 1962)

ARBORI AVL. (denumiti dupa Adelson-Velskii si Landis, 1962) ARBORI AVL (denumiti dupa Adelson-Velskii si Landis, 1962) Georgy Maximovich Adelson-Velsky (Russian: Гео ргий Макси мович Адельсо н- Ве льский; name is sometimes transliterated as Georgii Adelson-Velskii)

More information

Rem Ahsap is one of the prominent companies of the market with integrated plants in Turkey, Algeria and Romania and sales to 26 countries worldwide.

Rem Ahsap is one of the prominent companies of the market with integrated plants in Turkey, Algeria and Romania and sales to 26 countries worldwide. Ȋncepându-şi activitatea ȋn 2004, Rem Ahsap este una dintre companiile principale ale sectorului fabricǎrii de uşi având o viziune inovativǎ şi extinsǎ, deschisǎ la tot ce ȋnseamnǎ dezvoltare. Trei uzine

More information

C1.1. Lucrari indexate ISI Web of Knowledge

C1.1. Lucrari indexate ISI Web of Knowledge C.. Lucrari indexate ISI Web of Knowledge Lista lucrarilor publicate in reviste cu factor de impact calculat si scorul relativ de influenta cumulat lucrarii Tipul lucrarii (e.g. articol) revistei revistei

More information

Competence for Implementing EUSDR

Competence for Implementing EUSDR Competence for Implementing EUSDR 14 Countries! 11 Priority areas! Many partner! Link to about 1,000 Steinbeis Enterprises + more than 5,500 experts 08.03.2013 slide 1 Steinbeis Innovation Center Steinbeis

More information

PACHETE DE PROMOVARE

PACHETE DE PROMOVARE PACHETE DE PROMOVARE Școala de Vară Neurodiab are drept scop creșterea informării despre neuropatie diabetică și picior diabetic în rândul tinerilor medici care sunt direct implicați în îngrijirea și tratamentul

More information

Evoluția pieței de capital din România. 09 iunie 2018

Evoluția pieței de capital din România. 09 iunie 2018 Evoluția pieței de capital din România 09 iunie 2018 Realizări recente Realizări recente IPO-uri realizate în 2017 și 2018 IPO în valoare de EUR 312.2 mn IPO pe Piața Principală, derulat în perioada 24

More information

CAIETUL DE SARCINI Organizare evenimente. VS/2014/0442 Euro network supporting innovation for green jobs GREENET

CAIETUL DE SARCINI Organizare evenimente. VS/2014/0442 Euro network supporting innovation for green jobs GREENET CAIETUL DE SARCINI Organizare evenimente VS/2014/0442 Euro network supporting innovation for green jobs GREENET Str. Dem. I. Dobrescu, nr. 2-4, Sector 1, CAIET DE SARCINI Obiectul licitaţiei: Kick off,

More information

HABILITATION THESIS Strategic development of the company in the new socio-economic context - challenges and trends Doina I.

HABILITATION THESIS Strategic development of the company in the new socio-economic context - challenges and trends Doina I. HABILITATION THESIS Strategic development of the company in the new socio-economic context - challenges and trends Doina I. Popescu ABSTRACT The habilitation thesis Strategic development of the company

More information

MODELUL UNUI COMUTATOR STATIC DE SURSE DE ENERGIE ELECTRICĂ FĂRĂ ÎNTRERUPEREA ALIMENTĂRII SARCINII

MODELUL UNUI COMUTATOR STATIC DE SURSE DE ENERGIE ELECTRICĂ FĂRĂ ÎNTRERUPEREA ALIMENTĂRII SARCINII MODELUL UNUI COMUTATOR STATIC DE SURSE DE ENERGIE ELECTRICĂ FĂRĂ ÎNTRERUPEREA ALIMENTĂRII SARCINII Adrian Mugur SIMIONESCU MODEL OF A STATIC SWITCH FOR ELECTRICAL SOURCES WITHOUT INTERRUPTIONS IN LOAD

More information

Subiecte Clasa a VI-a

Subiecte Clasa a VI-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul numarului intrebarii

More information

Managementul referinţelor cu

Managementul referinţelor cu TUTORIALE DE CULTURA INFORMAŢIEI Citarea surselor de informare cu instrumente software Managementul referinţelor cu Bibliotecar Lenuţa Ursachi PE SCURT Este gratuit Poţi adăuga fişiere PDF Poţi organiza,

