LUCRARE DE DISERTAŢIE

Transcription

1 UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA DIN SIBIU MASTER: MANAGEMENT EDUCATIONAL SERIA II / GRUPA II LUCRARE DE DISERTAŢIE Coordonatori ştiinţifici: Prof. univ.dr. D.H.C. ing. Constantin OPREAN RECTOR Universitatea Lucian Blaga din Sibiu Masterand: Lőrincz Zoltán Conf.univ. dr. ing. şi ec. Mihail ŢÎŢU Universitatea Lucian Blaga din Sibiu 2007

2 UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA DIN SIBIU MASTER: MANAGEMENT EDUCATIONAL SERIA II / GRUPA II LUCRARE DE DISERTAŢIE Creşterea calităţii procesului educaţional prin implementarea platformei de elearning AeL Studiu de caz la Şcoala Generală Nr. 1. Endes József din Sînsimion Coordonatori ştiinţifici: Prof. univ. dr. D.H.C. ing. Constantin OPREAN RECTOR Universitatea Lucian Blaga din Sibiu Masterand: Lőrincz Zoltán Conf. univ. dr. ing. şi ec. Mihail ŢÎŢU Universitatea Lucian Blaga din Sibiu 2007

3 CUPRINS Cuprins... 3 Rezumat... 5 Summary... 6 Întroducere... 7 I. Elemente de calitate... 9 I. 1. Educaţia în perspectiva procesului Educaţie şi formare 2010 (Procesul Lisabona)... 9 I. 2. Definirea calităţii şi a managementului calităţii I Definirea calităţii I Definirea managementului calităţii I. 3. Scurt istoric I. 4. Factorii care influenţează calitatea conformi cu American Society for Quality I. 5. Principiile introducerii în organizaţie a managementului calităţii totale I. 6. Evoluţia standardelor de calitate ISO I. 7. Factorii interni şi externi organizaţiei care influenţează calitatea I.7.1. Influenţa factorilor de mediu şi parteneriatul organizaţiei cu aceştia I.7.2 Factorii interni organizaţiei care influenţează calitatea produselor realizate I. 8. Cultura organizaţională a şcolii I. 9. Principiile asigurării calităţii educaţiei I. 10. Atribuţiile ARACIP I. 11. Metodologia asigurării calităţii educaţiei II. Creştera calităţii procesului educaţional prin implementarea platformei de elearning AeL II. 1. Prezentarea organizaţiei şcolare II. 2. Contextul socio-economic II. 3. Situaţia familiilor elevilor şi atitudinea acestora faţă de şcoală II. 4. Populaţia şcolară şi baza materială II Populaţia şcolară II Baza materială II. 5. Analiza SWOT a stării actuale a Şcolii Generale nr. 1. Endes József Sînsimion II. 6. Elemente de strategie instituţională II. 7. Prezentare SEI - tehnologia educaţiei - program naţional de informatizare a învăţământului preuniversitar

4 II Despre SEI II Despre AeL II. 8. Implementarea SEI la unitatea noastră II. 9. Impactul formativ al utilizării AeL în educaţie la Şcoala Generală nr. 1. Endes József din Sînsimion, jud. Harghita II Cadrul de referinţă II Date relevante II Observaţii privind integrarea laboratorului AeL în activitatea practică a cadrelor didactice III. Concluzii, constatări şi implicaţii III. 1. Direcţii de impact relevant III. 2. Caracteristica ariei problematice actuale Bibliografie Lista formelor grafice Lista abrevieri Lista cuvinte cheie Anexe Curriculum Vitae Opis

5 REZUMAT Ca stat membru al UE, ţara noastră, trebuie să respecte art. 149 din Tratatul Uniunii Europene, în care calitatea educaţiei este o prioritate naţională pentru fiecare Stat Membru. Încă din 2001, un raport al Comisiei Europene arată că încorporarea tehnologiilor informaţiei şi comunicării în sistemele de învăţământ europene este un proces care, pe termen lung, va avea implicaţii majore pentru organizarea învăţării şi metodele de predare. Acest sector a devenit o prioritate educaţională şi toate ţările Uniunii Europene fac eforturi pentru includerea TIC în curriculum-ul şcolar şi în programele de pregătire a cadrelor didactice. Lucrarea de faţă, cu titlul Creşterea calităţii procesului educaţional prin implementarea platformei de elearning AeL - Studiu de caz la Şcoala Generală Nr. 1. Endes József din Sînsimion îşi propune să investigheze creşterea calităţii procesului educaţional prin introducerea şi în învăţământul gimnazial al platformei de elearning AeL, parte a programului SEI, iniţiat şi susţinut atât financiar, cât şi pe plan didactic de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. Investigaţia desfăşurată la Şcoala Generală Nr. 1. Endes József din Sînsimion, judeţul Harghita a avut ca obiectiv principal relevarea impactului pe care îl produce utilizarea tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale (TIC) asupra procesului de învăţământ, atât în ceea ce priveşte actorii săi (elevi, cadre didactice), cât şi resursele angajate în acest proces, o atenţie deosebită acordându-se modificărilor paradigmatice în planul predare-învăţare. Pentru investigare am folosit mai multe metode şi instrumente, printre care chestionare, interviuri de detaliere, discuţii cu profesorii şi elevii, asistarea la ore desfăşurate în AeL la diferite discipline. Ca urmare a investigaţiei cred că am obţinut suficiente date relevante pentru a contura o imagine a ansamblului problematic definit. Datele obţinute din chestionare, interviuri, discuţii şi asistenţe la lecţii desfăşurate în laboratoare AeL a permis să constat că pe de o parte, că în utilizarea TIC (AeL) ne aflăm într-o FAZĂ INIŢIALĂ, şi, pe de altă parte, că acest proces este în EVOLUŢIE, orientat corect, spre un demers EDUCAŢIONAL COMPLEX, CENTRAT PE ÎNVĂŢARE, pe implicarea tot mai accentuată a elevului în construirea propriei cunoaşteri. Cred că introducerea în învăţământul românesc a AEL, în cadrul programului Sistem Educaţional Informatizat al Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, constituie un pas important în racordarea învăţământului românesc şi în acest plan al dinamicii sociale din Uniunea Europeană. 5

6 SUMMARY As state member of EU, our country, must respects article 149 from European Union Convention, in which quality of the education is a national priority for each of member states. As far back as 2001, a report of European Commission shows that the incorporation of Information and Communication Technologies in the European educational systems is a process, which in long term, shall have major implications for the organization of learning and teaching methods. This sector became an educational priority, and all the countries of European Union do efforts for the inclusion of ITC in their scholastic plans and in the programs of training the didactic personnel. The present work, with the title Development of educational process quality through the implementation of the platform of elearning AEL investigation in Endes József Gymnasium propose to investigate the development of educational process quality through the implementation of the platform of elearning AEL, part of SEI program, initiated with the financial and didactic support of the Ministry of Education, Research and Youth. The investigation developed in Endes József Gymnasium had as main objective the revealing of the impact produced by the use of Information and Communication Technologies on education system, regarding both its actors (students, teachers, managers) and the resources engaged in this process, with a special focus on the shifts in teaching and learning. For investigation I used mixed methods and tools (instruments), like questionnaires, detailed interviews, discussions with teachers and scholars, assistance at AeL lessons at different subjects. In consequence of investigation, I think I had obtained relevant information to outline a reflection of defined problematic ideas. (conception, view) The obtained information from questionnaires, interviews, discussions, assistances at lessons in AeL laboratory allowed to establish that on aside, we are in an INITIAL PHASE in utilization of ITC (AeL), contarwise that this process is in EVOLUTION, in correct orientation, striving for a COMPLEX EDUCATIONAL step, CENTERED ON LEARNING, on the pronounced implication of the pupil in the construction of his own knowledge. I think that the introduction of AeL in Romanian educational system, as part as Informational Education System of the Ministry of Education, Research and Youth, represents an important step for Romanian education joining social progress of European Union. 6

7 ÎNTRODUCERE MOTTO: Educaţia are dificila misiune de a transmite o cultură acumulată de secole, dar şi o pregătire pentru un viitor în bună măsură imprevizibil Jaques Delors Din desenul complicat al alinierii României la standardele europene, învăţământul nu poate lipsi. Reforma învăţământului a inclus şi până acum unele elemente ale promovării calităţii în educaţie, dar nesistematic, incoerent şi discontinuu. Contextul economic al ţării noastre nu a fost favorizand pentru reforma educaţiei. Învăţământul românesc continuă să fie între ciocan şi nicovală, între aspiraţiile europene şi starea deloc europeană, între presiunea cerinţelor de calitate ale reformei şi nemulţumirea părţilor interesate (cadre didactice, elevi, studenţi, părinţi, creatorii cererii de pe piaţa muncii) provocată, în principal, de subfinanţarea cronică. Sintagma educaţia - prioritate naţională dă bine la discursuri, dar, de fapt, mult timp a fost o vorbă aruncată în vânt, un simplu aliniat nerespectat din Legea învăţământului nr. 85 / 1995, nereuşind să înlocuiască adevărul crud existent de decenii: educaţia - periferia interesului naţional. Credinţa transmisă de la un guvern la altul că prin mici satisfaceri ale revendicărilor se poate astupa gura dascălilor este încă actuală. Dacă în învăţământul superior s-au făcut unele progrese vizibile datorate procesului Bologna, învăţământul preuniversitar, în general, şi învăţământul rural, în special, se zbat în demagogia miasmatică a minciunii. Se discută şi se tot discută despre şcoala din mediul rural, despre reabilitarea, ajutarea învăţământului din această lume marginalizată. Aderarea României la 1 ianuarie 2007 la elita ţărilor europene înseamnă şi obligaţia aplicării documentului intitulat Programul detaliat de lucru privind implementarea obiectivelor sistemului de educaţie şi formare profesională din Uniunea Europeană. Altfel spus, România trebuie să se integreze şi în obiectivul strategic denumit Educaţie şi formare 2010 sau Procesul Lisabona. 7

8 Devenirea de Stat Membru înseamnă şi adoptarea devizei Uniunii Europene a gândi global şi a acţiona local, inclusiv în educaţie, în conformitate cu cerinţele comunităţii locale, pentru că investiţia în educaţie este cea mai eficientă. O schimbare majoră a intervenit în 2001, când a fost derulată programul SEI, Sistem Educaţional Informatizat) care este un program complex iniţiat de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, al cărui obiectiv de bază îl reprezintă susţinerea procesului de predare-învăţare în învăţământul preuniversitar cu tehnologii de ultimă oră. În primele trei etape au fost dotate cu tehnică de calcul şi soft educaţional (AeL) toate liceele din ţară, iar în etapa a patra, începută în 2005, şi încă în derulare şi şcolile generale încep să beneficieze de acest proiect. Programul sprijină obiectivele reformei educaţionale în conformitate cu planul de acţiune eeurope 2005, demarat de Uniunea Europeană ca parte a iniţiativei europene elearning. Lucrarea încearcă să prezinte impactul formativ, creşterea calităţii procesului educaţional al acestui program, printr-un studiu de caz la Şcoala Generală Nr. 1. Endes József, din Sînsimion, judeţul Harghita. În prima parte sunt prezentate elemente teoretice de calitate, iar în a doua secţiune este prezentată studiul efectuat la unitatea susmenţionată. 8

9 I. ELEMENTE DE CALITATE I. 1. EDUCAŢIA ÎN PERSPECTIVA PROCESULUI EDUCAŢIE ŞI FORMARE 2010 (PROCESUL LISABONA) România a întrat la 1 ianuarie 2007 în rândul elitei ţărilor Europei şi, implicit, obiectivele strategice ale Uniunii Europene au devenit şi ale ei. Unul dintre acestea, fixat în cadrul Consiliului Europei desfăşurat la Lisabona în martie 2000, prevede că până în anul 2010 Uniunea Europeană să devină cea mai avansată economie şi societate bazată pe cunoaştere. Realizarea acestui obiectiv presupune: deschiderea tuturor sectoarelor economice către competiţie; încurajarea inovării şi a investiţiilor; modernizarea sistemului social, inclusiv modernizarea sistemelor educaţionale; o abordare mai coerentă şi mai sistematică pentru implementarea deciziilor. Tot în cadrul acestei întruniri s-a stipulat faptul că oamenii reprezintă principalul bun al Europei şi trebuie să constituie punctul central al politicilor Uniunii. În consecinţă, în cadrul Consiliului Europei desfăşurat la Stockholm ţinut în martie 2001, au fost adoptate cele trei importante obiective strategice ale educaţiei: îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei sistemelor de educaţie şi formare profesională din Uniunea Europeană; facilitarea accesului universal la educaţie; deschiderea sistemelor de educaţie şi formare profesională către spaţiul european. Ulterior, Consiliului Europei desfăşurat la Barcelona în martie 2002 a adoptat Programul detaliat de lucru privind implementarea obiectivelor sistemului de educaţie şi formare profesională din Uniunea Europeană. De atunci, întregul proces de aplicare a acestui program a fost denumit Educaţie şi formare 2010 sau Procesul Lisabona. Rezultă că pentru fiecare stat membru, inclusiv pentru România, educaţia trebuie să reprezinte o prioritate naţională. La nivel statal, aceasta impune, printre altele, crearea unui sistem naţional de învăţământ transparent, adică oamenii înţeleg sistemul şi că există un acord general privind evaluarea competenţelor. Calitatea educaţiei trebuie să devină vizibilă şi tangibilă pentru cei interesaţi. În acest fel, rezultatele educaţiei şi formării într-un stat pot fi transferate în cadrul Uniunii Europene. În cadrul ultimelor summit-uri europene s-a desprins, de asemenea, concluzia că sistemul de învăţământ trebuie să dispună de mecanisme de asigurare a calităţii. 9

10 Astfel, se vor crea condiţiile de respectare a art. 149 din Tratatul Uniunii Europene, în care calitatea educaţiei este o prioritate naţională pentru fiecare Stat Membru. I. 2. DEFINIREA CALITĂŢII ŞI A MANAGEMENTULUI CALITĂŢII I DEFINIREA CALITĂŢII Preocuparea pentru calitatea produselor realizate este străveche. De a lungul timpurilor s-a dezvoltat semnificaţia conceptului de calitate. Un impact deosebit asupra lărgirii conceptului de calitate a fost trecerea la producţia şi consumul de masă a produselor. Noţiunea de calitate devine din ce în ce mai complexă, iar preocuparea pentru definirea ei considerabilă. Un moment de referinţă în evoluţia conceptului de calitate este cel al apariţiei standardului ISO 8402, prin care se ajunge la consensul internaţional în ceea ce priveşte termenii, definiţiile şi conceptele aplicabile calităţii. În conformitate cu acest standard, prin calitate se înţelege ansamblul de proprietăţi şi caracteristici ale unei entităţi care îi conferă acesteia aptitudinea de a satisface necesităţile exprimate şi implicite, adică să satisfacă pe deplin clientul. Standardul ISO 9000:2000 aduce o nouă viziune asupra conceptelor specifice calităţii, calitatea fiind definită aici ca: măsura în care un ansamblu de caracteristici implicite satisface cerinţele. Prin cerinţă se înţelege nevoia sau aşteptarea care este declarată, implicită sau obligatorie, iar caracteristica este o trăsătură distinctivă de natură: fizică, senzorială, comportamentală, temporară sau funcţională. Din punct de vedere industrial, calitatea este o ţintă bine precizată. De-a lungul timpului, calitatea în învăţământ (sau sinonimul ei - calitatea educaţiei) a fost un termen foarte des utilizat, dar fără o delimitare clară. În Ordonanţa de urgenţă nr. 75 din 12 iulie 2005 privind asigurarea calităţii educaţiei se precizează: Calitatea educaţiei este ansamblul de caracteristici ale unui program de studiu şi ale furnizorului acestuia, prin care sunt satisfăcute aşteptările beneficiarilor, precum şi standardele de calitate. De asemenea, în acelaşi document se mai stipulează următoarele: a) educaţia se referă la programele şi activităţile de formare academică sau profesională iniţială si continua. 10

11 b) organizaţia furnizoare de educaţie este o instituţie de învăţământ, o organizaţie nonguvernamentală sau o societate comercială, care, potrivit statutului, desfăşoară activităţi ori programe legal autorizate de formare iniţială sau continuă; c) programele de studii concretizează oferta educaţională a unei organizaţii furnizoare de educaţie; d) beneficiarii direcţi ai educaţiei sunt elevii si studenţii, precum şi persoanele adulte cuprinse într-o forma de educaţie; e) beneficiarii indirecţi ai educaţiei sunt angajatorii, angajaţii, familiile beneficiarilor direcţi şi, într-un sens larg, întreaga societate; f) cadrul naţional al calificărilor cuprinde în mod progresiv şi corelat gradele, diplomele sau certificatele de studiu care atestă nivelurile distincte de calificare, exprimate în termenii rezultatelor în învăţare. Cadrul naţional al calificărilor este comparabil şi compatibil cu cel european corespunzător. I DEFINIREA MANAGEMENTULUI CALITĂŢII Managementul calităţii poate fi definit ca ştiinţa şi arta de a mobiliza resursele disponibile pentru a asigura ansamblul de proprietăţi şi caracteristici exprimate sau implicite ale produselor sau serviciilor. Pentru a atinge obiectivul zero defecte, conceptul de calitate a evoluat în timp astfel: controlul calităţii (până în anii 60); asigurarea calităţii (până în anii 80); calitatea totală. Armand Feigenbaum a introdus în 1951, prin cartea Total Quality Control, conceptul de control total al calităţii (TQC-Total Quality Control), care înseamnă nu numai controlul produselor / serviciilor, dar şi al activităţilor care concură la realizarea acestora. Realizarea calităţii totale înseamnă o revoluţie în calitate care tinde spre obiectivul zero defecte. Calitatea totală presupune existenţa a douăsprezece aşa-numite atuuri, dintre care sunt citate în continuare următoarele: o obsesie pentru calitate la toate nivelele; crearea unui sistem al calităţii; formarea întregului personal cu tehnologiile de evaluare a calităţii; stimularea a tot ceea priveşte realizarea calităţii; 11

