Antreprenoriat pentru tinerii din mediul rural

Transcription

1 Pu bl ic aţ ia T em. r N ă c i at II N 6, A Antreprenoriat pentru tinerii din mediul rural Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

2 CUPRINS ABREVIERI...2 PREZENTARE...3 I. ANTREPRENORIATUL RURAL ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ...4 II. CE TREBUIE SĂ CUNOASCĂ TINERII PENTRU A DEMARA PROPRIA AFACERE ÎN MEDIUL RURAL?...9 III. OPORTUNITĂȚI DE FINANȚARE PENTRU TINERII ANTREPRENORI DIN MEDIU RURAL PRIN NOUL PROGRAM NAȚIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ IV. STIMULAREA INIȚIATIVELOR ANTREPRENORIALE ALE TINERILOR PRIN FACILITĂȚI ȘI PROGRAME NAȚIONALE...26 V. PROIECTE DE SUCCES REALIZATE DE TINERI ÎNTREPRINZĂTORI CU FONDURI PNDR VI. BIBLIOGRAFIE...38 Textul acestei publicaţii are doar scop informativ și nu implică răspundere juridică. Informaţii suplimentare despre Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi USR pot fi accesate pe Internet: USR: Departamentul Publicaţii, 2014 Fotografie coperta I: Călugărescu Lucian - Neamț RNDR, 2014 Reproducerea textelor este autorizată cu condiţia menţionării sursei.

3 ABREVIERI PREZENTARE AFIR AFN AIPPIMM AM-PNDR APDRP CAEN CE DIMMMAT DGDR FEADR FNGCIMM GAL GITC IMM ÎD ÎF ÎI MADR MECMA ORC OTIMMC PA PAC PFA PNDR REDR RNDR RNR SO SRL SRL- D UE USR Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Alocații Financiare Nerambursabile Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii Autoritatea de Management pentru PNDR Agenția de Plați pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit Clasificarea Activităților din Economia Națională a României Comisia Europeană Departamentul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediul de Afaceri și Turism Direcția Generală de Dezvoltare Rurală Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii Grup de Acțiune Locală Grup de Inițiativă Tematică Comună Întreprinderi Mici și Mijlocii Întreprinzător Debutant Întreprindere Familială Întreprindere Individuală Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri Oficiul Registrului Comerțului Oficiul Teritorial pentru Întrerprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație Plan de Afaceri Politica Agricolă Comună Persoana Fizică Autorizată Programul Naţional de Dezvoltare Rurală Reţeaua Europeană de Dezvoltare Rurală Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală Rețele Naționale Rurale Producţie Standard Societate cu Răspundere Limitată Societate cu Răspundere Limitată Debutant Uniunea Europeană Unitatea de Sprijin a Reţelei Publicația Antreprenoriat pentru tinerii din mediul rural face parte din seria de publicații tematice realizate de Unitatea de Sprijin a Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală. Tematica aleasă, antreprenoriatul, se înscrie în preocupările factorilor de decizie la nivel european și național. Aceștia își propun identificarea de soluții eficiente pentru încurajarea inițiativelor antreprenoriale, ca principal factor de creștere economică și ocupare a forței de muncă. În această publicație sunt dezbătute teme de interes privind antreprenoriatul rural în Uniunea Europeană (UE), sunt prezentate principalele provocări cu care se confruntă întreprinzătorii din zona rurală şi oportunitățile de finanțare pentru tinerii antreprenori, prin programe europene și naționale. O serie de recomandări vin în sprijinul viitorilor antreprenori care doresc să demareze propria afacere în mediul rural. Structura publicației menține liniile generale ale ediției precedente. În prima parte se prezintă cadrul european privind antreprenoriatul din mediul rural, plecând de la rezultatele unei cercetări realizate de Rețeaua Europeană pentru Dezvoltare Rurală. Ultima parte a acestei publicații este dedicată prezentării unor proiecte de succes realizate de tineri antreprenori, ca urmare a accesării de finanțări prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) Totodată, publicația prezintă propunerile de măsuri incluse în noul PNDR destinate tinerilor întreprinzători care doresc să acceseze fondurile europene pentru dezvoltare rurală, precum și facilitățile create la nivel național pentru stimularea inițiativelor antreprenoriale ale tinerilor. Publicația Antreprenoriat pentru tinerii din mediul rural se adresează fermierilor, tinerilor antreprenori din mediul rural, administrațiilor locale și centrale, organizațiilor neguvernamentale, grupurilor de acțiune locală. 2 3