More information

DECLARAȚIE DE PERFORMANȚĂ Nr. 101 conform Regulamentului produselor pentru construcții UE 305/2011/UE

DECLARAȚIE DE PERFORMANȚĂ Nr. 101 conform Regulamentului produselor pentru construcții UE 305/2011/UE S.C. SWING TRADE S.R.L. Sediu social: Sovata, str. Principala, nr. 72, judetul Mures C.U.I. RO 9866443 Nr.Reg.Com.: J 26/690/1997 Capital social: 460,200 lei DECLARAȚIE DE PERFORMANȚĂ Nr. 101 conform Regulamentului

More information

Formularea Strategiei

Formularea Strategiei Formularea Strategiei Tematica Cursului de Management Strategic și Certificare în Balanced Scorecard este împărțită în patru secțiuni. Prima Secțiune a Cursului cuprinde procesul de Formulare a Strategiei,

More information

Eurotax Automotive Business Intelligence. Eurotax Tendințe în stabilirea valorilor reziduale

Eurotax Automotive Business Intelligence. Eurotax Tendințe în stabilirea valorilor reziduale Eurotax Automotive Business Intelligence Eurotax Tendințe în stabilirea valorilor reziduale Conferinta Nationala ALB Romania Bucuresti, noiembrie 2016 Cristian Micu Agenda Despre Eurotax Produse si clienti

More information

Ghid identificare versiune AWP, instalare AWP şi verificare importare certificat în Store-ul de Windows

Ghid identificare versiune AWP, instalare AWP şi verificare importare certificat în Store-ul de Windows Ghid identificare versiune AWP, instalare AWP 4.5.4 şi verificare importare certificat în Store-ul de Windows Data: 28.11.14 Versiune: V1.1 Nume fişiser: Ghid identificare versiune AWP, instalare AWP 4-5-4

More information

Model statistico-econometric utilizat în analiza corelaţiei dintre Produsul Intern Brut şi Productivitatea Muncii

Model statistico-econometric utilizat în analiza corelaţiei dintre Produsul Intern Brut şi Productivitatea Muncii Model statistico-econometric utilizat în analiza corelaţiei dintre Produsul Intern Brut şi Productivitatea Muncii Conf. univ. dr. Mirela PANAIT Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti Drd. Andreea Ioana

More information

NOTA: se vor mentiona toate bunurile aflate in proprietate, indiferent daca ele se afla sau nu pe teritoriul Romaniei la momentul declararii.

NOTA: se vor mentiona toate bunurile aflate in proprietate, indiferent daca ele se afla sau nu pe teritoriul Romaniei la momentul declararii. 2. Bunuri sub forma de metale pretioase, bijuterii, obiecte de arta si de cult, colectii de arta si numismatica, obiecte care fac parte din patrimoniul cultural national sau universal sau altele asemenea,

More information

PROGNOZA ŞOMAJULUI ÎN ROMÂNIA PE TERMEN SCURT

PROGNOZA ŞOMAJULUI ÎN ROMÂNIA PE TERMEN SCURT PROGNOZA ŞOMAJULUI ÎN ROMÂNIA PE TERMEN SCURT Mihaela, Savu 1, Delia, Teselios 2 Rezumat: Lucrarea prezintă două modalităţi de prognozare a numărului de şomeri. O metodă este cea utilizată de către Comisia

More information

Software Process and Life Cycle

Software Process and Life Cycle Software Process and Life Cycle Drd.ing. Flori Naghiu Murphy s Law: Left to themselves, things tend to go from bad to worse. Principiile de dezvoltare software Principiul Calitatii : asigurarea gasirii

More information

Textul si imaginile din acest document sunt licentiate. Codul sursa din acest document este licentiat. Attribution-NonCommercial-NoDerivs CC BY-NC-ND

Textul si imaginile din acest document sunt licentiate. Codul sursa din acest document este licentiat. Attribution-NonCommercial-NoDerivs CC BY-NC-ND Textul si imaginile din acest document sunt licentiate Attribution-NonCommercial-NoDerivs CC BY-NC-ND Codul sursa din acest document este licentiat Public-Domain Esti liber sa distribui acest document

More information

ARE THE STATIC POWER CONVERTERS ENERGY EFFICIENT?