12 antrenarea furnizorilor şi a clienţilor la realizarea calităţii. Armand Feigenbaum şi Joseph Juran au pus bazele managementului calităţii totale (TQM- Total Quality Management). care se realizează printr-un program, care cuprinde: elaborarea programului; implementare programului (aplicarea/monitorizarea); evaluarea programului; dezvoltarea/îmbunătăţirea programului. Programul managementul calităţii totale are la bază, în principal, SR ISO 9004 şi presupune crearea unui sistem al calităţii. I. 3. SCURT ISTORIC Calitatea interesează oamenii de foarte multă vreme. O primă dovadă în acest sens apare în unele picturi murale (circa 1450 î.e.n.) în care se observă controlul atent făcut de constructorii de atunci la îmbinarea blocurilor de piatră din care erau realizate piramidele. În Evul Mediu, calitatea era asigurată de meşteşugari (ei produceau, ei controlau). În 1887, William Cooper Procter, bunicul celui care urma să fondeze societatea Procter & Gamble a spus: Prima noastră grijă este să asigurăm calitatea produselor noastre astfel încât consumatorii să le vor cumpere şi să continue să le cumpere. Dacă noi le vom realiza eficient, atunci vom obţine profit pe care îl vom împărţi. Importanţa acordată calităţii în cea mai dezvoltată ţară din lume rezultă şi din sintagma care circula în secolul XIX: No quality, no sales. No sales, no profit. No profit, no jobs. În S.U.A. a început o adevărată revoluţie a calităţii în anii 80. William Eduards Deming a început un serial televizat de mare succes la NBC intitulat If Japan Can... Why can t We?. Astfel, în 1981 a fost instituit Premiul Malcolm Baldrige National Quality Award. În 1984 luna octombrie a fost decretată luna calităţii. În 1985, NASA a înfiinţat National Award for Quality and Productivity. În 1988, preşedintele Reagan a adoptat Federal Quality Prototype Award şi President s Award. Notă: În acest context, merită amintită strălucita carieră ştiinţifică pe care a făcut-o Joseph M. Juran în străinătate. Născut în 1904 lângă Ploieşti, el a emigrat la vârsta de opt ani, împreună cu părinţii lui, în S.U.A. A obţinut în 1924 un B.S. (Bachelor of Science) în domeniul electric la Universitatea din Minnesota şi în 1936 un J.D. (Juris Doctor) la Universitatea din Loyola. Primul lui job a fost la General Electric. La vremea aceea, conceptul de calitate nu era bine definit. În 1951 a scos o culegere de texte pe tema calităţii Quality Control Handbook. În 12

13 1955 el a fost autorul aşa-numitului Quality Planning Road Map (Foaia de parcurs a planificării calităţii), care i-a adus recunoaşterea de părinte al managementului calităţii totale. El a identificat patru teorii ale managementului calităţii: 1) teoria capabilităţii (în care atenţia este îndreptată, în special, spre buna funcţionare a procesului de producţie); 2) teoria competitivităţii (în care se acordă o atenţie deosebită câştigării competiţiei cu celelalte firme similare prin preţ şi calitate); 3) teoria utilizării (în care se pune un mare accent pe diversificarea sortimentelor produselor pentru a atrage un număr tot mai mare de clienţi); 4) teoria performanţei (în care se urmăreşte obţinerea unor caracteristici superioare ale produselor, indiferent de costuri). Cele 12 cărţi ale lui au fost traduse în 16 limbi. I-au fost acordate 40 de titluri de Honoris Causa. În 1954 a fost invitat în Japonia, împreună cu William Eduards Deming, unde a început să ţină o lungă serie de conferinţe în domeniul managementului calităţii totale. Interesul japonezilor pentru acest subiect a fost enorm, iar broşurile cu textul acestor conferinţe s-au vândut la chioşcurile de ziare ca pâinea caldă. Ca urmare, în 1969 a fost instituit Deming Quality Award, după numele colegului său american din Japonia. Mai târziu, în 1975, calitatea a fost decretată ca fiind strategia redresării economiei japoneze. Pentru contribuţia adusă refacerii industriei japoneze, Juran a fost decorat personal de către împăratul Hirohito cu Al II-lea Ordin al Comorii Sacre, cea mai înaltă distincţie acordată unui cetăţean străin. De asemenea, preşedintele american Ronald Reagan l-a decorat cu Medalia Naţională a Tehnologiei. Ca urmare a faptului că s-a produs o focalizare tot mai accentuată a producătorilor pentru calitate, în 1989 societatea americană Florida Power and Light a primit Deming Quality Award, devenind prima companie nejaponeză căreia i-a fost decernată această distincţie. Cu toate îmbunătăţirile importante înregistrate, în S.U.A. s-a observat că nu este suficientă această preocupare privind calitatea. Tot mai mult şi-a făcut loc ideea de TQM, abrevierea de la Total Quality Management (managementul calităţii totale), care să asigure trecerea de la calitatea acceptabilă (clientul este critic, el reclamă în mod deschis şi se orientează spre o firmă concurentă), bună (clientul este nehotărât, nefiind câştigat de firmă) sau foarte bună (clientul este satisfăcut, dar o firmă concurentă îl poate atrage) la calitatea de excelenţă (clientul este foarte satisfăcut şi refuză chiar ideea unei posibile firme concurente). Primii care au îmbrăţişat acest nou concept au fost companiile din industria aviatică. 13

14 I. 4. FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ CALITATEA CONFORMI CU AMERICAN SOCIETY FOR QUALITY În 1999, American Society for Quality (Societatea Americană de Calitate) a identificat opt factori principali care vor influenţa calitatea în secolul XXI: 1) Partnering (parteneriat: parteneriat de orice formă, inclusiv cu firmele concurente); 2) Learning systems (sisteme de învăţare: transfer de cunoştinţe către indivizi şi organizaţii pentru a face mai bine faţă concurenţei); 3) Adaptability and speed of change (adaptabilitate şi viteza de schimbare: adaptabilitatea şi flexibilitate la schimbările rapide ale pieţei); 4) Environmental sustainability (durabilitatea mediului: măsuri pentru a preveni colapsul ecosistemului global); 5) Globalization (globalizarea: modificarea globală a mediului economic şi social); 6) Knowledge focus (concentrarea pe cunoştinţe: îndreptarea atenţiei spre acumularea de cunoştinţe - cercetare, care vor constitui un factor primordial al luptei contra concurenţei şi de bunăstare); 7) Customization and differentiation (unicitate loturi unitare de producţie, dar şi diferenţiere calitate sporită); 8) Shifting demographics (modificări demografice: modificările de vârstă şi etnie vor continua să schimbe valorile sociale). 14

15 I. 5. PRINCIPIILE INTRODUCERII ÎN ORGANIZAŢIE A MANAGEMENTULUI CALITĂŢII TOTALE Principiile introducerii în organizaţie a managementului calităţii totale sunt următoarele: 1) profesionalism (înalt pentru tot personalul); 2) planificare (până la ultimul amănunt); 3) abordare oficială (atestată prin documente); 4) durata implementării (3-5 ani); 5) instituţionalizare (organism care să se ocupe numai de acest program); 6) punct de pornire (acolo unde organizaţia funcţionează cel mai bine din punctul de vedere al calităţii); 7) participare (participă tot personalul); 8) consultare (solicitarea fără ezitare a consultanţilor exteriori ori de câte ori este necesar). Notă: William Edward Deming a elaborat în cartea Out of the Crisis 14 principii ale calităţii totale: 1) păstrarea în vedere cu fermitate a obiectivului de a se ameliora produsele şi serviciile (atât pe termen scurt cât şi pe termen lung); 2) adoptarea noii gândiri (eliminarea conceptului de calitate acceptabilă, care conduce la mediocritate); 3) încetarea dependenţei de control (constatarea defectelor să nu se facă la sfârşit, ci de la începutul procesului); 4) renunţarea la practica de cumpărare la cele mai mici preţuri (întreţinerea de relaţii pe termen lung cu furnizorii care asigură şi dovedesc calitatea); 5) îmbunătăţirea continuă a producţiei şi serviciilor (depistarea şi prevenirea problemelor); 6) stabilirea unui sistem de formare (să se pună accent pe formarea în întreprindere); 7) adoptarea şi instituirea leadershipului (în loc de control autoritar, este mai bine concentrarea pentru ajutarea subalternilor să-şi îndeplinească sarcinile); 8) înlăturarea fricii (personalul să poată vorbi liber, fără frica de a pierde serviciul); 9) eliminarea barierelor dintre compartimente (fiecare birou/serviciu/departament/direcţie este furnizor şi client pentru celălalt, motiv pentru care este necesară o mai bună cooperare inter-compartimente); 10) eliminarea sloganurilor (în loc de sloganuri, care nu sunt eficace, este mai bine să se facă eforturi pentru ameliorarea sistemului); 15

16 11) eliminarea cotelor de producţie (obiectivele cantitative duc la distragerea atenţiei de la calitate şi la scuze pentru mediocritate); 12) eliminarea obstacolelor privind mândria muncii bine făcute (angajaţii nu trebuie trataţi ca o marfă; ei trebuie să participe plenar la realizarea calităţii); 13) încurajarea perfecţionării fiecăruia (competiţia dintre angajaţi trebuie să fie bazată numai pe cunoştinţe); 14) acţiuni pentru realizarea transformării (crearea unei structuri la nivelul direcţiei generale pentru realizarea celorlalte 13 principii). De asemenea, William Edward Deming consideră că cele 14 principii nu constituie o reţetă magică, ele trebuind să fie utilizate împreună cu ceea ce el numeşte un sistem de cunoştinţe profunde, care cuprinde 4 aspecte : 1) cunoştinţe despre sistem (abordare sistemică a calităţii); 2) cunoştinţe privind variabilelor (cunoaşterea datelor statistice); 3) teorie a cunoaşterii (crearea unui cadru solid de cunoştinţe); 4) cunoştinţe de psihologie (cunoaşterea cerinţelor atât a clienţilor, cât şi a angajaţilor). I. 6. EVOLUŢIA STANDARDELOR DE CALITATE ISO Organizaţia Internaţională de Standardizare (International Organization for Standardization - ISO) a creat din 1987 standardele Sistemului Managementului Calităţii (Quality Management System - QMS). La început au fost standardele ISO 9000:1987, ISO 9001:1987, ISO 9002:1987 şi ISO 2003:1987, pentru industrie, bazate pe tipuri de activităţi: proiectare, producţie şi servicii. Aceste standarde au fost revizuite la intervale regulate de timp de către ISO. Aşa a fost elaborată seria ISO 9000:1994, care au cuprins versiunile: ISO 9001:1994, ISO 9002:1994 şi ISO 2003:1994. Ulterior, în anul 2000 a fost elaborată seria ISO 9000:2000. Astfel, standardelor ISO 9002 şi ISO 9003 au fost integrate în ISO 9001:2000. Din 2003 standardele ISO 9002 şi ISO 9003 nu mai sunt valabile. A fost creat standardul ISO 9004:2000, care îmbunătăţeşte performanţele din ISO 9001:2000. Standardul SR EN 9001 furnizează cerinţe pentru îmbunătăţirea continuă a performanţelor, în timp ce SR EN 9004 conţine recomandări pentru a se depăşi nivelul cerinţelor din standardul precedent (Fig.I.6.1). Scopul este de a conduce organizaţia spre excelenţă. Ultimul model al conceptului de calitate este EFQM (Excellence Form of Quality Model). 16

17 Fig. I. 1 Relaţia dintre SR EN 9001 şi SR EN

18 I. 7. FACTORII INTERNI ŞI EXTERNI ORGANIZAŢIEI CARE INFLUENŢEAZĂ CALITATEA Există astăzi cu adevărat o preocupare mondială în a găsi sensurile şi dimensiunile calităţii produselor care să reflecte progresele civilizaţiei terestre în acest sfârşit al mileniului al 2-lea, dar şi preocupările şi aşteptările unor grupuri comunitare cât mai numeroase în raport cu acest aspect. Consensul acestor preocupări nu poate fi realizat decât prin analiza dimensiunilor conceptului calităţii în acord cu cerinţele şi necesităţile tuturor factorilor interesaţi. I.7.1. INFLUENŢA FACTORILOR DE MEDIU ŞI PARTENERIATUL ORGANIZAŢIEI CU ACEŞTIA Orice organizaţie, interacţionează permanent cu mediul înconjurător în care fiinţează. Componentele mediului înconjurător se pot exprima prin: mediul pieţelor de desfacere şi al clienţilor mediul tehnologic şi tehnic mediul furnizorilor mediul concurenţial mediul juridic mediul economic mediul educaţional şi al resurselor umane mediul socio-politico-cultural. Între aceste componente ale mediului înconjurător şi organizaţie acţionează factorii corespunzători fiecărei componente, factori prin care mediul înconjurător îşi impune cerinţele referitoare la calitatea produsului. Factorii de piaţă şi clienţii Aceşti factori reprezintă totalitatea factorilor de interacţiune dintre piaţă, clienţi, şi organizaţie, factori prin intermediul cărora organizaţia ia cunoştinţe despre apariţia necesităţilor, a cererilor şi a capacităţilor de schimb de produse pe piaţă. Factorii tehnici şi tehnologici Aceşti factori sunt constituiţi dintr-un ansamblu de elemente, cum ar fi: nivelul tehnic al utilajelor disponibile pe piaţa de desfacere a acestora nivelul tehnologiilor accesibile aplicabile proceselor de fabricaţie ale produsului accesibilitatea şi disponibilitatea la studiile, licenţele, brevetele sau alte baze de date legate de aspectele tehnice şi tehnologice de proiectare, de dezvoltare şi de fabricaţie 18

19 accesibilitatea, disponibilitatea şi capabilitatea de aplicare a know-how-ului referitor la tehnicile de creativitate, de inovare, de analize şi de lucru specifice cercetării şi proiectării constructive şi tehnologice accelerarea ritmului schimbărilor tehnologice datorită posibilităţilor nelimitate de inovaţie, creşterea bugetelor ce cercetare dezvoltare, etc. Toţi aceşti factori vor exercita o influenţă puternică asupra calităţii produsului, începând din faza de proiectare şi până la scoaterea din uz a acestuia. Obiectivele calităţii produsului vor fi prin urmare, dimensionate în raport direct cu factorii tehnici şi tehnologici precizaţi mai sus. Factorii mediului furnizorilor Materialele, componentele, ansamblurile şi resursele naturale de care organizaţia are nevoie, sunt elemente extrem de importante care participă efectiv la realizarea calităţii produsului. Factorii concurenţiali Mediul concurenţial şi factorii acestuia trebuie văzuţi în contextul pieţelor liber concurenţiale de astăzi, la dimensiunile mondiale, în cadrul cărora se manifestă, ca pe o continuă provocare pe care o aruncă organizaţiei realizatoare a produsului, ca pe o competiţie acerbă în care se află cu aceasta pentru ocuparea segmentelor de piaţă. Factorii concurenţiali au o influenţă puternică asupra calităţii produsului şi participă semnificativ la stabilirea obiectivelor acesteia. Factorii juridici Complexitatea relaţiilor furnizor client şi numeroasele litigii generate de deficienţe funcţionale, de neconformităţi, de daune, intervenţii în perioada de garanţie, pagube cauzate unei a treia părţi, au determinat crearea unei legislaţii de care trebuie să ţină seama orice producător care urmăreşte realizarea calităţii aşteptate de client. Elementele care demisionează cadrul juridic al acestui mediu sunt următoarele: legi şi reglementări privind responsabilitatea producătorului legi şi reglementări care vizează domeniul ecologic de protecţie a mediului (apă, sol, subsol, aer, flora şi fauna) precum şi a aşezărilor umane legi şi reglementări referitoare la taxe şi impozite care afectează într-o măsură mai mare sau mai mică preţul produsului şi implicit calitatea acestuia legi şi reglementări referitoare la mărcile de certificare a produselor şi la certificările sistemului calităţii legi şi reglementări conexe celorlalte medii prin care acestea exercită influenţa în mod indirect asupra calităţii produsului, de exemplu: legea salarizării, legea investitorilor de capital străin, legea constituirii şi funcţionării organizaţiilor comerciale, legi din 19

20 domeniul preţurilor şi creditărilor, legea învăţământului, legea cercetării şi dezvoltării, legea finanţelor publice, ş.a.m.d. Factorii economici Factorii economici în contextul cărora se desfăşoară activitatea organizaţiei realizatoare a unui produs, au o influenţă decisivă asupra constituirii şi funcţionării acesteia. Factorii educaţionali Mediul educaţional al societăţii în care funcţionează organizaţia se manifestă prin următoarele aspecte: - sistemele educaţionale de formare şi instruire a personalului - mijloacele, resursele şi fondurile alocate componentelor sistemului educaţional - nivelurile de organizare a sistemelor de pregătire şi instruire educaţională - gradul de participare a personalului la diferite forme de instruire şi formare Factorii mediului educaţional influenţează de o manieră covârşitoare activităţile organizaţiei prin construcţia educaţională a angajaţilor acesteia, punându-şi astfel amprenta asupra calităţii produsului pe care aceştia o realizează nemijlocit. Parteneriatul organizaţiei cu factorii mediului educaţional este evident şi se manifestă prin conexiunea: institute de instruire-formare şi organizaţie, formă aproape simbiotică în contextul oricărei comunităţi umane de astăzi. I.7.2 FACTORII INTERNI ORGANIZAŢIEI CARE INFLUENŢEAZĂ CALITATEA PRODUSELOR REALIZATE Aşa cum mediul înconjurător al organizaţiei creează necesitatea, impune, confirmă, sancţionează, beneficiază, este satisfăcut şi certifică calitatea produsului prin factorii precizaţi şi mediul intern al organizaţiei are o importanţă deosebită în realizarea acesteia. Teoriile managementului modern consideră că influenţa globală a tuturor factorilor interni ai organizaţiei creează climatul de lucru şi de manifestare al acesteia, climat în cadrul căruia se desfăşoară întreaga gamă de activităţi, prin care se realizează calitatea produsului. Acest climat intern al organizaţiei formează nivelul de simţăminte şi de existenţă în care respiră şi trăieşte tot personalul organizaţiei şi în interiorul căruia se desfăşoară întregul şir de activităţi care participă la realizarea calităţii produselor, influenţând puternic şi interfaţa relaţională cu factorii mediului extern. Elementele componente ale acestui climat sunt în general următoarele: - structura organizaţiei - procesele organizaţionale - personalul, valorile şi crezul acestuia 20