4 Antreprenoriatul Rural în Uniunea Europeană Potrivit datelor prezentate de Direcția Generală pentru Întreprinderi și Industrie din cadrul Comisiei Europene, în Uniunea Europeană (UE) există aproximativ 20 de milioane de întreprinderi mici și mijlocii (IMM) 1. Marea majoritate (90%) sunt microîntreprinderi care angajează mai puțin de 10 persoane, multe dintre acestea fiind localizate în mediul rural. Complexitatea activității de întreprinzător este o problemă de interes general și reprezintă o preocupare pentru factorii decizionali. Subiectul tinde să capete importanță pe agenda politică în perioade marcate de dificultăți economice. Pentru început, în cadrul GITC a fost elaborată o Analiză a contextului antreprenorial în statele membre UE selectate 3, pe baza rezultatelor unei cercetări derulate de 15 RNR din Belgia, Bulgaria, Cipru, Cehia, Estonia, Finlanda, Grecia, Ungaria, Irlanda, Lituania, Letonia, Malta, Olanda, Slovacia și Suedia, la care au contribuit și numeroase GAL. Ulterior, după consultări ample cu REDR, în 2010 și 2011, activitatea GITC a continuat, fiind identificate patru sub-teme specifice inițiativei tematice, Antreprenoriatului reprezintă una dintre direcțiile principale ale Strategiei Europa 2020, care își propune, pentru următorii șapte ani, să creeze mai multe locuri de muncă și să asigure condiții de viață mai bune pentru populația din UE. Totodată, promovarea și consolidarea antreprenoriatului reprezintă una dintre cele mai importante metode de abordare a problemelor economice ale comunităților rurale și o soluție pentru recenta încetinire a creșterii economice înregistrată în multe state membre ale UE 2. Acțiuni desfășurate de Rețeaua Europeană de Dezvoltare Rurală Pornind de la această problemă, Rețeaua Europeană de Dezvoltare Rurală (REDR) împreună cu rețelele naționale rurale (RNR) au decis pentru prima dată, în decembrie 2009, să lucreze împreună pentru a contribui la consolidarea antreprenoriatului rural. Această colaborare a REDR și RNR privind Antreprenoriatul Rural s-a concretizat prin organizarea unui Grup de Inițiativă Tematică Comună (GITC), 1 (last retrieved 30 January, 2011) 2 De exemplu, RNR din Irlanda a analizat provocările cu care se confruntă comunitățile agricole și rurale, în climatul economic aflat în schimbare. În anul 2010 a publicat un raport intitulat Stimularea economiei agricole și rurale, prin Programul de Dezvoltare Rurală, raport care pune accent pe sprijinirea întreprinderilor din mediul rural și pe dezvoltarea spiritului antreprenorial, în aplicarea politicii naționale de dezvoltare rurală. Raportul poate fi descărcat de la: report-urges-greater-emphasis-on-enterprise-in-delivering-rural-development-programme/ Necesitatea de a încuraja spiritul antreprenorial a apărut ca urmare a înțelegerii faptului că acesta generează afaceri profitabile și cu mare capacitate de adaptabilitate la nevoile economiei. Antreprenoriatul este un factor major de creștere economică, inovare, competitivitate, ocupare a forței de muncă și integrare socială, fiind de mult timp susținut la nivel european. În prezent, promovarea și dezvoltarea antregrup care și-a început activitatea cu ocazia celei de-a opta reuniuni a RNR, desfășurată la Roma, în decembrie Scopul acestei inițiative a fost de a sprijini actorii din mediul rural în identificarea și promovarea de strategii și acțiuni viabile, care să răspundă schimbărilor economice importante survenite în zonele rurale, precum și necesităților sociale din mediul rural. Reprezentanții RNR reuniți în cadrul acestei inițiative și-au propus să împărtășească cunoștințe și experiențe relevante privind modul în care programele de dezvoltare rurală, actuale și viitoare, pot aborda mai bine provocarea de a încuraja întreprinzătorii din mediul rural să dezvolte afaceri profitabile și durabile într-un mediu economic inovativ, bazat pe competitivitate, așa cum este cel european. prenoriat rural, fiecare având diferite acțiuni: Sub-teme specifice Acțiuni comune GITC RNR Sectoare în curs de Produse alimentare locale dezvoltare pentru economia rurală (Lanțuri scurte de aprovizionare) Aspecte sociale ale antreprenoriatului rural Depășirea obstacolelor în calea antreprenoriatului rural Silvicultură Prestarea de servicii sociale Incluziune socială pentru grupuri țintă specifice (bătrâni, șomeri, grupuri vulnerabile) Instrumente financiare locale Biomasa obținută din lemn Rolul multifuncțional al pădurilor Sprijin pentru managementul privat al pădurilor Pentru fiecare dintre aceste sub-teme au fost stabilite o serie de acțiuni comune ale RNR, pentru care s-au desfășurat, până în anul 2013, seminarii, vizite de studii, ateliere de lucru, și au fost realizate materiale de informare, în formă scrisă și video. Majoritatea documentelor rezultate pot fi consultate pe site-ul REDR ( 3 Raport al Rețelei Europene de Dezvoltare Rurală; Draft Context Analysis: Rural Entrepreneurship in Selected EU Member States NRN Joint Thematic Initiative on Rural Entrepreneurship, March