ARE THE STATIC POWER CONVERTERS ENERGY EFFICIENT? ARE THE STATIC POWER CONVERTERS ENERGY EFFICIENT? Ion POTÂRNICHE 1,, Cornelia POPESC, Mina GHEAMALINGA 1 Corresponding member of the Academy of Technical Sciences of Romania ICPE ACTEL S.A. Abstract: The

More information

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT. Anul de studiu: 2, semestrul: 1

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT. Anul de studiu: 2, semestrul: 1 Facultatea: ECONOMIE AGROALIMENTARĂ ŞI A MEDIULUI Domeniul: Economie Programul de licenţă: Economie agroalimentară şi a mediului Durata programului de licenţă: 3 ani Forma de invatamant: ZI Promotia: 2010-2013

More information

NOTE PRIVIND MODELAREA MATEMETICĂ ÎN REGIM CVASI-DINAMIC A UNEI CLASE DE MICROTURBINE HIDRAULICE

NOTE PRIVIND MODELAREA MATEMETICĂ ÎN REGIM CVASI-DINAMIC A UNEI CLASE DE MICROTURBINE HIDRAULICE NOTE PRIVIND MODELAREA MATEMETICĂ ÎN REGIM CVASI-DINAMIC A UNEI CLASE DE MICROTURBINE HIDRAULICE Eugen DOBÂNDĂ NOTES ON THE MATHEMATICAL MODELING IN QUASI-DYNAMIC REGIME OF A CLASSES OF MICROHYDROTURBINE

More information

Olimpiad«Estonia, 2003

Olimpiad«Estonia, 2003 Problema s«pt«m nii 128 a) Dintr-o tabl«p«trat«(2n + 1) (2n + 1) se ndep«rteaz«p«tr«telul din centru. Pentru ce valori ale lui n se poate pava suprafata r«mas«cu dale L precum cele din figura de mai jos?

More information

INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA GERMINĂRII "IN VITRO" LA PLANTE FURAJERE

INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA GERMINĂRII IN VITRO LA PLANTE FURAJERE INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA GERMINĂRII "IN VITRO" LA PLANTE FURAJERE T.Simplăceanu, Dorina Brătfălean*, C.Bindea, D.Pamfil*, St.Popescu Institutul Naţional de Cercetere-Dezvoltare pentru Tehnologii

More information

Dinamica soldului de Investiţii Străine Directe corelat cu evoluţia PIB în structură teritorială model de analiză

Dinamica soldului de Investiţii Străine Directe corelat cu evoluţia PIB în structură teritorială model de analiză Dinamica soldului de Investiţii Străine Directe corelat cu evoluţia PIB în structură teritorială model de analiză Prof. univ. Dr. Constantin ANGHELACHE Prof. univ. Dr. Gabriela Victoria ANGHELACHE Drd.

More information

La fereastra de autentificare trebuie executati urmatorii pasi: 1. Introduceti urmatoarele date: Utilizator: - <numarul dvs de carnet> (ex: "9",

La fereastra de autentificare trebuie executati urmatorii pasi: 1. Introduceti urmatoarele date: Utilizator: - <numarul dvs de carnet> (ex: 9, La fereastra de autentificare trebuie executati urmatorii pasi: 1. Introduceti urmatoarele date: Utilizator: - (ex: "9", "125", 1573" - se va scrie fara ghilimele) Parola: -

More information

METODE ȘI MODELE ECONOMETRICE UTILIZATE ÎN ANALIZA INFLUENȚEI FACTORIALE ASUPRA CREȘTERII PRODUSULUI INTERN BRUT

METODE ȘI MODELE ECONOMETRICE UTILIZATE ÎN ANALIZA INFLUENȚEI FACTORIALE ASUPRA CREȘTERII PRODUSULUI INTERN BRUT The 11th International Conference of the SEA Advances in Science, Innovation and Management METODE ȘI MODELE ECONOMETRICE UTILIZATE ÎN ANALIZA INFLUENȚEI FACTORIALE ASUPRA CREȘTERII PRODUSULUI INTERN BRUT

More information

IMPACTUL POLITICII FISCALE ÎN DOMENIUL IMPOZITĂRII DIRECTE ASUPRA MEDIULUI DE AFACERI PRIVAT DIN ROMÂNIA

IMPACTUL POLITICII FISCALE ÎN DOMENIUL IMPOZITĂRII DIRECTE ASUPRA MEDIULUI DE AFACERI PRIVAT DIN ROMÂNIA IMPACTUL POLITICII FISCALE ÎN DOMENIUL IMPOZITĂRII DIRECTE ASUPRA MEDIULUI DE AFACERI PRIVAT DIN ROMÂNIA THE IMPACT OF FISCAL POLICY IN DIRECT TAXATION FIELD ON PRIVATE BUSINESS ENVIRONMENT IN ROMANIA