21 I. 8. CULTURA ORGANIZAŢIONALĂ A ŞCOLII De departe segmentul cel mai important al educaţiei, învăţământul preuniversitar cuprinde patru milioane de elevi si o jumătate de milion de angajaţi, cadre didactice si personal nedidatic. Învăţământul preuniversitar este caracterizat, în continuare, de un centralism excesiv: curriculumul naţional este decis în proporţie de 97% de minister; personalul didactic, inclusiv suplinitorii, sunt selectaţi şi angajaţi de inspectorate; planurile de şcolarizare sunt decise de inspectorate; resursele financiare sunt distribuite de autorităţile locale fără criterii si standarde bine precizate; deciziile importante se disipă între inspectorate, primarii, minister, unităţi şcolare; birocraţie exacerbată şi cu nimic justificată blochează unităţile şcolare consumândule resursele în mod inutil; repartizarea absolvenţilor de clasa a VIII-a se face centralizat; numirea personalului de îndrumare, conducere si control rămâne în mare parte politizată. Deşi, la presiunea UE, prin legea 354/2004, de modificare a legii învăţământului, s-a legiferat finanţarea proporţională şi delegarea administrării unităţilor şcolare, de la consiliile locale la consiliile de administraţie ale şcolilor, aceste măsuri de descentralizare nu sunt puse în practică. Prin descentralizarea sistemului de învăţământ, se doreşte trecerea de la o organizare înaltă, unde se pune accentul pe relaţia ierarhică şi comunicarea verticală şi descendentă, la una plată, unde se urmăreşte creşterea ponderii relaţiilor de colaborare şi a comunicării ascendente, iar şcoala şi mai ales relaţia educaţională elev-profesor să devină centrul activităţii care urmează să fie descrisă în proiectul de dezvoltare instituţională 21

22 I. 9. PRINCIPIILE ASIGURĂRII CALITĂŢII EDUCAŢIEI În documentul intitulat Declaraţie de principii, Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP), se arată că ţinând seama de descentralizare şi implicarea tuturor actorilor educaţionali în procesul decizional, pentru asigurarea coerenţei şi eficienţei sistemului naţional de învăţământ preuniversitar, a devenit necesară realizarea un sistem unitar de promovare a calităţii educaţiei care să fie: consistent; transparent; cu structuri bine definite la nivel: naţional; local. De asemenea, sunt identificate următoarele nevoi ale apariţiei acestui sistem de asigurare şi de promovare a calităţii educaţiei: promovarea egalităţii de şanse şi de acces la educaţie, pentru toţi cetăţenii ţării, fără discriminare, prin crearea sistemelor de standarde de autorizare, acreditare şi evaluare instituţională; asigurarea unităţii şi coerenţei dezvoltării sistemului de învăţământ prin sistemele de standarde de referinţă; crearea unor mecanisme adecvate pentru o evaluare externă sinceră şi realistă a sistemului de învăţământ, avându-se în vedere redefinirea rolului inspectoratului şcolar în contextul descentralizării; nu în ultimul rând, compatibilizarea cu Uniunea Europeană care, prin Agenda Lisabona, consideră calitatea şi competitivitatea sistemelor de învăţământ drept priorităţi majore. Principiile directoare ale construirii sistemului sunt următoarele: 1) Educaţia de calitate este centrată pe clienţii şi beneficiarii serviciilor educaţionale (Toate organizaţiile depind de clienţii lor şi, ca atare, trebuie să le înţeleagă nevoile curente şi de viitor, trebuie să le îndeplinească cererile şi să le depăşească aşteptările); 2) Educaţia de calitate este oferită de instituţii responsabile (Responsabilitatea socială devine fundamentul managementului calităţii la nivelul organizaţiei şcolare. Toate instituţiile de educaţie, indiferent de statutul lor juridic, vor fi răspunzătoare, în mod public, pentru 22

23 calitatea serviciilor educaţionale oferite, iar statul, prin instituţiile abilitate de lege, este garantul calităţii educaţiei oferite prin sistemul naţional de învăţământ); 3) Educaţia de calitate este orientată pe rezultate (Rezultatele, înţelese în termeni de valoare adăugată şi de valoare creată sunt cele care definesc, cel mai bine, calitatea şi excelenţa); 4) Educaţia de calitate respectă autonomia individuală şi are la bază autonomia instituţională (Educaţia, la toate nivelurile şi prin toate formele, va urmări dezvoltarea autonomiei individuale, a capacităţii de a lua decizii pertinente. Instituţiile de educaţie se vor bucura de o autonomie sporită în elaborarea unei oferte educaţionale adecvate nevoilor individuale şi comunitare, autonomie corespunzătoare creşterii răspunderii acestor instituţii pentru calitatea ofertei educaţionale);. 5) Educaţia de calitate este promovată de lideri educaţionali (Liderii sunt cei care asigură unitatea şi continuitatea scopurilor şi a direcţiilor de dezvoltare a organizaţiei, ei creând şi menţinând mediul propice pentru participarea tuturor celor interesaţi la decizie şi pentru realizarea obiectivelor organizaţionale); 6) Educaţia de calitate asigură participarea actorilor educaţionali şi valorizarea resursei umane (Oamenii sunt esenţa oricărei organizaţii. De implicarea lor şi de dezvoltarea lor profesională depinde modul în care îşi folosesc competenţele în beneficiul organizaţiei). 7) Educaţia de calitate se realizează în dialog şi prin parteneriat cu instituţii, organizaţii, cu beneficiarii direcţi şi indirecţi de educaţie (Sistemul de asigurare a calităţii nu este doar apanajul şcolii, întreaga comunitate educaţională fiind implicată în acest proces. Ca urmare, dialogul cu toţi actorii educaţionali va fundamenta dezvoltarea educaţiei la nivel naţional şi local); 8) Educaţia de calitate se bazează pe inovaţie şi pe diversificare (În interiorul cadrului legal existent, vor fi stimulate abordările educaţionale inovative, originale şi creative, aplicarea celor mai noi rezultate ale cercetării în educaţie şi a noilor metode şi tehnici de educaţie şi formare, introducerea noilor tehnologii de informare şi comunicare etc.); 9) Educaţia de calitate abordează procesul educaţional unitar, în mod sistemic (Un rezultat dorit nu poate fi atins decât dacă activităţile şi resursele necesare sunt abordate în mod unitar, iar procesele derulate sunt gândite şi manageriate în mod sistemic. Totodată, decizia educaţională de calitate are la bază un sistem pertinent, credibil şi transparent de indicatori); 10) Educaţia de calitate are ca obiectiv îmbunătăţirea continuă a performanţelor (Având în vedere ritmul schimbărilor sociale, învăţarea permanentă, inovarea şi dezvoltarea continuă devin principii fundamentale ale funcţionării şi dezvoltării instituţiilor şcolare. Asigurarea calităţii va fi privită ca un proces de învăţare individuală şi instituţională, ea având ca scop 23

24 identificarea ariilor de dezvoltare şi orientarea dezvoltării personale şi instituţionale spre direcţii benefice); 11) Educaţia de calitate înţelege interdependenţa între furnizorii şi beneficiarii implicaţi în oferta de educaţie (O organizaţie şi furnizorii ei sunt interdependenţi, iar avantajul reciproc întăreşte capacitatea instituţională de a crea valoare). Primul pas în asigurarea calităţii îl reprezintă procesul de autorizare / acreditare / evaluare instituţională. Numai după ce instituţiile de educaţie îndeplinesc condiţiile minime de funcţionare se poate vorbi, cu adevărat, de calitate. Standardele de evaluare a unităţilor de învăţământ preuniversitar vor fi preluate şi modificate corespunzător iar procedurile de evaluare şi acreditare se vor aplica în egală măsură şcolilor de stat şi celor particulare, fără discriminare. I. 10. ATRIBUŢIILE ARACIP ARACIP are următoarele atribuţii: a) elaborează, actualizează periodic şi propune Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului standardele, standardele de referinţă şi indicatorii de performanţă pentru evaluarea şi asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului; b) elaborează şi propune Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului metodologia de evaluare instituţională şi de acreditare, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului; c) realizează activitatea de evaluare şi acreditare a furnizorilor de educaţie din învăţământul preuniversitar; d) propune Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului înfiinţarea, respectiv acreditarea, prin ordin, a instituţiilor de învăţământ preuniversitar pentru fiecare nivel de învăţământ, program de studii si calificare profesională, după caz; e) efectuează, pe baze contractuale, la solicitarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, evaluarea calităţii educaţiei din învăţământul preuniversitar; f) propune Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului acreditarea organizaţiilor care oferă programe de formare profesională; g) realizează împreuna cu inspectoratele şcolare şi direcţiile de resort din Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului activitatea de monitorizare şi control al calităţii; 24

25 h) efectuează periodic, din 5 în 5 ani, evaluarea organizaţiilor furnizoare de educaţie acreditate; i) face publice rezultatele evaluărilor externe; j) elaborează manuale de evaluare internă a calităţii, diferenţiate potrivit art. 8 alin. (3), si le supune aprobării prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului; k) elaborează ghiduri de bune practici; l) publică un raport anual cu privire la propria activitate; m) elaborează periodic, cel puţin la fiecare 4 ani, analize de sistem asupra calităţii învăţământului preuniversitar din România; n) elaborează recomandări de îmbunătăţire continuă a calităţii învăţământului preuniversitar; o) elaborează Codul de etică profesională a experţilor în evaluare şi acreditare. I. 11. METODOLOGIA ASIGURĂRII CALITĂŢII EDUCAŢIEI Conform SR EN :1996, metodologia pentru îmbunătăţirea calităţii cuprinde următoarele etape: implicarea întregii organizaţii; iniţierea proiectelor sau activităţilor de îmbunătăţire a calităţii; aprofundarea cauzelor posibile (colectare, validare şi analiza datelor); stabilirea relaţiilor cauză-efect; iniţierea cauzelor preventive sau corective; confirmarea îmbunătăţirii; menţinerea îmbunătăţirilor; continuarea îmbunătăţirilor. În conformitate cu Ordonanţa de urgenţă nr. 75 din 12 iulie 2005 privind asigurarea calităţii educaţiei: 1) Metodologia asigurării calităţii în educaţie se bazează pe relaţiile ce se stabilesc între următoarele componente: a) criterii; b) standarde si standarde de referinţă; c) indicatori de performanţă; d) calificări; 2) Calitatea în educaţie este asigurată prin următoarele procese: 25

26 a) planificarea şi realizarea efectivă a rezultatelor aşteptate ale învăţării; b) monitorizarea rezultatelor; c) evaluarea internă a rezultatelor; d) evaluarea externă a rezultatelor; e) îmbunătăţirea continuă a rezultatelor în educaţie. 3) Componentele si procesele de asigurare a calităţii şi relaţiile dintre ele se diferenţiază în funcţie de: a) nivelul de învăţământ şi, după caz, al calificării; b) tipul organizaţiei furnizoare de educaţie; c) tipul programului de studii. 4) Asigurarea calităţii educaţiei se referă la următoarele domenii şi criterii: 4.1) Capacitatea instituţională, care rezultă din organizarea internă din infrastructura disponibilă, definită prin următoarele criterii: a) structurile instituţionale, administrative şi manageriale; b) baza materială; c) resursele umane; 4.2) Eficacitatea educaţională, care constă în mobilizarea de resurse cu scopul de a se obţine rezultatele aşteptate ale învăţării, concretizată prin următoarele criterii: a) conţinutul programelor de studiu; b) rezultatele învăţării; c) activitatea de cercetare ştiinţifică sau metodică, după caz; d) activitatea financiară a organizaţiei; 4.3) Managementul calităţii, care se concretizează prin următoarele criterii: a) strategii si proceduri pentru asigurarea calităţii; b) proceduri privind iniţierea, monitorizarea si revizuirea periodică a programelor şi activităţilor desfăşurate; c) proceduri obiective şi transparente de evaluare a rezultatelor învăţării; d) proceduri de evaluare periodică a calităţii corpului profesoral; e) accesibilitatea resurselor adecvate învăţării; f) baza de date actualizată sistematic, referitoare la asigurarea internă a calităţii; g) transparenţa informaţiilor de interes public cu privire la programele de studii şi, după caz, certificatele, diplomele şi calificările oferite; h) funcţionalitatea structurilor de asigurare a calităţii educaţiei, conform legii. 26

27 II. CREŞTERA CALITĂŢII PROCESULUI EDUCAŢIONAL PRIN IMPLEMENTAREA PLATFORMEI DE ELEARNING AeL STUDIU DE CAZ LA ŞCOALA GENERALĂ NR. 1. ENDES JÓZSEF DIN SÎNSIMION, CONTACT: , Sînsimion, 110/A Jud. Harghita, RO Tel. /Fax.: +40(0)

28 II. 1. PREZENTAREA ORGANIZAŢIEI ŞCOLARE Comuna Sînsimion judeţul Harghita Fig. II. 1 Harta Ciucului de Jos Comuna Sînsimion se află la 16 km sud de Miercurea-Ciuc, reşedinţa judeţului Harghita, în Bazinul Ciucului de Jos, pe traseul DJ 123A, în lunca şi pe prima terasă de pe malul stâng al Oltului, la o altitudine de m. Este una din cele mai vechi aşezări din Ciucul de Jos. 28

29 Misiunea şcolii Şcoala noastră urmăreşte prin educaţia pe care o oferă copiilor să devină iniţiator, susţinător şi catalizator al comunităţii, continuator al tradiţiilor locale. Fig. II. 2 Clădirea centrală a şcolii Motoul nostru: Dacă omul trăieşte la ţară, unde învaţă pe cei mici, trebuie să trăiască şi să suspină alături de întreaga comunitate (MEZEI GYULA) 29

30 II. 2. CONTEXTUL SOCIO-ECONOMIC: Comuna Sînsimion este una din cele mai mari aşezări din Bazinul Ciucului de Jos, jud. Harghita. Populaţia comunei este în jur de 3400 de locuitori, care cuprinde atât populaţia satului Sînsimion, cât şi a satului Cetăţuia. Primele menţiuni scrise despre şcoala din comună datează din anul l598, fiind una din cele mai vechi din întreaga zonă. Marea majoritate a populaţiei comunei este de naţionalitate maghiară, iar învăţământul în şcoala noastră se desfăşoară în limba maghiară. II. 3. SITUAŢIA FAMILIILOR ELEVILOR ŞI ATITUDINEA ACESTORA FAŢĂ DE ŞCOALĂ Familiile elevilor ce frecventează cursurile şcolii noastre sunt din punct de vedere material de nivel mediu şi sub mediu în proporţie de peste 90%. Specificul profesional al părinţilor este evidenţiat de faptul că sunt angajaţi, alături de tradiţionala muncă agricolă, în număr important în întreprinderi industriale mici din localitate, în servicii, iar alţii fac navetă la întreprinderile din Miercurea-Ciuc. Aproximativ 15% din părinţi au statut de şomer sau populaţie neocupată. Atitudinea familiilor elevilor colegiului faţă de şcoală este în general pozitivă. S-a realizat un autentic parteneriat părinţi şcoală, favorabil unei pregătiri de calitate. Acesta formează suportul rezultatelor înregistrate în ultimii ani de Şcoala Generală Nr. 1. Endes József, din Sînsimion. II. 4. POPULAŢIA ŞCOLARĂ ŞI BAZA MATERIALĂ În comuna noastră populaţia şcolară a fost atrasă în principal de patru factori decisivi: a) dezvoltarea continuă a bazei materiale; b) creşterea competenţei profesionale a colectivului didactic; c) rezultatele obţinute în actul instructiv-educativ; d) creşterea prestigiului şcolii. 30

31 II POPULAŢIA ŞCOLARĂ An IV/ din An I/ Grupa An II/ Grupa An III/ Forma de Total care: grupa mică mijlocie Grupa mare învăţământ pregătitoare Clase Elevi Clase Elevi Clase Elevi Clase Elevi Clase Elevi TOTAL Preşcolar Primar - Zi Gimnazial - Zi Tabel 1I. 1 Câteva date referitoare la unităţi de învăţare, elevi şi pedagogi care îşi desfăşoară activitatea în comună: Unitatea de învăţământ Numărul copiilor Cadre didactice Personal auxiliar GRĂDINIŢE preşcolari educatoare Nr Nr Cetăţuia 62 3 ŞCOLI_PRIMARE elevi învăţători Sânsimion Cetăţuia 70 4 ŞCOALA GIMNAZIALĂ elevi profesori Sânsimion TOTAL Tabel II. 2. II BAZA MATERIALĂ: 8 Dezvoltarea permanentă a bazei materiale a fost un obiectiv central în strategia şcolii. În interiorul clădirii centrale, au fost amenajate o serie de laboratoare şi cabinete cum sunt: laboratorul de chimie-fizică, cabinetul de biologie, cabinetul de geografie. S-a amenajat biblioteca, care are în prezent peste volume. De asemenea, s-a amenajat în şcoala noastră un cabinet de informatică, care are în prezent 10 calculatoare performante şi un server, conectate la Internet, folosite în procesul educaţional. 31

32 Şcoala din SÎNSIMION, potrivit art. 154 din Constituţia României, care legiferează că învăţământul este prioritate naţională în România, urmăreşte : realizarea idealului educaţional întemeiat pe tradiţii umaniste, pe valorile democraţiei şi pe aspiraţiile societăţii; asimilarea tehnicilor de muncă intelectuală, a învăţării, necesare instruirii si autoinstruirii pe durata întregii vieţi; formarea pedagogilor capabili să ofere tuturor copiilor si elevilor realizarea şi dezvoltarea abilităţilor necesare pentru rezolvarea situaţiilor oferite de viată, satisfacerea curiozităţilor lor şi valorificarea acestora, în aşa fel ca fiecare să fie pregătit după posibilităţile sale, astfel încât la ieşirea din sistem să se poate integra în societate; focalizarea demersurilor didactice pe: calitate, echitate, eficienţă maximă în activitatea fiecărui cadru didactic; prin acţiuni concrete, proiectate pe baza unei strategii adecvate dorim sa devenim folositori societăţii. Aceste ţinte strategice sunt formulate în Planul de dezvoltare instituţională: II. 5. ANALIZA SWOT A STĂRII ACTUALE A ŞCOLII GENERALE NR. 1. ENDES JÓZSEF SÎNSIMION Planul strategic al Şcolii Generale nr.1 Endes József din Sînsimion, jud. Harghita, trebuie fundamentat printr-o evaluare obiectivă a stării actuale în care să se identifice, detaşat şi obiectiv, competenţele şi capabilităţile organizaţiei, cunoştinţele şi acţiunile care susţin existenţa şcolii dar şi aspectele nefavorabile, punctele slabe, neîmplinirile, slăbiciunile care, împiedică schimbarea şi dezvoltarea instituţională. 32

33 PUNCTE TARI: Încadrarea şcolii cu personal didactic cu pregătire profesională corespunzătoare nivelelor învăţământului preşcolar şi şcolar interesat de formare continuă, deschis schimbării în favoarea calităţii; Ofertă educaţională care cuprinde cerinţele comunităţii locală, asigurând astfel elevilor posibilitatea de continua studiile la nivel gimnazial; Existenţa curriculumului local flexibil şi funcţional, care prin cadrul disciplinelor opţionale permite folosirea metodelor moderne de activităţi şi de evaluare; Experienţa şi rezultatele obţinute în derularea diferitelor proiecte; Ambientarea spaţiilor educaţionale cu resurse materiale locale; Structurile din unitatea de învăţământ oferă programe educaţionale diversificate; Aplicarea unui sistem de evaluare complex, prin îmbinarea metodelor tradiţionale cu cele alternative; Rezultate bune la învăţătură si la testele naţionale precum şi la olimpiadele disciplinelor de învăţământ ; Parteneriate în plan comunitar local, judeţean, interjudeţean şi internaţional; Activităţi extraşcolare si extracurriculare bogate si diversificate în vederea afirmării personalităţii şcolii în plan local si a păstrării si conservării tradiţiei locale; Dezvoltarea si modernizarea bazei materiale prin proiecte MECT. si ale autorităţii locale; Dotarea cabinetelor şi a laboratoarelor cu echipamente de tehnică de calcul. Accesul al cadrelor didactice de a participa la strategii de formare legate de strategii alternative, participare la reconversie profesională, la completarea studiilor; PUNCTE SLABE: Resurse financiare şi materiale insuficiente pentru reabilitarea infrastructurii (clădiri, grupuri sanitare, cabinete etc.) şi pentru baza didactico-materială, mijloace de învăţământ, materiale didactice); Resurse financiare extrabugetare reduse; Existenţa unor elevi cu motivaţie scăzută pentru învăţare; Unele disfuncţionalităţi din relaţia şcoala-familie-comunitate generează comportamente deviante ale elevilor; Încă nu s-a găsit soluţii pentru a contracara fenomenului de eşec şcolar şi educaţional fără repercusiuni la nivelul calităţii învăţământului şi a imaginii instituţiei. 33

34 Existenţa a unui număr mare de cadre didactice care fac naveta; OPORTUNITĂTI: Disponibilitatea autorităţilor locale de a sprijini unităţile de învăţământ; Oferta de formare bogată şi diversificată pentru personalul didactic: programe organizate Inspectoratul Şcolar Judeţean, de Uniunea Cadrelor Didactice Maghiare din România şi Casa Corpului Didactic Harghita; Participarea la proiecte internaţionale sau cu finanţare externă; Interesul unor agenţi economici pentru sprijinirea procesului de învăţământ; Sprijinul majorităţii părinţilor în demersurile concepute şi derulate de şcoală Aderarea României în 2007 la Uniunea Europeană Accesul la Internet şi tehnică de calcul în clădirea centrală a şcolii din comună. AMENINTĂRI: Rata destul de scăzută a natalităţii şi reducerea populaţiei şcolare; Mobilitatea familiilor în căutarea unui loc de muncă; Contextul socio-economic actual al localităţii si al judeţului; Pierderea tradiţiilor şi a obiceiurilor în contextul globalizării; Există pericolul ca unele mesaje educative şi implicarea şcolii în viaţa socială a comunei să nu fie corespunzător receptată de cetăţeni şi organismele locale, sau judeţene, fie datorită conservatorismului tipic regional, fie datorită marketingului educaţional încă deficitar pe care-l promovează şcoala; Suprasolicitarea programei şcolare; Legislaţia specifică învăţământului este încă instabilă existând pericolul de a influenţa şi destabiliza strategia şcolii la nivel de ofertă educaţională, curriculă, salarizare, venituri extrabugetare etc.; 34

35 Având în vedere analiza SWOT, şcoala noastră propune: A. DEZVOLTAREA BAZEI TEHNICO-MATERIALE Dezvoltarea bazei didactice Construirea unei şcoli primare cu şase clase Realizarea încălzirii prin centrală termică Amenajarea laboratoarelor existente la standarde moderne; Amenajarea terenurilor pentru joacă pentru preşcolari; Realizarea unei biblioteci moderne, informatizate cu sală de lectură; Amenajarea unei baze sportive în aer liber la standarde europene; Amenajarea unui cabinet de documentare şi perfecţionare a limbilor străine în vederea integrării europene. B. PROCESUL INSTRUCTIV-EDUCATIV ŞI FORMAREA CONTINUĂ Introducerea sistemului AEL educaţional; Instruirea întregului personal didactic în utilizarea tehnicii de calcul; Integrarea orelor din toate ariile în sistem informatizat; Formarea grupelor de excelenţă şi stabilirea unui program eficient de pregătire a elevilor pentru concursurile şcolare; Obţinerea de rezultate foarte bune la examenele naţionale; Realizarea unei palete cât mai largi de activităţi extraşcolare atât cu elevii externi cât şi cu cei interni; Stabilirea unui parteneriat real şcoală-familie; C.D.Ş. adecvat; Pregătirea pentru viaţă şi integrarea în U.E. C. PARTENERIATE ŞI PROGRAME INTERNE ŞI INTERNAŢIONALE Stabilirea de relaţii profesionale cu unităţi şcolare din ţară şi străinătate; Participarea elevilor la concursuri organizate la nivel naţional şi regional; Formarea de colective de profesori pentru elaborarea de lucrări de specialitate; Baza materială şi didactică bună şi foarte bună; Condiţii ambientale decente; 35

36 Realizarea unui colectiv tip familie cu o structură organizatorică tip reţea; Întreţinerea localului şcolii prin reparaţii curente efectuate cu finanţare de la buget, respectiv din fonduri extrabugetare; Modernizarea bazei sportive în aer liber Amenajarea cabinetului de consiliere. 36

37 II. 6. ELEMENTE DE STRATEGIE INSTITUŢIONALĂ Ţinte strategice: 1. Proiectarea si dezvoltarea unui CDS centrat pe progresul şcolar si subordonat obţinerii performanţelor. Opţiuni strategice: Subordonarea demersului didactic intenţiei de a obţine rezultate foarte bune la învăţătură şi implicit la testările naţionale. Alocarea unui număr de ore de pregătire suplimentară la disciplinele la care se susţin aceste teste naţionale (româna, maghiara, matematica, istoria, geografia) Consultarea elevilor şi a familiilor privind opţiunile elevilor la absolvirea clasei a VIII-a Cunoaşterea de către elevi a metodologiei de admitere în licee şi S.A.M. 2. Perfecţionarea managementului la nivelul fiecărei structuri funcţionale prin dezvoltarea componenţelor de diagnoză, proiectare, organizare şi evaluarea directorului, responsabililor de comisii metodice şi catedre, a membrilor Consiliului de Administraţie, a diriginţilor şi şefilor comisiilor metodice Participarea la cursuri de management organizate de I.Ş.J.Hr. şi de C.C.D Formarea prin dezbateri tematice în Consiliul Profesoral, în comisii şi catedre de specialitate Autoperfecţionarea zilnică Instructaje tematice organizate cu şefii comisiilor metodice. 3. Utilizarea de către cadrele didactice a unor metode moderne, participative de învăţare Informarea cadrelor didactice cu metodele moderne participative de învăţare prin realizarea unor baze de date în cadrul bibliotecii şcolii Stabilirea de tematici adecvate în cadrul comisiilor metodice şi catedrelor de specialitate. 37

38 3. 3. Participarea la activităţi de formare şi perfecţionare organizate de I.Ş.J.Hr. şi C.C.D Utilizarea la cât mai multe discipline a tehnicii de calcul, promovarea e-learning-ului 4. Creşterea calitativă a componenţei educative Diversificarea şi creşterea calităţii acţiunilor educative şcolare şi extraşcolare Realizarea completă a tuturor domeniilor educative la orele de dirigenţie Realizarea de parteneriate educaţionale şcoli din străinătate, cu Primăria, Biserica, Poliţia, şi cu alte instituţii. Tabel II

39 ETAPELE TRANSPUNERII ÎN REALITATE În plan maximal avem în scop ridicarea continuă a prestigiului şcolii şi calităţii procesului instructiv-educativ. Proiectul şcolii se derulează în următorii 4 ani având în vedere următoarele: În prima etapă sunt identificate nevoile educaţionale locale, iar oferta educaţională să fie oferită prompt şi la timp; În a doua etapă se vor stabili relaţiile de parteneriat cu structurile locale şi cele implicate în proiect; Se vor face demersurile necesare pentru obţinerea resurselor financiare şi a fondului de investiţii pentru realizarea proiectului propus. REZULTATELE AŞTEPTATE. REZULTATE PE TERMEN SCURT Îmbunătăţirea rezultatelor elevilor la discipline, concretizată în creşterea mediilor semestriale, şi anuale, respectiv micşorarea numărului elevilor corigenţi şi repetenţi; Promovarea elevilor la Testele Naţionale cu un procent cât mai mare; Disciplină şcolară, ţinută morală ridicată, seriozitate, calitate; Dezvoltarea deprinderilor moderne de utilizator, elaborarea şi aplicarea unor algoritmi pentru a rezolva probleme specifice, cunoaşterea modului de utilizare a instrumentelor informatice; Îmbunătăţirea aspectului fizic a spaţiilor de învăţământ; Îmbunătăţirea relaţiei cadre didactice-elevi, cadre didactice-părinţi; Menţinerea atmosferei bune în colectivul de lucru. 39

40 REZULTATE PE TERMEN MEDIU Sprijinirea cadrelor didactice de către părinţi în munca educativă; Participarea cadrelor didactice la cursuri de formare continuă, la examene de acordare a gradelor didactice; Participarea cadrelor didactice la reconversie profesională, finanţată în cadrul Proiectului pentru Învăţământul rural, cadrelor care au o singură specialitate înscrisă pe diplomă, şi care au calificări necorespunzătoare disciplinelor predate; Susţinerea relaţiei bune existente cu Consiliul Local, cu agenţi economici; Deschidere în direcţia tuturor valorilor umane adevărate, existenţa unui program cultural periodic, afişat şi cunoscut de profesorii şi elevii şcolii cu participarea elevilor la aceste acţiuni şi activităţi; Conştientizarea în membrii societăţii, că şcoala este parteneră; Participarea elevilor cu performanţe la diferite concursuri, competiţii, olimpiade şcolare, la nivel regional, judeţean; Integrarea copiilor proveniţi din medii defavorizate. REZULTATE PE TERMEN LUNG Îmbunătăţirea aspectului fizic al tuturor clădirilor destinate educaţiei; Obţinerea Autorizaţiei sanitare pentru toate clădirile unităţi; Îmbunătăţirea bazei materiale a şcolii; Participare la proiecte de finanţare. În acest fel, prin îmbunătăţirea condiţiilor materiale şi instructiv-educative, parteneriatele cu părinţii, colaborarea cu instituţiile locale, Şcoala Generală Nr. 1. Endes József îşi va menţine şi dezvolta prestigiul său. 40

41 II. 7. PREZENTARE SEI TEHNOLOGIA EDUCAŢIEI - PROGRAM NAŢIONAL DE INFORMATIZARE A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR II DESPRE SEI Sistem Educaţional Informatizat SEI) este un program complex iniţiat de Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului, al cărui obiectiv de bază îl reprezintă susţinerea procesului de predare-învăţare în învăţământul preuniversitar cu tehnologii de ultimă oră. Programul sprijină obiectivele reformei educaţionale în conformitate cu planul de acţiune eeurope 2005, demarat de Uniunea Europeană ca parte a iniţiativei europene elearning. Furnizorul programului SEI este un consorţiu de companii din care fac parte: IBM şi HP (pentru echipamente hardware) şi SIVECO România (pentru aplicaţii software). Premise În anul 2001, anul demarării SEI, în România existau 3 calculatoare pentru fiecare 100 de elevi din învăţământul gimnazial şi 5 calculatoare pentru fiecare 100 de elevi de liceu. În medie, pentru fiecare 100 de elevi reveneau 3.5 calculatoare conectate la Internet. Aducerea nivelului de informatizare a educaţiei la standarde europene impunea cu prioritate extinderea accesului la calculatoare pentru fiecare elev şi pentru fiecare profesor. Pentru ca un asemenea demers să aibă succes, s-a impus dotarea de masă, la nivel naţional, a tuturor şcolilor. Aducerea nivelului de informatizare a educaţiei la standarde europene impunea cu prioritate extinderea accesului la calculatoare pentru fiecare elev şi pentru fiecare profesor. Pentru ca un asemenea demers să aibă succes, s-a impus dotarea de masă, la nivel naţional, a tuturor şcolilor. Obiective SEI urmăreşte: Dotarea tuturor şcolilor din România cu soluţii IT complete pentru procesul de predareînvăţare. Liceele şi gimnaziile sunt dotate cu laboratoare informatizate în care se pot preda materiile din programa oficială. Softul instalat permite administrarea activităţilor din şcoli. Introducerea tehnologiei informaţiei în învăţământ prin proiecte specifice destinate unor scopuri didactice şi administrative precum: 41

42 Informatizarea examenelor naţionale: admiterea în licee, bacalaureat, titularizarea profesorilor etc.; Informatizarea comunicării interne si cu publicul; Construirea Bazei Naţionale de Date a Educaţiei care poate fi utilizată prin analiză ca instrument de suport al deciziei; Asigurarea accesului tuturor participanţilor la sistemul educaţional la tehnologia informaţiei - computere şi Internet. Crearea unei mase critice de cunoştinţe şi de utilizare a informaticii de către absolvenţi şi profesori. Beneficii SEI Unul dintre beneficiile majore previzionate ale acestui program este asigurarea unui nivel optim de cunoştinţe IT pentru fiecare absolvent de gimnaziu şi liceu. Prin SEI, se urmăreşte încurajarea învăţământului inovativ şi stimularea creativităţii profesorilor şi elevilor, oferind un cadru general favorabil pentru dezvoltarea proiectelor şi participarea beneficiarilor sistemului educaţional la dezvoltarea societăţii informaţionale. Prin folosirea de materiale didactice intuitive şi interactive calitatea procesului de învăţare creşte. Elevul are la dispoziţie nu numai ilustrări abstracte sau statice ale fenomenelor predate ci şi simulări realiste şi ilustrări dinamice. Aceste lecţii electronice dau elevilor un puternic suport intuitiv, făcând legătura dintre materia predată şi lumea reală. Prin eliminarea timpului de scriere pe tablă, profesorul economiseşte timp valoros şi se poate concentra asupra predării propriu-zise. Materialele interactive reprezintă alternative realiste pentru experimente de laborator greu de efectuat la şcoală fie datorită costurilor aparaturii sau substanţelor necesare, fie datorită gradului ridicat de risc. SEI asigură suport pentru managementul şcolii şi al structurilor din subordinea Ministerului Educaţiei (la nivel judeţean şi central) în agregarea datelor statistice şi luarea deciziilor. Istoricul programului. Etape. Rezultate. În prima etapă a SEI s-a avut în vedere învăţământul liceal, considerat a fi suficient de matur şi având un număr relativ mic de elevi astfel încât proiectul să înceapă să dea rezultate rapid. Fiecare liceu din România beneficiază în acest moment de cel puţin o platform educaţională informatizată pentru predarea orelor de matematică, biologie, fizică, chimie, româna, istorie, etc. O platformă educaţională informatizată este constituită dintr-un ansamblu de tehnologie, de calculatoare, Internet, conţinut educaţional multimedia electronic, metodologie şi instruire a 42

43 profesorilor. Platforma a fost gândită de la început în mod unitar şi standardizat, şi toate aceste platforme se integrează într-un sistem naţional educaţional informatizat. ETAPA I PILOT Prima etapă a Programului SEI s-a derulat în şi a inclus: Furnizarea a 120 laboratoare informatice; Software educaţional; Derularea de proiecte de suport administrativ: o ADLIC Admiterea în licee si scoli profesionale 2001 si Distins cu eticheta Best Practice la conferinţa la nivel ministerial De la teorie la practică Bruxelles 2001, Comisia Europeană o Evaluarea electronică a manualelor si licitaţie pentru achiziţionarea de manuale scolare 2002 o Crearea si administrarea portalului SEI ETAPA A II-A 2003 A 2-a etapă a Programului SEI s-a derulat în 2003 şi a inclus: Instalarea si configurarea a platforme informatizate; Software educaţional; Conţinut educaţional multimedia: 80 de lecţii, de întrebări pentru teste electronice; Instruirea administratorilor de sistem - între 2 si 4 persoane în fiecare locaţie; Perfecţionarea a peste de profesori - minim 6 pentru fiecare locaţie; Derularea de proiecte de suport administrativ precum: o ADLIC - Admiterea în licee si scoli profesionale 2003 o Concursul pentru mişcarea personalului didactic preuniversitar - titularizarea profesorilor ETAPA A III-A Această etapă a avut ca obiectiv principal finalizarea informatizării liceelor, cuprinzând: 290 de platforme informatizate complete, conţinut multimedia interactiv, instrumente software pentru crearea de conţinut, instruirea a peste 5000 de profesori, derularea de proiecte de suport 43

44 administrativ (Admiterea în licee şi şcoli de arte şi meserii 2004, Bacalaureat 2004, Titularizarea profesorilor 2004). ETAPA A IV-A (în curs de desfăşurare) a programului SEI are ca obiectiv principal extinderea informatizării învăţământului la nivel gimnazial. Aceasta include: Furnizarea a laboratoare informatizate pentru gimnazii şi dotarea a 42 de centre judeţene de instruire care vor asigura formarea continuă a cadrelor didactice; Asigurarea de suport tehnic pe întreaga durată de 3 ani de derulare a etapei a IV-a a SEI pentru toate aceste locaţii, precum şi pentru cele laboratoare dotate în cadrul primelor trei etape ale programului SEI; Dotarea cu conţinut educaţional multimedia, atât realizat in etapele anterioare cât şi în etapa curentă, a tuturor acestor locaţii, implementarea acestuia, instruirea administratorilor de sistem şi a profesorilor; Actualizarea hardware a 120 locaţii dotate cu laboratoare informatizate în cadrul primei etape a SEI ; Dotarea a de şcoli cu calculator şi imprimantă pentru uz administrativ; Realizarea de lecţii multimedia şi distribuirea lor în toate laboratoarele informatizate; Realizarea de lecţii electronice multimedia pentru învăţarea limbii engleze acoperind complet anii de studiu 1-8; Mentenanţa lecţiilor electronice pe durata a 3 ani pentru păstrarea conformităţii cu programa şcolară; Derularea de proiecte informatizate în anul 2005 pentru susţinerea examenelor naţionale: o Admiterea în licee şi şcoli de arte şi meserii; o Bacalaureat; o Titularizarea profesorilor mişcarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar. Asigurarea de suport informatic în 2005 pentru derularea proiectelor: o Programul de acordare a unui ajutorul financiar de 200 EURO pentru achiziţionarea de calculatoare de către elevi şi studenţi; o Programul naţional de protecţie socială Bani de liceu. Implementarea unui sistem complet de management al documentelor şi al fluxurilor de lucru în Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi în cele 42 de Inspectorate Şcolare Judeţene; 44