More information

[HABILITATION THESIS] October, 2015 HABILITATION THESIS

[HABILITATION THESIS] October, 2015 HABILITATION THESIS HABILITATION THESIS ADVANCED APPROACHES ON FOOD SAFETY AND FUNCTIONALITY ABORDĂRI AVANSATE ASUPRA SIGURANȚEI ȘI FUNCȚIONALITĂȚII ALIMENTELOR Associate Professor Nicoleta STĂNCIUC Dunărea de Jos University

More information

UNIVERSITATEA BABEŞ BOLYAI FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI GESTIUNEA AFACERILOR DEPARTAMENTUL DE MANAGEMENT TEZĂ DE DOCTORAT.

UNIVERSITATEA BABEŞ BOLYAI FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI GESTIUNEA AFACERILOR DEPARTAMENTUL DE MANAGEMENT TEZĂ DE DOCTORAT. UNIVERSITATEA BABEŞ BOLYAI FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI GESTIUNEA AFACERILOR DEPARTAMENTUL DE MANAGEMENT TEZĂ DE DOCTORAT Rezumat Utilitatea practicilor de management în proiectele finanțate prin

More information

Managementul Proiectelor Software Metode de dezvoltare

Managementul Proiectelor Software Metode de dezvoltare Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Managementul Proiectelor Software Metode de dezvoltare 2 Metode structurate (inclusiv metodele OO) O mulțime de pași și

More information

MARKET CONDITIONS, EDUCATION AND LEGISLATION NEEDED TO PROMOTE CONSTRUCTION OF HIGH PERFORMANCE IN ROMANIA

MARKET CONDITIONS, EDUCATION AND LEGISLATION NEEDED TO PROMOTE CONSTRUCTION OF HIGH PERFORMANCE IN ROMANIA BULETINUL INSTITUTULUI POLITEHNIC DIN IAŞI Publicat de Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iaşi Tomul LIX (LXIII), Fasc. 5, 2013 Secţia CONSTRUCŢII. ARHITECTURĂ MARKET CONDITIONS, EDUCATION AND LEGISLATION

More information

CUPRINS Abrevieri şi acronime... 6 Lista figurilor Lista graficelor Lista tabelelor Lista anexelor Introducere...

CUPRINS Abrevieri şi acronime... 6 Lista figurilor Lista graficelor Lista tabelelor Lista anexelor Introducere... CUPRINS Abrevieri şi acronime... 6 Lista figurilor... 11 Lista graficelor... 11 Lista tabelelor... 13 Lista anexelor... 15 Introducere... 16 I. Dinamica schimbărilor climatice... 28 I.1. Definiţii, teorii

More information

INFORMAȚII DESPRE PRODUS. FLEXIMARK Stainless steel FCC. Informații Included in FLEXIMARK sample bag (article no. M )

INFORMAȚII DESPRE PRODUS. FLEXIMARK Stainless steel FCC. Informații Included in FLEXIMARK sample bag (article no. M ) FLEXIMARK FCC din oțel inoxidabil este un sistem de marcare personalizată în relief pentru cabluri și componente, pentru medii dure, fiind rezistent la acizi și la coroziune. Informații Included in FLEXIMARK

More information

AE Amfiteatru Economic recommends

AE Amfiteatru Economic recommends GOOD PRACTICES FOOD QUALITY AND SAFETY: PRACTICES AND CONTRIBUTIONS BROUGHT BY THE CENTRE OF RESEARCH AND ALIMENTARY PRODUCT EXPERTISE Prof. univ. dr. Rodica Pamfilie, Academy of Economic Studies, Bucharest

More information

Sistemul de indicatori de performanţă utilizaţi pe piaţa pensiilor private

Sistemul de indicatori de performanţă utilizaţi pe piaţa pensiilor private Sistemul de indicatori de performanţă utilizaţi pe piaţa pensiilor private Prof. univ. dr. Gabriela ANGHELACHE Academia de Studii Economice din București Prof. univ. dr. Alexandru MANOLE Lect. univ. dr.