45 Contact direct cu echipa de suport tehnic prin linia TELVERDE (număr apelabil gratuit din reţelele Romtelecom şi RDS) Dotarea cu tehnică de calcul pentru centrul de date al MECT si al Inspectoratelor Şcolare Judeţene / al Municipiului Bucureşti; Îmbunătăţirea conectivităţii ISJ/ISMB la Internet pentru susţinerea sistemului de management al documentelor, examenelor naţionale şi bazei naţionale de date a educaţiei; Restructurarea şi administrarea portalului Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului administrarea şi întreţinerea Portalului Educaţional SEI Coordonarea proiectului, auditarea utilizării şi impactului utilizării tuturor platformelor informatizate în cadrul SEI. II DESPRE AeL AeL este un sistem de predare/învăţare şi management al conţinutului (Learning Content Management System) dezvoltat de compania SIVECO România, destinat utilizării de către toate categoriile de participanţi la actul educaţional: profesori, studenţi, elevi, producători de conţinut educaţional, management şi personal administrativ etc. AeL este coloana vertebrală a programului SEI, oferind suport pentru predare şi învăţare, evaluare şi notare, administrare, proiectare şi monitorizare a utilizării conţinutului multimedia. De asemenea, asigură mijloacele necesare comunicării şi sincronizării între centrele locale şi regionale din cadrul programului SEI. Trăsături generale Interfaţă prietenoasă, uşor adaptabilă, diferenţiată pe roluri, grupuri, drepturi de acces; Rolurile, grupurile, utilizatorii şi privilegiile de acces asociate acestora sunt foarte uşor de administrat; Bazat pe standarde: AeL este compatibil cu MathML, SCORM şi IMS; Uşor de instalat şi de administrat; Suport multi-lingvistic şi regional. 45

46 Caracteristici tehnice În proiectarea şi construirea produsului, SIVECO România a optat pentru portabilitate şi uşurinţa în întreţinere, proiectând AeL-ul în sistem multi-strat, folosind o aplicaţie client standard, de tip browser web, şi un server de aplicaţii bazat pe platforma Java. Sunt folosite tehnologii de ultimă oră ca Enterprise Java Beans, JDBC, servlets, JSP-s, applets şi este utilizat intensiv XML. Conceptul de reutilizare a conţinutului este bazat pe formate de descriere a împachetărilor în XML fiind implementate elementele necesare pentru a putea importa şi exporta conform standardelor MathMl, SCORM şi IMS. Funcţionalităţi AeL permite vizualizarea şi administrarea a numeroase tipuri de conţinut educaţional, precum: materiale interactive, tutoriale, exerciţii, simulări, jocuri educative. Biblioteca de materiale educaţionale acţionează ca un gestionar de materiale: este adaptabilă, configurabilă, indexabilă şi permite o căutare facilă. Chiar şi utilizatorii începători pot: crea conţinut (editor HTML încorporat, editor de formule matematice, editoare de teste şi de dicţionare); importa/exporta conţinut din fişiere, arhive de resurse utilizând standarde de împachetare precum SCORM şi IMS; adapta sau edita conţinut; construi propriile cursuri din componente deja existente. Conţinutul poate fi structurat şi adaptat în funcţie de cerinţele profesorilor şi îmbogăţit cu informaţii legate de curriculă, cuvinte cheie, versiune, autor, etc. Drepturile de acces pentru fiecare utilizator/grup de utilizatori pot fi adaptate şi aplicate oricărui segment al bibliotecii de materiale educaţionale. Baza de cunoştinţe oferă funcţii de căutare ierarhică, filtrată, sau după cuvinte cheie. Beneficii obţinute prin utilizarea AeL AeL este optimizat pentru învăţare în sistem sincron (împreună cu un profesor), acesta controlând în întregime lecţia, creând, coordonând şi monitorizând procesul educaţional. 46

47 AeL oferă de asemenea facilităţi pentru învăţarea asincronă (studiu individual, în ritmul fiecărui cursant), proiecte în colaborare şi învăţare la distanţă. Testele sunt integrate cu fişele de studiu ale elevilor, sistemul păstrând evidenţa evoluţiei fiecărui elev. Asistenţă pentru administrare şi monitorizare: Gestiunea foilor matricole şi a orarului; Gestiunea structurii organizaţionale: corpul profesoral, elevii, personalul administrativ, grupele de elevi; Gestiunea programei şcolare integrată cu biblioteca de materiale educaţionale AeL şi cu structura organizaţională; Suport pentru evaluarea conţinutului, monitorizarea utilizării acestuia şi a rezultatelor obţinute. Software-ul educaţional pentru popularea AeL se obţine atât din conţinutul didactic existent, dar se dezvoltă şi materiale noi, producătorii fiind în special instituţii academice şi companii private. De asemenea, există un set de specificaţii tehnice şi metodologice pentru uzul producătorilor de conţinut. Înainte de a fi distribuit în şcoli, conţinutul educaţional este evaluat de către comisii constituite pe discipline de studiu şi numite de către MECT. Evaluarea ia în calcul atât criterii tehnice (metrici de calitate software, cum sunt utilizabilitatea, performanţa şi fiabilitatea) cât şi mai ales - criterii de natură didactică (interactivitatea, acurateţea ştiinţifică, abordarea metodologică). AeL este construit pe baza unor principii educaţionale moderne, conformându-se celor trei faze succesive care definesc în general procesul de cunoaştere: Obţinerea de cunoştinţe de bază; Dezvoltarea gândirii tactice; Dezvoltarea gândirii strategice. Pe termen mediu şi lung programul va ajuta la creşterea competenţei şi creativităţii, creşterea numărului de persoane cu instruire medie şi superioară. Prin creşterea gradului de cunoştinţe al elevilor, profesorilor, şi în general la nivel naţional în domeniul IT, se face un pas important spre ceea ce iniţiativa eeurope denumeşte O societate informaţională pentru toţi. 47

48 Implementarea AeL Pe parcursul primelor trei etape ale SEI ( ) AeL a fost implementat în 1510 laboratoare. Implementarea presupune, pe lângă instalarea propriu zisă şi instruirea cadrelor didactice, asigurarea suportului tehnic şi transmiterea materialelor educaţionale. SIVECO România a certificat peste 200 de experţi în utilizarea sistemului AeL, aceştia deplasânduse în ţară, după un program prestabilit, la toate unităţile de învăţământ dotate prin programul SEI pentru instalarea şi configurarea platformei în fiecare laborator, dar şi pentru instruirea personalului didactic şi administrativ. Un program de instruire durează minim 5 zile şi este adaptat fiecărui tip de utilizator: administratorii de reţea urmează un tip de pregătire după o anumită programă iar profesorii un alt tip de instruire. Fiecare etapă de instruire se finalizează cu testarea cunoştinţelor dobândite de cursanţi şi susţinerea unei lecţii deschise cu materialele didactice existente, sau cu materiale noi, asamblate de către profesorii proaspăt instruiţi. Dacă programele de instruire s-ar limita la cele 5 zile, ele ar fi, fără îndoială insuficiente. De aceea, la un interval de 4-6 săptămâni de la implementare, o altă echipă revine la fiecare laborator pentru a verifica modul în care s-a lucrat cu profesorii, gradul de însuşire a cunoştinţelor necesare, modul de utilizare a sistemului şi progresele făcute de personalul şcolii în utilizarea AeL. Peste de persoane au fost instruite de către experţi AeL în privinţa utilizării platformei. Programul de şcolarizare îşi propune instruirea a minim 6 cadre didactice, a unui administrator AeL şi a unei secretare în fiecare liceu. Interesul profesorilor pentru AeL fiind foarte mare, numărul mediu de cadre didactice instruite a fost de 13 pe şcoală. La rândul lor, devenind utilizatori certificaţi AeL în urma perioadei iniţiale de şcolarizare, aceştia îi pot instrui mai departe pe colegii lor în utilizarea sistemului. Peste 80% dintre profesorii instruiţi au răspuns chestionarelor de evaluare a cursului, mai mult de jumătate dintre repondenţi considerând instruirea ca extrem de relevantă pentru activitatea lor. La finele perioadei de şcolarizare, peste 50% dintre absolvenţi au apreciat că au avut foarte multe lucruri de învăţat, şi mai mult de 70% dintre ei afirmă că instruirea a răspuns în întregime cerinţelor şi aşteptărilor. Conţinut educaţional Pentru centralizarea conţinutului educaţional electronic existent în România şi dezvoltarea de conţinut nou a fost organizată o amplă campanie publică. Profesori de liceu, instituţii academice şi 48

49 companii private s-au implicat în această campanie, unul dintre cele mai active instrumente de popularizare a iniţiativei SEI în rândul elevilor şi profesorilor fiind Concursul naţional de software educaţional Cupa SIVECO, demarat în februarie Până la data finalei (5-8 Iunie), peste 300 de aplicaţii informatice cu caracter educaţional au fost transmise organizatorilor. Temele abordate au fost dintre cele mai variate, de la matematică, fizică şi chimie până la economie şi literatură. Dintre acestea 15 s-au calificat în finala desfăşurată la Poiana Braşov, 5 dintre aplicaţiile finaliste fiind achiziţionate de SIVECO România şi incluse în platforma de elearning AeL. Efervescenţa declanşată de concurs, calitatea lucrărilor şi interesul mare manifestat de elevi şi profesori deopotrivă au determinat transformarea acestei competiţii într-una anuală. Ediţiile din anii 2004 şi 2005 s-au bucurat de acelaşi succes. Istoric şi perspective SEI Rezultatele cantitative şi calitative preconizate sunt semnificative. La sfârşitul celor patru etape, SEI va avea: Peste 7 milioane de persoane implicate direct sau indirect elevi, profesori, instructori, personal administrativ, părinţi; elevi şi peste profesori cu acces la platforma de elearning AeL şi materiale didactice în format electronic; laboratoare informatizate; profesori şcolarizaţi; lecţii multimedia AeL, dicţionare, enciclopedii. Cea mai importantă realizare este însă revoluţia în mentalitatea şcolii în particular şi a societăţii în general. Şcoala a dovedit receptivitate, voinţă de schimbare şi aliniere la standardele europene. Asimilarea noilor instrumente educaţionale a atins un nivel de masă un atu important pentru strategiile educaţionale pe termen mediu şi lung. Premii şi distincţii Implementarea SEI a fost apreciată la numeroase evenimente şi cu numeroase premii obţinute pe plan intern şi internaţional: Primul premiu de egovernment obţinut de România din partea Comisiei Europene eticheta Best Practice in egovernment, Bruxelles, 2001 Conferinţa Europeană la nivel ministerial asupra egovernment De la politică la practică 49

50 Ambasadorul ONU în România, dna. Soknan Han Jung, a numit SEI în noiembrie 2004 un exemplu de bună practică în regiune AeL, programul de asistare a învăţării care stă la baza SEI, este nominalizat la IST Prize 2005, Oscar-ul european al informaticii premiu oferit de Comisia Europeană Studiul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, derulat de prof. Univ. Dr. Eugen Noveanu şi de către Olimpius Istrate, atestă rezultatele semnificative obţinute de SEI În februarie 2005, în cadrul ediţiei internaţionale a Galei Premiilor PC World, preşedintele şi fondatorul grupului internaţional de presă IDG, domnul Patrick J. McGovern, a decernat Programului SEI distincţia Best Bridge over the Digital Divide În August 2005, Ministerul Educaţiei şi Cercetării este nominalizat la eeurope Awards for egovernment pentru impactul AeL asupra procesului educaţional În Septembrie 2005 lecţiile AeL câştigă World Summit Award, concurs mondial de conţinut digital la care au participat aplicaţii din 168 de ţări. În decembrie 2006, cel mai bun conţinut educaţional din lume AeL econtent este nominalizat la ICT Prize. 50

51 Asigurarea calităţii a fost şi rămâne continuu o preocupare şi activitate de bază în cadrul proiectului. Asigurarea calităţii acoperă toate componentele SEI. Principiile generale ale derulării Proiectului din acest punct de vedere sunt: Folosirea de metodologii avizate de MECT Realizarea de studii de specialitate, inclusiv independente, referitoare la modul în care este derulat proiectul Urmărirea impactului în educaţie al utilizării instruirii asistate de calculator şi a sistemului integrat AEL Promovarea de standarde metodico-psihopedagogice diferenţiate pentru conţinut Metode pentru asigurarea calităţii Sunt folosiţi indicatori de calitate pentru: Proiecte Produse Servicii Procese Proceduri aplicate pentru implementare şi instruire: Implementarea unei locaţii se realizează într-o durată de 5 zile petrecute de către personalul de implementare în fiecare locaţie. Această perioadă include ca activitate principală instruirea profesorilor utilizatori (cel puţin 6 în fiecare locaţie, până la 30 de persoane), secretarilor, administratorilor etc. Procedura de implementare se închide numai în urma unor etape de verificare suplimentară. Astfel, la un interval de cca. 3 luni se efectuează verificarea implementării, prin revenire la locaţie a unor persoane care nu au făcut parte din echipa iniţială. Succesul unei implementări se măsoară prin indicatori şi metrici specifici de calitate, rezultaţi dintr-o grilă standardizată de evaluare. Aceştia măsoară atât rezultatul efectiv al implementării cât şi impactul implementării asupra procesului educaţional. Asigurarea calităţii suportul tehnic: Centrul naţional de suport oferă îndrumare tehnică, ştiinţifică, pedagogică, şi metodologică profesorilor pentru integrarea TIC în educaţie. Funcţionarea urmează proceduri care detaliază etape de rezolvare a fiecărui apel: Contactare - prin forumul educaţional SEI , telefon sau fax; Înregistrare a cererilor de suport Atribuire a incidentelor pentru rezolvare nivelului 1 de suport tehnic 51

52 Rezolvarea apelului se poate face la unul din cele 3 niveluri de suport tehnic existente: Nivel 1: înregistrarea apelului; rezolvare de probleme simple; Nivel 2: suport tehnic avansat, din partea experţilor din aria respectivă. Cererea de suport este transmisă spre rezolvare de către nivelul 1 responsabilului de modul/activitate, echipei de experţi în domeniul respectiv, care constituie nivelul 2. Nivel 3: mentenanţă include activităţi de îmbunătăţire activă a proiectului sau produsului implicat. Mentenanţa include activităţi proactive (preventive), reactive sau de îmbunătăţire. Incidentele sunt urmărite până la închidere. Asigurarea calităţii conţinutului didactic multimedia Validarea conţinutului se face conform unor grile standard de evaluare şi de către comisii specializate pe domenii, numite de către şi în cadrul Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. Grilele includ criterii: de corespondenţa cu programa în vigoare ştiinţifice pedagogice informatice ergonomice Fiecare obiect parcurge mai multe etape înainte de distribuţia efectivă, incluzând evaluare de către comisiile de evaluare pe discipline, şi validări de către experţi. De asemenea, există bucle de revenire în urma reacţiei şcolii la utilizarea elementelor de conţinut multimedia. Validarea conţinutului se face conform unor grile standard de evaluare şi de către comisii specializate pe domenii, numite de către şi în cadrul Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. 52

53 II. 8. IMPLEMENTAREA SEI LA UNITATEA NOASTRĂ Implementarea Sistemului Educaţional Informatizat în şcoala noastră a început în luna august 2005, când am primit o înştiinţare că unitatea noastră este nominalizată pe lista beneficiarilor acestui sistem. În vederea bunei desfăşurări a activităţilor legate de implementare, au fost solicitate nişte cerinţe obligatorii privitoare la sala destinată noului laborator de informatică: - Existenţa unei căi de acces corespunzătoare către sala calculatoarelor care să permite fluxul de livrare (deschiderea suficientă a uşilor şi a scărilor, lifturilor, etc.); - Sala calculatoarelor adecvată din punctul de vedere al spaţiului, greutăţii suportate de podea, acoperirii podelei (antistatic), disponibilităţii mobilierului care să susţină echipamentele; - Sistem corespunzător de alimentare cu energie electrică: împământare (în conformitate cu legile de protecţie a muncii), circuit dedicat pentru echipamente, prize în imediata proximitate a echipamentelor pentru a permite alimentarea directă a acestora; - Condiţii de mediu corespunzătoare pentru funcţionare: temperatura de C (optim 22 C), umiditate 8%-80% (optim 50%); pentru depozitare o temperatură recomandată de minim 5 C; La aceste cereri am fost solicitaţi să răspundem pe un formular anexat în 48 de ore. Cerinţele solicitate din fericire aproape total au fost îndeplinite, mai puţin sistemul corespunzător de alimentare cu energie electrică. Pentru remedierea acestei deficienţe am angajat o firmă, care a dotat sala cu prize, întrerupătoare corespunzătoare. În cursul lunii septembrie 2007 am primit în mai multe tranşe echipamentele hardware, compuse din: - Server HP Proliant ML 110/ cu monitor 17 / HP staţii de lucru HP EVO / PL034ES cu monitoare, şi alte accesorii - Imprimantă laser HP LaserJet 1022N 2 buc. - Scanner A4 color HP ScanJet Switch SMC-EY1016DT - Router SMC BR14VPN - Modem extern US Robotics USR815630B 53

54 Specificaţii tehnice ale echipamentelor: 1. Server Criterii Specificaţii Producător HP Model Proliant ML 110 Sistem de operare Suse Linux Enterprise Server 9 Antivirus software McAfee Linux Shield Procesor Pentium 4 Frecvenţa de ceas 3,2 GHz Arhitectura Intel Placa reţea Intel Gigabit Ethernet Cd-ReWrite DVD-CD-RW Combo drive HDD 2*80 GB Ultra S-ATA Adaptor monitor ATI Rage YL Memorie principală 1 GB DDR 400 Monitor HP 7540 Tastatură HP Mouse HP 2. Staţii de lucru Criterii Specificaţii Producător HP Model Compaq EVO Sistem de operare Windows XP Professional Antivirus software Symantec Antivirus Procesor Pentium 4 Frecvenţa de ceas 2,8 GHz Arhitectura Intel Placa reţea Onboard 10/100Ethernet FDD 1,44 HDD 40 GB Ultra ATA Adaptor monitor Intel G Memorie principală 256 GB DDR 400 Software birotică MS Office 2003 Professional Tabel II

55 Monitor HP 7540 Tastatură HP Mouse HP Tabel II. 5. Programarea instalării echipamentelor a fost pe luna octombrie. Instalarea echipamentelor, şi cablarea reţelei a fost efectuată de firma Q-NET Internaţional S. R. L. la data de 25 octombrie Tot în ziua acesta a fost întocmit procesul verbal de instalare şi recepţie finală, cu o comisie alcătuită din reprezentaţi al Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului pentru această locaţie şi reprezentanţii firmei Q-NET Internaţional S. R. L. Au fost verificate efectuarea instalării locaţiei prin parcurgerea unor teste şi măsurători specifice. Pe timpul instalării şi testării produselor a fost realizată de către reprezentanţi ai Contractului o instruire minimală pentru utilizarea sistemului pentru personalul dedicat utilizării acestuia. Astfel pe ziua de 25 octombrie platforma a fost pregătită pentru implementarea software (AeL). Implementarea propriu zisă a platformei de elearning AeL a fost efectuată în perioada decembrie în următoarele etape: 1. Instalare SUSE Enterprise Server 9 şi PostgreSQL Instalare AeL Server, Instalare AeL Client pentru cele 10 staţii, respectiv instalarea altor componente necesare AeL pentru staţii Predare 1 CD kit de instalare SUSE Enterprise Server 9, PostgreSQL predare 1 CD kit de instalare AeL şi documentaţie de utilizare şi instalare pentru sistemul AeL, în format electronic Predare certificat 10 licenţe AeL Instruire profesori, secretară şi administrator sistem Descrierea detaliată a activităţilor în perioada implementării: Ziua O S-a luat legătura cu şcoala noastră pentru a pregăti implementarea. Ziua 1 Ziua 2 S-a luat legătura cu conducerea unităţii noastre, s-a verificat laboratorul şi s-a completat Fişa Locaţiei. S-a instalat serverul AeL şi clienţii AeL împreună cu viitorul administrator. S-a completat Raportul de instalare şi Procesul Verbal de Recepţie cantitativă. S-a instruit administratorul în vederea gestionării sistemului AeL. S-a instruit administratorul în vederea utilizării aplicaţiei ASM. 55

56 Ziua 3 Ziua 4 Ziua 5 Prezentare generală a programului AeL şi ASM la profesori. Profesorii au exersat operaţiuni de bază ale sistemului de operare şi lucrul cu aplicaţii Ms Office. S-au susţinut 2 lecţii demonstrative. S-au creat împreună cu administratorul şi profesori câteva lecţii conţinând imagini, fişiere txt (respectiv doc), şi teste grilă. S-a pus accent pe importul de materiale. Implementatorul a prezentat meniul Biblioteca. Am reluat activitatea din ziua precedentă, dar am creat şi fişiere Html, am importat în problemele testelor imagini. Profesorii au susţinut lecţiile create. A fost prezentat meniul din ASM pentru profesori. A fost arătat fiecărui profesor cum se lansează o lecţie de la Clasa Virtuală. Completare de către cursanţi a Evaluărilor de Curs. Am ţinut lecţia deschisă: Componentele Hardware ale Pc-ului material conceput, şi realizat cu ajutorul aplicaţiei AeL Recapitulare generală profesori. Recapitulare generală ASM pentru administrator. Completare acte Tabel II. 6. Pe parcursul celor 5 zile au fost instruiţi nouă cadre didactice din şcoală, respectiv administratorul sistemului, care este autorul prezentei lucrări. După implementarea propriu zisă şi instruirea cadrelor didactice am început cu mult entuziasm ţinerea orelor cu ajutorul acestui sistem. După cinci luni de la implementare am avut două verificări, una de la Inspectoratul Şcolar Judeţean Harghita şi a doua din partea firmei implementatoare a sistemului, SIVECO. Unitatea noastră a fost una dintre puţinele unităţi şcolare din judeţ care a trecut de aceste verificări. Am obţinut calificativul BINE la aceste verificări. Pentru ca o unitate să fie admisă la aceste teste, trebuie să aibă minim trei ore pe săptămână ţinută cu ajutorul AeL, respectiv elevii şi cadrele didactice din şcoală trebuie să fie introduse în ASM, partea de gestionare a sistemului. Este important de menţionat că în parcursul anului şcolar încă opt cadre didactice au participat la instruirea organizată de Casa Corpului Didactic Harghita, unde au obţinut calificativele necesare predării cu acest sistem revoluţionar. 56

57 Fig. II. 3 Cabinetul de informatică Nişte comentarii ale cadrelor didactice: AeL este remarcabil, foarte atractiv; l-am putut compara şi cu alte platforme de elearning şi îl consider foarte performant!" -- Szilágyi János, profesor matematică "Cursul AeL este foarte educativ atât pentru profesori cât şi pentru elevi." -- Csóg Samu, director "Îmi place AeL. Consider sistemul foarte util. Îmi propun să concep un ciclu de lecţii în acest sens, pentru anul viitor." -- Vidám Beáta, profesor limba engleză 57

58 "Pentru geografie, lecţiile AeL sunt excelente pentru că, în sfârşit, elevii pot vedea reprezentări ale fenomenelor, au în sfârşit imagini multe şi bune care să vină în sprijinul teoriei. Elevii mei înţeleg mai bine aşa, prind mai uşor. Fiecare are posibilitatea să parcurgă lecţia în ritmul său, poate să revină asupra lucrurilor care îi sunt neclare. Ca şi cum fiecare ar avea propriul laborator de Geografie." -- Lőrincz Imola, profesor geografie 58

59 II. 9. IMPACTUL FORMATIV AL UTILIZĂRII AEL ÎN EDUCAŢIE LA ŞCOALA GENERALĂ NR. 1. ENDES JÓZSEF DIN SÎNSIMION, JUD. HARGHITA II CADRUL DE REFERINŢĂ Investigaţia desfăşurată la Şcoala Generală Nr. 1. Endes József din Sînsimion a avut ca obiectiv principal relevarea impactului pe care îl produce utilizarea tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale (TIC) asupra procesului de învăţământ, atât în ceea ce priveşte actorii săi (elevi, cadre didactice, manageri), cât şi resursele angajate în acest proces, o atenţie deosebită acordânduse modificărilor paradigmatice în planul predare-învăţare. Precizăz această arie de extindere problematică a investigaţiei întrucât produsul final al procesului educaţional la nivelul unităţii şcolare, definit prin sintagma impact formativ, reprezintă un efect direct, determinat de interacţiunea elev-profesor-resurse, cât şi un efect indirect/ mediat, rezultat din calitatea factorilor de management, a culturii organizaţionale, precum şi a altor caracteristici environment-ului comunităţii. O investigaţie de genul celei de faţă nu îşi propune analiza politicilor educaţionale, a curriculum-ului implementat sau a unor factori din afara unităţii şcolare. În investigaţie au fost cuprinse toţi profesorii, învăţătorii respective elevii din clasele gimnaziale din şcoală, care utilizează AeL. Metodologia investigaţiei a permis ca prin instrumentele şi activităţile proiectate - în prima etapă: chestionare pentru directorii unităţile şcolare din zonă; în etapa a doua: a) interviuri de detaliere cu directorul Şcolii Generale Nr. 1. Endes József, Sînsimion, chestionare personalizate (profesori), discuţii cu profesorii şi asistenţe la ore desfăşurate în AEL (diferite discipline) şi chestionare pentru elevi (156), să se obţină date relevante pentru a contura o imagine a ansamblului problematic definit prin sintagma «impactul utilizării TIC», termenul de impact subsumând consecinţele de diferite ordine şi în diverse planuri ale zonei de intersecţie dintre învăţământ şi TIC. În proiectarea acestui demers evaluativ au fost considerate ca jaloane orientative majore următoarele elemente: 1.Datele şi concluziile cercetărilor desfăşurate în ultimul deceniu în ţările avansate în informatizarea sistemelor de învăţământ preuniversitar; 2. Tendinţa manifestă a celor mai multe politici educaţionale de a promova paradigme noi ale practicii şcolare, paradigme care, deşi cu coloraturi specifice proprii (tratare diferenţiată, 59

60 constructivism, clase de nivel, instruire individualizată, metode active, strategii participative, instruire bazată pe teoria inteligenţelor multiple etc.) au drept factor comun accentul pus pe procesul de învăţare care se produce la elev. Această optică reprezintă, de fapt, deplasarea dinspre paradigma tradiţională, cu specificitatea centrării pe profesor (pe predare), spre o paradigmă nouă, a centrării pe elev ( pe învăţare); 3. Analiza practicii şcolare (la nivelul interacţiunii profesor-elev) prin optica sistemelor cu comandă şi control, pentru a pune în evidenţă problemele create de lipsa feedbackului necesar unei reglări eficiente în paradigma tradiţională şi posibilităţile pe care le oferă în această direcţie utilizarea unor softuri corespunzătoare. II DATE RELEVANTE Ca urmare a administrării chestionarelor, a interviurilor şi a asistenţelor la lecţii desfăşurate în laboratoare AEL, a fost obţinut un număr semnificativ de date relevante, structurate după cum urmează: A. La nivel managerial La nivelul conştientizării de către directorii de unităţilor şcolare din zonă a problematicii TIC şi a implementării AEL în practica educaţională. Chestionarul elaborat în acest scop (Anexa 1) a încercat să surprindă elementele principale ale modului în care managerii unităţilor şcolare înţeleg rolul utilizatorii TIC, pe de o parte, şi problemele concrete pe care le ridică utilizarea AEL de către cadrele didactice din şcolile respective. Interviurile cu directorii (din unităţile şcolare amintite) au fost structurate şi personalizate pentru a realiza o detaliere/ o argumentare/ o completare a răspunsurilor din chestionarele respective. Argumentele sunt de naturi şi ordine diferite, marcând actuala arie conceptuală şi experienţa de care dispun cei intervievaţi. şi tabele: Însumarea datelor pe fiecare item şi ierarhia opţiunilor sunt redate în următoarele diagrame 1. Şcolile au nevoie de sistemul AEL În viziunea managerilor şcolari, unităţile de învăţământ au nevoie de sistemul AEL pentru că: 60

61 Diagrama II

62 Detaliere în interviuri: - Computerele fac învăţarea mai eficientă: a) În sensul reducerii timpului de lucru... / acoperă o masă mai mare de elevi... profesorul poate lucra simultan...; b) Pentru că elevul este atras în primul rând de ce poate face cu calculatorul, de utilizarea lui, şi apoi, dorind să afle ce mai poate face cu calculatorul, intră în diverse domenii şi, vrândnevrând, trebuie să citească; c) Sunt anumite aspecte din AEL, de ex. locuri geometrice, la matematică este foarte greu de a explica copilului traiectoria unui loc geometric. O poţi face cu creta, găsind nu ştiu câte puncte. Ori, într-un sistem cum este AEL-ul, ţi-a eficientizat această activitate, îţi arată rapid cum arată un loc geometric, care este traiectoria... Deci din punct de vedere al înţelegerii. Dar şi al timpului pe care... Ca timp, dacă profesorul stăpâneşte foarte bine, şi nu apar carenţe în sistemul AEL, îi ia mult mai puţin timp pentru a explica acea noţiune decât a faceo cu creta la tablă; d) Se elimină timpii morţi, de căutare de documente, de răzgândire şi asta contează mult la aglomerarea actuală de discipline şi de activitate; e) Într-o vizită în Ungaria, am avut ocazia să văd manualele maghiare. Noţiunile sunt prezentate altfel. Se face o prezentare rapidă, apoi se trece direct la aplicaţii. Se pare că acest mod de abordare a problemei e un pic mai avantajos.; f) La nivelul întregii clase, curba învăţării se deplasează spre dreapta.../efectul trebuie cercetat în continuare, pentru că nu poţi să-ţi dai seama după un an-doi care categorie de elevi este avantajată mai mult; g) se maximizează aplicarea în practică a cunoştinţelor; h) Programul AEL vine clar cu noutăţi în actul didactic: ajută foarte mult la consolidarea cunoştinţelor, pe mine la obiectul chimie mă ajută foarte mult la consolidare. h) După aceea, imaginile. La foarte multe obiecte, imaginile sunt foarte importante, imagini pe care noi, profesorii, nu le putem reda cu creta pe tablă: si s-a văzut şi la oră, figuri în spaţiu, mişcarea atomilor, anumite experienţe virtuale... pentru că în această variantă 5 pe care am primit-o acum, un lucru extraordinar de bun, chiar ţineam să spun lucru acesta, este faptul că s-au introdus experimente virtuale. 62

63 - Computerul facilitează învăţarea individualizată: a) În general la computer şi la AEL, pentru că fiecare elev are acces la staţia de lucru şi poate, prin feedback, comunica cu profesorul; b) Concret, individualizarea se produce atunci când dau o temă pentru grupa de elevi fiecare stă la calculatorul lui şi rezolvă problema respectivă. Fiecare în parte o va rezolva fie într-un anumit mod (deci în moduri diferite), fie... mă rog, finalizarea programului diferă de la unul la celălalt: Au greşit o instrucţiune, nu au redat logic corect rezolvarea. Şi atunci pot interveni la fiecare în parte să-l corectez. Astfel reuşesc să cunosc lacunele elevului. Îi pun în faţa problemei şi văd clar unde a greşit, ce a greşit şi ce nu ştie.; c) Pentru că elevul este atras în primul rând de ce poate face cu calculatorul, de utilizarea lui, şi apoi, dorind să afle ce mai poate face cu calculatorul, întră în diverse domenii şi, vrândnevrând, trebuie să citească.../..., pe cei mai slabi îi ajută pentru că îi atrage este o altă reprezentare a lecţiei iar cei performanţi ajung la nişte cunoştinţe la care poate că nu ar fi ajuns altfel şi învaţă lucruri noi; d) Da, mai ales la teste, de exemplu, unde elevul nu poate fi evaluat decât individual. Însă aici apare o problemă ca spaţiu, ca distribuţie a calculatoarelor, astfel încât este foarte greu de a-i separa unul de celălalt, de a nu observa ce face vecinul lui; e) M-am gândit la obţinerea de performanţe pe existentul constatat. Bibliotecile şi alte surse de informare sunt reduse. Şi sunt la stadiile alea vechi... de nu ştiu când... / Accesul la informare ar exista cu acest AEL o informare controlată de profesor, evitându-se erorile, greşelile, abuzurile de informaţie... ; f) din discuţiile purtate cu profesorii rezultă că există posibilităţi de diferenţiere a instruirii prin sarcini de lucru diferenţiate; - Utilizarea AEL uşurează munca profesorului? a) Dintr-un anumit punct de vedere poate să-i uşureze munca, din altul, nu./ Pe de altă parte, profesorul rămâne profesor; munca lui de pedagog n-o poate suplini calculatorul. Adică atârnă foarte mult partea psihopedagogică în cadrul orei. Modul cum reuşeşti să te apropii de elevi, modul cum reuşeşti să-i coordonezi, cum reuşeşti să-i stăpâneşti şi asta n-o poate face computerul; b) Nuuuuu... Acesta este un mit. Sunt profesor de informatică şi ştiu că în spatele fiecărei noţiuni pe care vrei s-o prezinţi, într-un minut, copilului, câtă muncă este; c) O face mai grea pentru că profesorul de o specialitate este obligat să aibă cunoştinţe de un anumit standing în utilizarea calculatorului, îi trebuie timp să realizeze aceste softuri cu grafică, cu sunet, el este obişnuit în munca tradiţională, pe care ştie să şi-o facă şi o face 63

64 oricum, altfel nu s-ar descurca la clasă. Pentru că elevul nu-ţi stă în bancă dacă tu turui ca la ziar. Trebuie să-i deschizi apetitul şi la clasă, că altfel nu-ţi stă acolo, el pleacă... ; - Computerul îi atrage pe elevi la şcoală: a) În raport cu învăţământul tradiţional cretă, tablă, materiale didactice clasice, manual, caietul trăim o revoluţie informaţională care se manifestă în toate domeniile de activitate. Eu predau matematica şi acolo lucrurile trebuie oprite de fiecare dată când se produce o problemă în algoritmul de rezolvare de probleme. Şi atunci, utilizarea calculatorului este condiţionată de intervenţia profesorului. Este caracteristic majorităţii disciplinelor, iar faptul că elevul este adus în faţa calculatorului să răspundă unor întrebări, să înţeleagă fenomenul în adâncimile sale, şi, în acelaşi timp, să-l şi opresc, aşa cum facem noi utilizăm şi tabla concomitent cu utilizarea calculatorului am constatat că, într-adevăr, e o atractivitate nu numai pentru ei, dar şi pentru noi. Noi ştim evoluţia fenomenului date de fenomenele matematice, dar, pentru elevi, dacă dau valori diferite unor variabile şi le arată pe calculator cum şerpuiesc valorile acelor funcţii, e altceva. Adică, practic, se scurtează un pic timpul între actul de predare şi cel de învăţare; b) Munca profesorului este mai uşoară după un timp, după ce te obişnuieşti cu sistemul. Dar există şi pericolul acesta de a devia, de a aluneca pe panta automaticistă. Copilul răspunde foarte uşor că, cu ajutorul calculatorului poţi rezolva orice problemă care este un lucru fals; c) Trebuie să privim laboratorul AEL ca un material didactic pentru orele de curs, şi nu internet, jocuri, nu divertisment. Categoric, AEL-ul este ca şi o culegere de matematică, este ca şi un experiment la fizică. Eu îl văd ca o parte integrantă a materialului pe care noi îl folosim. Atrage sau nu copiii la şcoală? Nu e locul şi momentul să vorbim aici cu ce putem să îi atragem. Ăsta-i punctul meu de vedere. AEL-ul vine şi perfecţionează, cosmetizează, ne face să mergem cu paşi mai repezi către o civilizaţie să zicem noi - a electronicii şi a informaticii, dar nicidecum că îi atrage pe copii, pentru că ei sunt familiarizaţi cu calculatoarele. 64