More information

Dezvoltarea sectorului energetic din România obiectiv principal al strategiei de dezvoltare durabilă orizont 2025

Dezvoltarea sectorului energetic din România obiectiv principal al strategiei de dezvoltare durabilă orizont 2025 140 Management Dezvoltarea sectorului energetic din România obiectiv principal al strategiei de dezvoltare durabilă orizont 2025 Asist. univ. drd. Andreea ZAMFIR Rezumat În ultimii ani, în România au existat

More information

Cercetare, dezvoltare și inovare. Stimulentele fiscale și creșterea economică în România

Cercetare, dezvoltare și inovare. Stimulentele fiscale și creșterea economică în România Cercetare, dezvoltare și inovare Stimulentele fiscale și creșterea economică în România 1 cuprins 1 2 Importanța activităților de CDI în economie România în contextul CDI la nivel european 4 5 7 Introducere

More information

ROMÂNIA, A ZECEA ECONOMIE DIN UE ÎN ANUL 2036

ROMÂNIA, A ZECEA ECONOMIE DIN UE ÎN ANUL 2036 ROMÂNIA, A ZECEA ECONOMIE DIN UE ÎN ANUL 2036 Mai, 2018 Analiza Va Urma a fost derulată în perioada 2016 2018 și utilizează date din surse publice. Va Urma -- România, a zecea economie din UE în anul 2036

More information

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETĂRI ECONOMICE. Vol. 443 ABSORBŢIA FONDURILOR EUROPENE ÎN ROMÂNIA. Brânduşa Mariana GHERGHINA ISBN

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETĂRI ECONOMICE. Vol. 443 ABSORBŢIA FONDURILOR EUROPENE ÎN ROMÂNIA. Brânduşa Mariana GHERGHINA ISBN INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETĂRI ECONOMICE COSTIN C. KIRIŢESCU Vol. 443 ABSORBŢIA FONDURILOR EUROPENE ÎN ROMÂNIA Brânduşa Mariana GHERGHINA 1 4 0 ISBN 978-973 - 159-9 - ACADEMIA ROMÂNĂ INSTITUTUL NAŢIONAL

More information

Metode de ierarhizare utilizate în analiza statistică a întreprinderilor mici şi mijlocii în profil regional

Metode de ierarhizare utilizate în analiza statistică a întreprinderilor mici şi mijlocii în profil regional Metode de ierarhizare utilizate în analiza statistică a întreprinderilor mici şi mijlocii în profil regional Lect.univ.dr. Florin Paul Costel LILEA florin.lilea@gmail.com Conf.univ.dr. Elena BUGUDUI Lect.univ.dr.

More information

FINANCIAL PERFORMANCE ANALYSIS BASED ON THE PROFIT AND LOSS STATEMENT

FINANCIAL PERFORMANCE ANALYSIS BASED ON THE PROFIT AND LOSS STATEMENT Ludmila PROFIR Alexandru Ioan Cuza University of Iași, Iași, Romania FINANCIAL PERFORMANCE ANALYSIS BASED ON THE PROFIT AND LOSS STATEMENT K eywords Financial information Financial statement analysis Net

More information

Diaspora Start Up. Linie de finanțare dedicată românilor din Diaspora care vor sa demareze o afacere, cu fonduri europene

Diaspora Start Up. Linie de finanțare dedicată românilor din Diaspora care vor sa demareze o afacere, cu fonduri europene Diaspora Start Up Linie de finanțare dedicată românilor din Diaspora care vor sa demareze o afacere, cu fonduri europene 1 Ce este Diaspora Start-Up? Este o linie de finanțare destinată românilor din Diaspora

More information

Raport Financiar Preliminar

Raport Financiar Preliminar DIGI COMMUNICATIONS NV Preliminary Financial Report as at 31 December 2017 Raport Financiar Preliminar Pentru anul incheiat la 31 Decembrie 2017 RAPORT PRELIMINAR 2017 pag. 0 Sumar INTRODUCERE... 2 CONTUL

More information

HORIZON 2020 EASTERN PARTNERSHIP (EaP) INFORMATION DAY Research & Innovation in Information and Communication Technologies Yerevan, 26 September 2013

HORIZON 2020 EASTERN PARTNERSHIP (EaP) INFORMATION DAY Research & Innovation in Information and Communication Technologies Yerevan, 26 September 2013 HORIZON 2020 EASTERN PARTNERSHIP (EaP) INFORMATION DAY Research & Innovation in Information and Communication Technologies Yerevan, 26 September 2013 Nicolae Secrieru, Technical University of Moldova 168