65 2. Disciplinele cele mai avantajate de utilizarea AEL În procente: RANG Biologie 33, ,3 17 8,1 2,2 3,7 0,7 1,5 - Informatică 31,9 4,3 2,9 8 10,9 13,8 11,6 8,7 4,3 3,6 Fizică 15,3 26,3 29,2 13,1 5,8 6,7 2,2 0,7-0,7 Chimie ,7 15,2 10,1 4,3 2,9 0,7 - - Matematică 5,1 10,1 8,7 10,9 17,4 12,3 10,9 9,4 5,8 9,4 Desen 2,2 1,5 3,7 8, ,3 24,8 Geografie 2,2 8,1 6,6 24,4 20,7 14,8 11,9 5,2 3 3 L. Română 2,2 2, ,9 6,7 2,9 9, ,8 Istorie 0,7 0,7 4,4 1,5 7, ,1 25,2 10,4 4,4 L. moderne 0,7 2,2 3,7 5,2 5,9 10,4 14,8 24,4 26 6,6 Tabel II. 7 Detaliere în interviuri: - Discipline avantajate de utilizarea AEL: a) matematică/ fizică/ biologie - discipline şcolare care pot fi prinse uşor în structuri algoritmizate de lucru didactic, faţă de disciplinele care, prin specificul lor, au ca obiectiv aspecte estetice, sensibilizatoare, afective...; b) biologie/ fizică - Răspunsul este puţin subiectiv. Pentru că nu am o bază practică să pot aprecia pe deplin dacă o anumită disciplină este avantajată sau nu. Din gama de lecţii pe care le-am văzut, lecţiile de biologie mi s-au părut mai atractive. De asemenea, la geografie am văzut nişte lecţii frumoase... M-au atras, mi s-au părut prezentate frumos. Dar... nu ştiu... calculatorul poate fi utilizat până la un anumit punct...; c) fizică/ matematică/ informatică - disciplinele care au cele mai multe lecţii; d) chim/biologie - au gama cea mai diversificată de lecţii care pot fi utilizate la diverse capitole; e) Care beneficiază, calitativ şi cantitativ, de suportul AEL; f) fizică/ biologie/ geografie Înţeleg gradul de utilizare al calculatorului manifestat în lecţia respectivă. Nemaivorbind de fizică sau biologie, să luăm geografia mult mai uşor este să-i apară o hartă pe calculator, care poate fi comentată pe fiecare element în parte, şi altceva este să arăţi doar o hartă la 20 de elevi, care, cel puţin din punctul de vedere al văzului, poate fi un impediment; g) informatică/ fizică/ chimie - Prin tipul de conţinut sunt mai abstracte şi pot fi reprezentate grafic, sunt mai intuitive aşa; h) :biologie, chimie, fizică. 65

66 O pentru chimie, biologie şi fizică este mult mai amplă decât pentru celelalte obiecte. De ex., la limba engleză, anul trecut nu aveam nimic pe AEL. Am reuşit noi să punem filme, să le adaptăm. Varianta 5, este mult îmbogăţită. 3. Disciplinele la care elevii au progresat cel mai mult datorită facilităţilor oferite de AEL În procente: au pus acest subiect au menţionat acest nu au menţionat pe primul loc subiect acest subiect Biologie 30, Informatică 20 60,7 39,2 Fizică 16,4 68,5 31,4 Chimie 15 73,5 26,4 Matematică ,8 Geografie 2,1 22,1 78 Istorie 1,5 13,5 86,4 L. moderne L. Română Altele* - 0,7 - *Alte discipline menţionate: educaţie fizică, discipline tehnologice. Tabel II. 8 Detaliere în interviuri: a) matematică/ fizică/ informatică pe de o parte, pentru că la aceste discipline există softuri şi, pe de altă parte, pentru că ele permit, mai mult ca altele, utilizarea TIC; b) fizică, chimie pentru că au înţeles mai bine fenomenele şi pentru că fizica şi chimia sunt considerate nişte discipline mai grele şi totuşi au înţeles parcă altfel şi au fost mai atraşi văzând imaginile şi ce se întâmplă... simulările permit o înţelegere mai bună; c) chimie/ biologie/ geografie datorită existenţei softurilor; d) biologie/ fizică/ chimie acolo unde s-a lucrat şi în anul trecut; e) fizică, chimie, biologie - Colegii mei, în momentul în care îşi termină o parte din materie, pun accent pe o perioadă în care elevul îşi pregăteşte un referat cu o anumită tematică, referat care extinde zona deja studiată în clasă. Rezultatele acestui mod de comunicare prin referate, prezentări în clasă, au dat rezultate nu numai la copiii foarte buni, ci şi la cei de mijloc. Pentru realizarea acestor proiecte de cercetare, copiii utilizează Internetul în şcoală şi acasă.; 66

67 f) biologie/ fizică/ chimie o colaborare bună între profesor şi elevi indiferent de soft. Profesorul s-a preocupat, a făcut mai mult un profesor, susţinut şi de interesul elevilor, poate scoate o lecţie bună şi dintr-un material slab. 4. Softuri bine elaborate (în viziunea directorilor) În procente: RANG: Menţionat de: Biologie 58 13,6 13 2,8 2,8 90% Chimie 13, ,3 7,9 2,8 83% Fizică 13 15,7 19,3 17,1 5,7 70,7% Matematică 5, ,4 20,7 12,1 68% Informatică 5,7 7, , % Geografie 2,8 5 5,7 8,6 5,7 28% Istorie - 1,4 2,8 2,1 0,7 7% L.moderne L.Română - - 0,7 0,7-2 Altul * Tabel II. 9 Detalieri în interviuri: a) matematică/ fizică/ informatică/ biologie/ chimie - structurare a conţinuturilor, structurare metodologică, de organizare... ; b) sunt sugestive, elevul intuieşte noţiunea care se încearcă a-i fi transmisă; c) geografie, biologie, apoi informatică şi chimie - Din discuţiile cu colegii... Cel puţin la geografie, au adus foarte multe lecţii. Iar inspectorul de geografie chiar a iniţiat cu toţi profesorii de geografie, în ziua metodică, sesiuni de iniţiere a profesorilor în utilizarea lor; d) chimie, biologie, geografie - M-am consultat cu profesorii şi am văzut eficienţa lor. Am văzut un soft de geografie. Nu puteam să spun: Este foarte bun, dar profesorul mi-a spus: aceste informaţii nu aş fi putut să le redau la tablă; e) biologie/ fizică/ chimie - Ca mod de expunere era sugestivă prezentarea, se făcea referire la instrumentele de laborator pe care elevul deja le ştia din laboratorul clasic, şi apoi, erau cam singurele lecţii existente anul trecut în platformă; f) matematică, fizică, chimie Mă gândesc în primul rând la aria de cuprindere a disciplinei, a tematicii. Am reuşit să observ direct, pe nişte elevi, introducerea în problematică, cum e prezentată exponenţiala, ce efect au simulările etc. ; g) ştiu că profesorii au făcut şi nişte propuneri de corecturi; 67

68 h) Fizica ni s-a părut foarte bună. Şi colegilor mei. Biologia, la fel, foarte bună. Anul trecut, matematica şi chimia erau puţin deficitare, dar anul acesta, pe var. 5, am văzut că lucrurile s- au pus la punct. Bine, mai sunt şi scăpări, probabil si de la tehnoredactat... Întâlnim, dar noi, din mers, le explicăm copiilor. Asta-i si rolul nostru acolo, pentru că ei nu stau singuri in fata calculatoarelor. Este un proces interactiv şi este bidimensional sau tridimensional, luând şi calculatorul ca o a treia dimensiune, dacă nu chiar prima. Deci este profesorul, este elevul şi este calculatorul intr-un permanent dialog. Şi atunci, noi corectăm din mers. 5. Efectele benefice ale implementării AEL În procente: menţionat menţionat pe primul de: loc de: atragerea/ motivarea elevilor, dezvoltarea interesului pentru studiu, creşterea randamentului şcolar 36,4 14,3 învăţarea individualizată (ritm propriu, stil personal, prin descoperire, ca urmare a interacţiunii cu SE) 30,7 10 accesibilizarea fenomenelor (experimentul virtual, facilitarea înţelegerii proceselor dinamice de mare complexitate, înţelegerii unor fenomene greu 31,4 9,3 de simulat în realitate sau în laborator) sprijinirea procesului didactic, eficientizarea predării/ învăţării/evaluării 13,6 9,3 rol administrativ (centralizarea datelor, gestionarea şi valorificarea tuturor datelor privind elevii, profesorii, orarul, sălile din şcoală) 19,3 7,9 modernizarea actului didactic/ învăţământului, încurajarea inovaţiei didactice 12 5,7 accesibilizarea cunoştinţelor 15 5,7 asigură conectivitatea, accesibilitatea, accesul pentru toţi la noile tehnologii, completarea materialului didactic existent în şcoală 10 4,3 evaluare (unitară, mărirea gradului de obiectivitate, evaluarea concomitentă/ simultană a întregii clase, teste de evaluare cu feedback 32,85 3,6 imediat) coordonarea bună a lecţiei de către profesor, uşurarea activităţii CD, creşterea randamentului profesorului, suplineşte lipsa dotărilor cu mijloace de învăţământ 15,7 2,1 68

69 învăţare temeinică/ eficientă 15 5 mobilizarea cadrelor didactice (în utilizarea calculatorului în procesul de predare, schimbarea stilului de predare şi chiar a mentalităţii CD, stimularea creativităţii şi iniţiativei profesorului) 12 3,6 învăţare activă, interactivă, participativă 10,7 3,6 contribuie la dezvoltarea abilităţilor de lucru cu computerul (la elevi) 10 2,9 interactivitatea lecţiilor 9,3 2,9 învăţarea cooperativă, dezvoltarea abilităţilor de lucru în echipă 9,3 1,4 lecţii diferenţiate (în raport cu nivelul clasei sau al fiecărui elev), învăţare diferenţiată îmbunătăţeşte relaţia profesor elev (în rezolvarea problemelor), climat de cooperare autoeducaţie/ autoevaluare/ controlul elevului asupra conţinutului/ materialului de învăţare profesorul are posibilitatea să integreze în manieră proprie (creeze) propriile lecţii şi propriile teste 2,9 1,4 5 1,4 9,3-5 - Tabel II. 10 Alte răspunsuri / detalieri: Beneficii generale / la nivelul unităţii şcolare/ la nivelul învăţământului: conştientizarea importanţei utilizării TIC standardul ridicat al informaţiei crearea bazei de date (cu date despre elevi, profesori, orar etc.) dotare tehnică/ dotarea unităţii cu echipamente elimină cheltuielile pentru achiziţionarea de materiale didactice folosirea unui sistem alternativ trecerea de la un învăţământ centrat pe profesor la un învăţământ centrat pe elev Cu privire la beneficiile pentru elevi: stimulează creativitatea elevilor învăţarea progresivă oferă elevilor siguranţa că sunt în pas cu nivelul european al instruirii dezvoltă spiritul de competiţie 69

70 egalitatea şanselor caracterul pronunţat formativ permite vizionarea şi ascultarea unor opere literare în interpretări diferite rol în comunicare stimulează memoria vizuală facilitează studiul individual dirijat stimulează gândirea elevilor Beneficii pentru activitatea cadrelor didactice: realizarea/ asigurarea unui feedback permanent optimizarea timpului de desfăşurare al lecţiei profesorul are acces la un volum mai mare de date într-un spaţiu restrâns/ prezintă un volum mare de informaţii într-un timp scurt contribuie la dezvoltarea abilităţilor de lucru cu computerul vizualizarea greşelilor pentru fiecare problemă de test grilă, atât pentru elev, cât şi pentru profesor creşterea randamentului profesorului în ergonomia lecţiei posibilitatea supravegherii/ monitorizării elevilor/ întregii clase completează activitatea profesorului corelarea încă din faza de proiectare a activităţilor de predare-învăţareevaluare diversificarea orelor prin prezentarea unor lecţii din AEL se pot realiza facil conexiuni interdisciplinare în cadrul lecţiei lucrul în echipe interdisciplinare de cadre didactice adaptează metodele de lucru didactice la noile tehnologii Detalieri în interviuri: a) Rapiditatea incorporării sau înmagazinării conţinuturilor,... temeinicie prin posibilităţi de consolidare asta ar însemna eficienţă... Eficienţa ce înseamnă? maximizarea efectului prin minimizarea efortului. Eficienţa rămâne de văzut în zona asta... Maximizare de efect pentru elev în planul învăţării printr-un minim de efort care i-l oferă computerul. El găseşte pe computer informaţia care are... şi nu mai are nevoie să meargă la altă sursă de documentare o găseşte acolo, în structura lecţiei. Am văzut câteva lecţii dintr-astea care au şi trimiteri. Deci ele nu sunt strict în tema. Sunt şi cu conţinuturi interdisciplinare sau transdisciplinare. Deci, în privinţa asta, eficienţa poate fi găsită; 70

71 b) Elevul înţelege că profesorul are rolul de suport, este ajutorul lui apropiat. Un profesor în vârstă în momentul când stă alături de elev şi utilizează împreună calculatorul, atunci elevul nu-l mai percepe ca fiind distant, exigent etc.; c) fixarea cunoştinţelor, evaluarea elevilor, înţelegerea proceselor, stimularea curiozităţii; d) Învăţarea diferenţiată- Având lecţia electronic prezentată şi având posibilitatea de a naviga prin conţinut, eu pot să-mi selectez ce mă interesează eu, elev. Să rămână elevului cunoştinţele dobândite în modul lui personal, de la disciplina respectivă. Că dacă nu-l interesează, se duce unde i se pare lui că e mai uşor şi acumulează de nota 5 sau 6. Dar un elev performant nu neapărat de olimpiadă, să zicem de 8, 9 se duce şi spre zonele din meniu să zicem mai delicate, că ştie că-şi permite, că mai are nişte cunoştinţe. La o oră (tradiţională) profesorul predă până la un moment dat, iar restul rămâne să înveţe ei, să aprofundeze din bibliografie şi apoi vin să întrebe ce n-au înţeles... Pe când la lecţia virtuală, elevul singur alege dacă vrea sau nu vrea să se ducă în profunzime. Şi învăţarea diferenţiată aici (cu ajutorul lecţiilor electronice) s-ar putea simţi mult mai repede; e) evidenţa activităţii elevilor şi înţelegerea unor fenomene datorită simulărilor. Evidenţa activităţii elevilor - e o diferenţă între a lucra cu un tânăr de gimnaziu şi cu un tânăr de liceu. Elevul are această mentalitate: dacă nu-l verifici şi-l laşi de capul lui câteva lecţii, s-ar putea să rămână aşa, fără să treacă prin materie..., nu în mod voit, ci datorită faptului că stimulul ăla, feedbackul venit din partea profesorului, a scăzut în intensitate. Şi evidenţa elevului în răspunsuri, în manifestările la lecţie, şi în afara şcolii (participarea la concursuri) au un rol deosebit, pentru că cei care sunt activi au şi rezultatele cele mai bune; f) lecţiile sunt mai atractive pentru elevii... nu neapărat pentru toţi. Dar s-ar putea ca unii care nu sunt interesaţi de un subiect, la o materie, să fie foarte activi la alte lecţii. Dar, per total, sunt atractive. Şi mai ales prin imagine abstractul, reprezentat bine grafic, poate constitui un material foarte bun pentru lucrul cu elevii; g) facilitează învăţarea individualizată: eu rămân la ideea că în faţa calculatorului trebuie să fii doar tu cu el, în momentul în care lucrezi individual, iar în momentul în care lecţia este interactivă intri şi cu a treia persoană profesorul. Dar nu în colectiv, pentru că fiecare are un anumit stil, un anumit ritm. Şi aţi văzut şi la clasă: un anumit simţ al perceperii. Si atunci, categoric, dezvoltă mult munca individuală. Dar dezvoltă foarte mult şi abilităţile de lucru cu calculatorul în orice domeniu, pentru că ei vor părăsi liceul, vor merge spre anumite domenii unde, ştim cu toţii, calculatorul este totul. Deci, se familiarizează... Mie mi se pare esenţial. Una-două ore de informatică pe săptămână nu ajungeau Gândiţi-vă că aceşti copii intră... poate sunt săptămâni în care intră 10 ore în AEL, din 30 pe săptămână. Eu zic că este un pas extraordinar. 71

72 6. Problemele AEL dificil de rezolvat la nivelul unităţii şcolare În procente: Rang: TOTAL insuficiente calculatoare 22 12,1 7,1 0,7-42 probleme tehnice/ întreţinerea reţelei/ service tehnic 19,3 8 5, rularea (lentă) a programului în reţea (local şi pe Internet) ,7-31 pregătirea lecţiei sau testului - dificultate, timp prea lung 10 1,4 4,3 1,4 0,7 18 software insuficient/ lecţii puţine, inexistente la unele discipline 8,8 16,4 6,4 0,7-32 insuficienta pregătire a elevilor şi a cadrelor didactice pentru operarea pe calculator/ 5, ,1 1,4 22 utilizarea SE incompatibilitatea AEL cu alte programe, imposibilitatea importului 1,4 2,1 0,7 1,4-5,7 insuficienta motivare a CD 0,7 5-1,4-7 Alte răspunsuri/ detalieri: Probleme generale/ la nivelul şcolii: accesul limitat la Internet din cauza bugetului redus numărul de calculatoare este sub efectivul unei clase (i.e. 20 de elevi) Tabel II. 11 numărul mare de clase conduce la imposibilitatea utilizării AEL la toate disciplinele în conformitate cu planificările calendaristice lipsa contului de secretar; atribuţiile unui secretar depăşesc cu mult capacitatea de lucru a acestuia management prin AEL extins şi greoi, paralel cu celelalte activităţi ale şcolii Limite în utilizarea eficientă a AEL: atitudinea conservatoare a unor cadre didactice/ colegi prea multe parole, nivele de acces până la lecţii pentru partea de predare nu au sens orare, nivele, discipline,..., profesorul să aibă acces la baza de date cu lecţii pe care să le utilizeze pur şi simplu 72

73 necunoaşterea/ necesitatea unei metodici de utilizare/ pentru alcătuirea lecţiilor nu poate fi folosit pentru a pregăti o lecţie de acasă găsirea unei metode de promovare a softurilor create la nivel de gimaziu, o eventuală evaluare a lor de către persoane/ instituţii abilitate, introducerea lor în circuitul AEL, recompensarea creatorilor nu se poate asigura simultaneitatea parcurgerii etapelor lecţiilor de către toţi elevii Testare/ evaluare: imposibilitatea aplicării facile a unor variante diferite ale aceluiaşi test la elevii aceleiaşi clase întrebările testelor nu pot fi distribuite aleatoriu către staţii condiţionarea folosirii testelor de crearea unor lecţii catalogul electronic nu este agreat de cadrele didactice, introducerea notelor în catalog este dificilă imposibilitatea aplicării facile a unor variante diferite ale aceluiaşi test la elevii aceleiaşi clase, suplimentarea testelor cu alte tipuri (nu doar grilă) elevul nu poate da răspunsuri elaborate la teste rezultatele nu pot fi listate sugestie: tipărirea diplomelor încărcarea curentă a notelor şi absenţelor elevilor (zilnic la fiecare obiect) nu se poate face Lecţii AEL: lecţii incomplete sau care nu funcţionează lecţiile existente nu solicită gândirea elevului, capacitatea de analiză şi sinteză, având un rol strict informativ lecţii insuficiente şi care nu au continuitate pe un an de studiu sau pentru toţi anii de studiu lipsa softurilor la mai multe materii, profesorii considerând că nu este de datoria dânşilor să facă lecţii (să le conceapă), nemaijustificându-se astfel prezenţa manualelor softuri cu greşeli de conţinut, calitate slabă a SE AEL traducerea lecţiilor în limbile minorităţilor 73

74 elaborarea corectă, eficientă şi atractivă a SE de la diverse discipline trebuie să se realizeze cu ajutorul unei echipe de lucru formată dintr-un profesor de specialitate, profesor de informatică, profesor de psihopedagogie lecţiile reiau modelul celor din manuale fără a aduce nimic nou în structurarea materiei Alte inconveniente în utilizarea AEL: lipsa informării la nivel de platformă AEL (documentaţie, noutăţi, administrativ, tehnic) utilizarea sistemului (limitativă,) conform concepţiilor realizatorilor deficienţe ale softului AEL, aplicaţia AEL este incompletă introducerea notelor în catalog erori la generarea orarului existenţa a mai mult de 2 limbi străine ca primă limbă, fişe matricole timp mare de conectare/ blocaje frecvente/ viteza mică de lucru Detalieri în interviuri (în Anexa 2) 7. Propuneri pentru rezolvarea unor probleme ale AEL cu care se confruntă directorii menţionat pe menţionat pe primul loc de: primele 2 locuri de: menţionat de: (ranguri 1-5) (ranguri 1+2) mai multe calculatoare/ încă o reţea 19,3 26,5 30,7 înfiinţarea unui post de administrator de sistem/ existenţa unui specialist la ISJ care să 18 24,3 27 se deplaseze diversificarea/ completarea softului educaţional ,5 perfecţionarea/ flexibilizarea AEL, versiune simplă - să nu necesite atât de multe 7,1 11,4 15 resurse hard un server mai rapid/ viteză mai mare de rulare 7,1 12,1 14,3 74

75 completarea lecţiilor AEL în conformitate cu programa pe fiecare disciplină 6, formarea (continuă) a utilizatorilor/ perfecţionarea CD 5,7 19,3 24,3 service periodic 4,3 5,7 8 motivarea/ stimularea/ cointeresarea CD în utilizarea AEL 2, realizarea unor noi module pentru administrarea orarelor, elevilor, pentru import din alte programe etc Tabel II. 12 Alte răspunsuri / nuanţări: Propuneri de utilizare eficientă la nivelul managerial/ administrativ al şcolii: existenţa unei comunicări (rapide) între SIVECO şi centrele AEL despărţirea părţii de predare de partea de secretariat (a softului didactic de gestiunea bazelor de date) distribuirea mai rapidă a versiunilor noi AEL finalizarea variantei portabile flexibilizarea sistemului AEL AEL să necesite resurse mai puţine dezvoltarea unor servere-sursă cu SE şi dezvoltarea accesului la Internet a şcolilor, eliminând astfel problema instalării şi întreţinerii unei platforme AEL în fiecare şcoală crearea unei biblioteci de resurse/ lecţii AEL complete la nivel naţional configurarea reţelei conform cu planurile de şcolarizare 25 de elevi per clasă renunţarea la clasa virtuală renunţarea la partea de secretariat la eliminarea unei clase să se elimine automat orarul clasei respective posibilitatea de a se păstra orarul de pe un semestru pe celălalt atragerea unor surse de finanţare pentru realizarea unor abonamente la softurile necesare în şcoală portarea softului pe Linux, MySQL mai bună protecţie a programului în funcţionare faţă de intervenţiile elevilor posibilitatea găzduirii unei pagini interne de web 75

76 Propuneri pentru utilizarea eficientă la clasă: simplificarea modului de creare a lecţiilor şi testelor/ interfeţei editarea unei broşuri de genul Manualul profesorului pentru AEL elaborarea unor manuale de utilizare pentru lecţii motivarea/ stimularea CD în utilizarea AEL şi în conceperea şi realizarea materialului educaţional lecţiile să fie concepute pe 50 de minute: dacă lecţia AEL e de 20 de minute, celelalte 30 de minute sunt dificil de realizat în laborator să se introducă opţiunea pentru a specifica tipul de învăţământ zi/ profesional traducerea lecţiilor în limbile minorităţilor să fie disponibile (pentru cadrele didactice) interpretări statistice pe elev, clasă, profesor, normare, salarizare instruirea serioasă a profesorilor, în afara programului şcolar (eventual în perioada 1-15 sept., când nu sunt cursuri) instruirea profesorilor de către alţi profesori special instruiţi în acest scop evitarea efectuării instructajului de către persoane din afara sistemului de învăţământ care nu au abilităţi de predare-instruire instruirea cadrelor didactice întâi în utilizarea calculatorului şi abia apoi în folosirea aplicaţiei AEL prezentarea unor cursuri pe un post naţional de TV, cu exemple practice separarea lecţiilor implementate de AEL de cele realizate de către profesori asigurarea unei staţii la fiecare catedră metodică pentru: pregătirea/ realizarea lecţiei introducerea curentă a notelor, absenţelor etc. îmbunătăţirea ştiinţifică a lecţiilor mai multe variante de lecţii pentru acelaşi conţinut ştiinţific crearea unui generator de lecţii într-un format facil de utilizat şi pentru profesorii de alte specialităţi decât informatica B. La nivelul cadrelor didactice de diferite discipline care predau în unitatea şcolară Chestionarul pentru cadrele didactice (Anexa 6) particularizează la nivelul disciplinar problematica abordată şi în chestionarul pentru manageri, încercând să pună în lumină categorii de probleme - generale versus specifice şi o eventuală ierarhie a priorităţilor. 76

77 1. Şcolile au nevoie de sistemul AEL În viziunea cadrelor didactice care utilizează AEL, şcolile au nevoie de acest sistem deoarece: Diagrama II. 2 77

78 2. Disciplinele cele mai avantajate de utilizarea AEL În procente: RANG: Informatică Biologie Chimie Fizică Matematică Desen Geografie Istorie L. moderne L. Română Tabel II Softurile cele mai elaborate din punct de vedere didactic (perspectiva cadrelor didactice) Nominalizări: Alcătuirea corpului unui mamifer, Alcătuirea unei plante cu flori; Animale şi plante în diferite medii de viaţă; Cercul, Construcţia imaginii în lentile convergente, Lumea romană, Sistemul hardware al calculatorului (material propriu), Preistoria, Tulpina, Mişcările pământului, Sistemul software al calculatorului (material propriu), Sistemul osos. Argumente pentru susţinerea afirmaţiei: suport în sistematizarea cunoştinţelor 6% lecţiile sunt foarte bine realizate 4% au consistenţă şi susţinere ştiinţifică 4% prezentarea grafică foarte sugestivă/ simulare bună 16% format atractiv 2% conţin/ constau în aplicaţii practice de fixare şi consolidare (a cunoştinţelor teoretice) 4% animaţia nu poate fi realizată în predarea prin metode tradiţionale 2% prezentarea testelor 2% prezentarea unor tabele necesare 2% conţin experimente care nu se pot realiza în laborator 2% 78

79 prezintă fenomene care altminteri sunt înţelese mai greu 2% repetă în cea mai mare parte programa şcolară aducând completări manualului, necesitând în acelaşi timp şi precizări ale profesorului 2% structura sistemului solar trezeşte curiozitatea elevilor de a afla amănunte despre planete Grafica face mai facilă înţelegerea noţiunilor de matematică. Algebra şi analiza comportă să ştii bine teoria. La lecţiile în sistemul AEL elevii sunt atraşi de părţile de animaţie. Cititul lecţiei pe monitor este obositor caracterul interactiv al materialului posibilitatea de a lucra individual Lecţii realizate în şcoală 2 răspunsuri Sistemul hardware al calculatorului Sistemul hardware al calculatorului 4. Softurile cele mai slabe din punct de vedere didactic Compunerea funcţiilor teoria nu este destul de explicită aplicaţiile nu se mulează pe obiectivele lecţiei Atom. Configuraţia electronică sodiu şi cupru prea simple Soluţii este multă teorie care trebuie citită de pe monitor Testele sunt rezolvate prin încercări, nu prin gândire şi prin calcul Formule chimice momentul de reprezentare grafică blochează reţeaua 79

80 5. Efectele benefice ale implementării AEL la nivelul unităţii şcolare menţionat de: accesibilizarea fenomenelor (experimentul virtual, facilitarea înţelegerii proceselor dinamice de mare complexitate, înţelegerii unor fenomene greu de simulat în 48% realitate sau în laborator) atragerea/ motivarea elevilor, dezvoltarea interesului pentru studiu, creşterea randamentului şcolar 38% învăţare temeinică/ eficientă 34% evaluare (unitară, mărirea gradului de obiectivitate, evaluarea concomitentă/ simultană a întregii clase, teste de evaluare cu feedback imediat) 28% învăţarea individualizată (ritm propriu, stil personal, prin descoperire, ca urmare a interacţiunii cu SE) 22% coordonarea bună a lecţiei de către profesor, uşurarea activităţii CD, controlulpermanent asupra activităţii din timpul lecţiei/ asupra elevilor, creşterea 20% randamentului profesorului accesibilizarea cunoştinţelor / informaţiei 18% contribuie la dezvoltarea abilităţilor de lucru cu computerul (la elevi) 12% învăţarea cooperativă, dezvoltarea abilităţilor de lucru în echipă 12% sprijinirea procesului didactic, eficientizarea predării/ învăţării/ evaluării 10% învăţare activă, interactivă, participativă 8% interdisciplinaritatea 8% autoeducaţie/ autoevaluare 6% modernizarea actului didactic/ învăţământului, încurajarea inovaţiei didactice 6% stimulează creativitatea 4% interactivitatea lecţiilor 4% îmbunătăţeşte relaţia profesor elev (în rezolvarea problemelor), climat de cooperare 2% oferă profesorului o modalitate de urmărire a evoluţiei nivelului de pregătire 2% lecţii diferenţiate (în raport cu nivelul clasei sau al fiecărui elev), învăţare diferenţiată 2% Tabel II

81 Alte răspunsuri/ detalieri: Lecţiile în AEL sunt bune pentru orele de aprofundare sau recapitulare Eliminarea materialului didactic tradiţional scump şi greu de manevrat Permite modelarea şi algoritmizarea ajută intuiţia Scurtează timpul necesar explicaţiilor Permit folosirea informaţiilor în funcţie de nevoile elevilor Este ceva nou pentru profesori şi elevi. Deci, la prima vedere, atractiv Rezolvarea testelor propuse oferă elevilor satisfacţia însuşirii cunoştinţelor din capitol şi îi încurajează Calculatorul devine un prieten al elevului, atâta timp cât el ştie să folosească AEL O nouă metodă mai atractivă, intuitivă, vizuală de predare/ fixare a unor teme din programa şcolară Se trece de la învăţarea prin reproducere la învăţare practică 6. Problemele AEL dificil de rezolvat la nivelul unităţii şcolare menţionat de: insuficiente calculatoare (pentru elevii unei clase/ pentru elevii unei şcoli) (cu efectele sale, mai ales de orar) 52% probleme tehnice (în timpul desfăşurării lecţiei) 28% rularea (lentă) a programului AEL/ reţelei 24% software insuficient/ lecţii puţine, inexistente la unele discipline 14% timp (sau echipamente) insuficient pentru pregătirea lecţiei sau testului dificultăţi în realizarea acestora 10% insuficienta pregătire a elevilor şi a cadrelor didactice pentru operarea pe calculator/ utilizarea SE 10% dificultăţi de încadrare în numărul de ore prevăzut de programa şcolară pentru fiecare temă 6% nu toate lecţiile din AEL pot fi utilizate, pentru ca au imperfecţiuni 6% instalarea softurilor 4% accesul la Internet 2% Tabel II. 15 Alte răspunsuri/ detalieri: programarea orelor de laborator (datorită insuficienţei numărului de calculatoare, nu se pot desfăşura prea multe ore ale unei discipline în laboratorul de informatică.) 81

82 elevii nu au spaţiu pentru a lua notiţe în cabinetul de informatică (caietul nu încape lângă tastatură şi monitor) realizarea bazei de date necesară fiecărui profesor dotarea fiecărei săli de clasă cu un calculator conectat la Internet, cu posibilitatea de proiectare nr. temelor din AEL creşte de la un an la altul, însă spaţiul şi intervalul de timp sunt aceleaşi 7. Propuneri pentru rezolvarea unor probleme ale AEL cu care se confruntă profesorii menţionat de: Mai multe calculatoare/ încă o reţea/ încă un laborator 24% Înfiinţarea unui post de administrator de sistem/ reţea; existenţa unei persoane care să se ocupe doar de administrare AEL 22% Formarea (continuă)/ perfecţionarea cadrelor didactice în utilizarea AEL 16% Completarea/ adecvarea lecţiilor AEL în conformitate cu programa pe fiecare disciplină şi în funcţie de numărul de ore alocate 16% Diversificarea/ completarea softului educaţional 12% Perfecţionarea/ flexibilizarea/ simplificarea AEL (versiune simplu de utilizat şi să nu necesite atât de multe resurse hard) 10% Mai multe ore în programă 8% Realizarea unor modele de lecţii concrete corecte din punct de vedere metodicoştiinţific 6% Un server mai rapid/ viteză mai mare de rulare 4% Să fie consultaţi profesorii la realizarea softurilor 4% Elaborarea de materiale cu predilecţie de grafică animată şi nu cu teorie, pe care o regăsesc în manual 4% Asistenţă continuă (sau periodică) (prin ) de specialitate 2% Service periodic 2% Realizarea unor noi module pentru administrarea orarelor, elevilor, pentru import (inclusiv figuri şi ecuaţii) din alte programe etc. 2% Alte răspunsuri / nuanţări: Tabel II. 16 să se pună mai mult accent pe partea grafică/ simulări/ demonstraţii etc. (teoria se poate preda şi la tablă) 82

83 un număr mai mare de lecţii de sistematizare (care se pot face în orele puţine alocate disciplinei în laboratorul de informatică) reverificarea tuturor lecţiilor din AEL testele pentru elevi să poată fi diferenţiate creşterea bugetului alocat dotărilor 8. Măsuri ce ar trebui luate pentru perfecţionarea cadrelor didactice (în viziunea acestora) menţionat de: cursuri de utilizare a AEL/ de realizare de lecţii în AEL 36% instruirea fiecărui profesor pentru a putea utiliza/ opera cu calculatorul 28% asigurarea accesului la informaţia în format electronic/ la ghiduri tipărite, manuale de utilizare AEL 20% cursuri periodice, aplicative, sub îndrumarea specialiştilor în pedagogie/metodişti acreditaţi MedC 16% instruire pe specialităţi 10% existenţa unui calculator la fiecare catedră care are implementare AEL/ asigurarea accesului la computere pentru profesori 10% cursuri 8% menţinerea unei permanente legături cu realizatorii AEL/ Ministerul 4% existenţa unui număr de ore special alocate pentru folosirea softurilor AEL, înainte de a le utiliza cu elevii la clasă 4% motivare/ suport financiar 2% existenţa unor teste de evaluare 2% existenţa de calculatoare în fiecare clasă de elevi 2% dotarea cu mijloace suplimentare, de ex. videoproiectoare 2% racordarea în reţea a celorlalte calculatoare din şcoală 2% organizarea de cursuri de informatică 2% autoinstruirea, acasă sau în laboratorul AEL 2% Tabel II

84 9. Forme de sprijin solicitate menţionat de: asistenţă tehnică în timpul orelor/ o colaborare mai eficientă cu administratorul de reţea 22% software educaţional mai mult şi mai diversificat (pentru diverse discipline) 14% să existe un calculator la dispoziţia profesorului/ în catedră (pentru a putea vedea din timp softurile şi pentru a le putea discuta în cadrul catedrei) 10% iniţierea în domeniul utilizării/ operării cu calculatorul 10% cursuri (gratuite) 6% suport pentru predarea lecţiilor cu ajutorul calculatorului 6% o colaborare mai strânsă cu formatorii şi o îndrumare mai eficientă din partea acestora 4% cursuri de informatică 4% lecţiile electronice să parvină în timpul vacanţelor, pentru a putea să fie studiate 4% asistenţă în scopul creării unei lecţii într-un timp mai redus 2% asistenţă în scopul elaborării de lecţii 2% aplicaţii care să asigure interdisciplinaritatea 2% distribuirea unui software de învăţare a limbii engleze (limbajul tehnic utilizat de programele de calculator) 2% Ministerul să organizeze periodic evenimente extraşcolare pentru fiecare materie, menite să atragă elevii si să-i facă să-şi testeze astfel cunoştinţele 2% Tabel II Solicitări / observaţii/ comentarii accesul direct la informaţiile din software-ul distribuit: posibilitatea copierii pe dischetă a lecţiilor şi studiul conţinutului lor la domiciliu frecvenţa orelor pe calculator este destul de mică (nu există suficiente softuri care să acopere materia) unele lecţii de matematică conţin teste care pot fi rezolvate în AEL fără ca elevul să ştie ceva, deoarece îl ajută mişcarea întâmplătoare a mouse-ului ; să se prevadă posibilitatea de a crea teste individualizate testele sunt elaborate dificil, au mai mult decât un răspuns corect, ceea ce îi nedumereşte pe elevi limbajul în care sunt elaboraţi itemii este greoi testele să fie fără soluţii propuse de realizator lipsa de cooperare între cadrele didactice 84

85 dezinteresul profesional motivat de aspecte financiare pentru clasele cu o oră pe săptămână, folosirea AEL nu are eficienţă din cauza încărcării curriculare lipsa softului/ slaba ofertă de softuri pentru anumite discipline lecţiile din programul AEL trebuie realizat nu doar de informaticieni, ci împreună cu profesori care ştiu ce vor să obţină cu ajutorul calculatorului / împreună cu profesori cu experienţă lecţiile electronice să fie mai corecte din punct de vedere ştiinţific şi metodic elaborarea unor softuri mai puţin încărcate şi mai adaptate programei şcolare sistem anevoios de încărcare, căutare, salvare se uşurează munca profesorului la unele discipline în care nu se cere muncă independentă pentru rezolvarea problemelor şi creativitate în abordarea algoritmilor de rezolvare nu se poate folosi eficient catalogul sistem anevoios de încărcare, căutare, salvare precizarea clară a răspunderilor firmei furnizoare de echipament hard şi a garanţiilor soft copiii iau notiţe incomod şi stau prea mult cu ochii în monitoare 85

86 C. Interacţiunea elev-ael/ computer (în viziunea elevilor) Au fost chestionaţi cei 156 elevi din şcoală, cu vârste între ani. Sex: M 49,35% F 50,65% 1. Oportunităţi de utilizare a computerului Experienţă cu computerul: Diagrama II.3. 86