More information

Planul de evaluare pentru Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM)

Planul de evaluare pentru Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM) Guvernul României Ministerul Fondurilor Europene Planul de evaluare pentru Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020 Versiune aprobată de membrii Comitetului de Monitorizare POIM 2014-2020

More information

Information for Authors Submitting Manuscripts

Information for Authors Submitting Manuscripts Economic Insights Trends and Challenges Vol. I (LXIV) No. 3/2012 123-127 Information for Authors Submitting Manuscripts General Requirements The journal Economic Insights - Trends and Challenges (formerly:

More information

Habilitation Thesis. (Teză de abilitare) A political economic analysis of European Union institutions and policy making

Habilitation Thesis. (Teză de abilitare) A political economic analysis of European Union institutions and policy making Habilitation Thesis (Teză de abilitare) A political economic analysis of European Union institutions and policy making (Analiză politico economică a instituțiilor și a procesului de elaborare a politicilor

More information

Updating the Nomographical Diagrams for Dimensioning the Concrete Slabs

Updating the Nomographical Diagrams for Dimensioning the Concrete Slabs Acta Technica Napocensis: Civil Engineering & Architecture Vol. 57, No. 1 (2014) Journal homepage: http://constructii.utcluj.ro/actacivileng Updating the Nomographical Diagrams for Dimensioning the Concrete

More information

ABORDĂRI INOVATIVE PRIVIND INDICATORI ECONOMICI LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE

ABORDĂRI INOVATIVE PRIVIND INDICATORI ECONOMICI LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE ABORDĂRI INOVATIVE PRIVIND INDICATORI ECONOMICI LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE Paul Vasile ZAI Daniela Irina NEMEŞ Paul Vasile ZAI Conf. univ. dr., Departamentul de Administraţie și Management Public, Facultatea

More information

ROLUL SISTEMULUI FINANCIAR ÎN PROMOVAREA DEZVOLTĂRII SUSTENABILE

ROLUL SISTEMULUI FINANCIAR ÎN PROMOVAREA DEZVOLTĂRII SUSTENABILE ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI IOANA ANDRADA MOLDOVAN (GAVRIL) ROLUL SISTEMULUI FINANCIAR ÎN PROMOVAREA DEZVOLTĂRII SUSTENABILE Colecţia Cercetare avansată postdoctorală în ştiinţe economice

More information

Annual Project meeting and Workshop 8: W8. Managing research data workshop

Annual Project meeting and Workshop 8: W8. Managing research data workshop Modernization of academic library services in Moldova, funded by Norwegian Cooperation Programme in Higher Education with Eurasia. Project number: CPEA-2015/10014 Annual Project meeting and Workshop 8:

More information

POLITICA PRIVIND TRANZIȚIA LA SR EN ISO/CEI 17065:2013. RENAR Cod: P-07.6

POLITICA PRIVIND TRANZIȚIA LA SR EN ISO/CEI 17065:2013. RENAR Cod: P-07.6 ASOCIAŢIA DE ACREDITARE DIN ROMÂNIA ORGANISMUL NAŢIONAL DE ACREDITARE POLITICA PRIVIND TRANZIȚIA LA RENAR Data aprobării: Data intrării în vigoare: 01.06.2013 APROBAT: Consiliu Director Exemplar nr. Pag.

More information

Importurile Republicii Moldova și impactul ZLSAC

Importurile Republicii Moldova și impactul ZLSAC Seria de documente de politici [PB/03/2017] Importurile Republicii Moldova și impactul ZLSAC Ricardo Giucci, Woldemar Walter Berlin/Chișinău, Februarie 2017 Cuprins 1. Importurile Republicii Moldova Evoluția

More information

PUBLICAȚIILE DIN REPUBLICA MOLDOVA ÎN WEB OF SCIENCE ŞI SCOPUS VS ACCESUL DESCHIS

PUBLICAȚIILE DIN REPUBLICA MOLDOVA ÎN WEB OF SCIENCE ŞI SCOPUS VS ACCESUL DESCHIS PUBLICAȚIILE DIN REPUBLICA MOLDOVA ÎN WEB OF SCIENCE ŞI SCOPUS VS ACCESUL DESCHIS Masa rotundă Vizibilitatea internă și internațională a conținutului științific digital 26 octombrie 2017, Chișinău, ASEM

More information