5 Sumar din raportul REDR privind Analiza contextului antreprenorial în state membre UE. În ceea ce privește analiza contextului antreprenorial în statele membre UE selectate pentru acest raport al REDR, aceasta s-a axat, în principal, pe următoarele aspecte: a) Prezentarea caracteristicilor antreprenorilor rurali; b) Descrierea principalelor provocări cu care se confruntă aceștia; c) Prezentarea nevoilor antreprenorilor rurali; d) Prezentarea metodelor și activităților antreprenoriale utilizate în diferite state membre ale UE. La baza analizei au stat rezultatele unui sondaj realizat de cele 15 RNR și numeroase GAL-uri. Astfel, pentru ca rezultatele cercetării să prezinte o imagine cât mai clară și concludentă a aspectelor urmărite, a fost elaborat și aplicat un chestionar care a cuprins trei secțiuni: I. Întrebări simple pentru explorarea conceptului de antreprenoriat rural și identificarea principalelor provocări cu care se confruntă întreprinzătorii din mediul rural; II. Lista instrumentelor/programelor de sprijin pentru antreprenoriat rural, exemplificarea instrumentelor/programelor existente care sprijină și încurajează antreprenorii din mediul rural, atât pe cei potențiali, cât și pe cei existenți; III. Analiza nevoilor antreprenorilor rurali. Această secțiune a fost cea mai complexă, cuprinzând un set de întrebări ce au fost adresate în vederea identificării, în profunzime, a tuturor nevoilor antreprenorilor rurali. Potrivit rezultatelor sondajului desfășurat, principalele probleme care s-au evidențiat în analiza de context au fost următoarele: 1. Succesul antreprenorilor din mediul rural depinde de competențele deținute, de abilitățile în conducerea unei afaceri, de capacitatea de a fi creativi și de a-și asuma riscul afacerii; 2. Întreprinzătorii din mediul rural, atât cei existenți, cât și cei potențiali, au nevoie de sprijin suplimentar pentru consolidarea și dezvoltarea afacerilor chiar dacă dețin competențele necesare desfășurării/demarării unei afaceri; 3. Grupurile țintă principale pentru consolidarea spiritului antreprenorial în mediul rural sunt: tinerii, femeile și micii fermieri deținători de ferme de subzistență și semi-subzistență; 4. Sectoarele țintă pentru consolidarea antreprenoriatului rural sunt: agricultura, procesarea produselor agricole, serviciile de bază, turismul; 5. Zona rurală favorizează apariția de noi întreprinderi, dar este un mediu antreprenorial vulnerabil, ce depinde în egală măsură de factori externi (infrastructura locală, mediul social, mediul economic, mediul cultural, tradiții etc.), cât și de factori interni (capacitatea, aptitudinile și competențele antreprenorului). Cercetarea efectuată a identificat diverse provocări pentru antreprenorii din mediul rural, dar în analiza de context au fost prezentate cele mai importante: 1. Politicile și reglementările. Pentru toate tipurile de activități desfășurate de antreprenorii rurali, această provocare este văzută ca factor al unei birocrații excesive, mai ales când afacerea este un start-up sau o microîntreprindere care dorește să își dezvolte activitatea; 2. Factorii culturali și sociali. Pentru startup-uri și afacerile existente în mediul rural această provocare este legată în special de scăderea densității populației, ceea ce conduce la o informare dificilă a actorilor locali sau regionali. 3. Factorii economici. Pentru start-up-uri și afaceri existente, această provocare este legată de lipsa resurselor financiare proprii și accesul dificil pe piața de capital (credite, împrumuturi și garanții) ale antreprenorilor din mediul rural. 4. Factorii naturali și de mediu reprezintă și ei o provocare pentru dezvoltarea antreprenoriatului rural. Așa cum am afirmat anterior, cel mai complex aspect al analizei a fost secțiunea privind identificarea nevoilor. Pornind de la ideea de bază a analizei, respectiv sprijinirea antreprenoriatului rural și crearea unei game diverse de afaceri în zona rurală, au fost identificate o serie de nevoi. 1. Nevoi ale întreprinzătorilor potențiali sau existenți din mediul rural Furnizarea de cursuri de instruire în managementul afacerilor; 6 7

6 Furnizarea de cursuri de instruire în domeniul inovării, al managementului schimbării, al managementului riscului și al dezvoltării creativității și capacității antreprenoriale ale persoanelor fizice, în special pentru tineri și femei; Crearea de rețele de antreprenori axate, în principal, pe transferul de cunoștințe și schimbul de bune practici; Furnizarea de sprijin tehnic constând într-o serie de inițiative dezvoltate în jurul unor proiecte specifice din agricultură, industria alimentară, turism, servicii de bază și activități de recreere. 2. Nevoi ale antreprenoriatului din mediul rural Facilitarea accesului la finanțare la nivel local, respectiv, cât mai aproape de locul unde se desfășoară activitatea economică, pentru a răspunde mai bine și mai eficient nevoilor mediului de afaceri; Reducerea birocrației, simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor europene pentru dezvoltare rurală și, implicit, îmbunătățirea relațiilor dintre autoritățile implicate în programele de dezvoltare rurală și aplicanți; Schimbarea de atitudine a instituţiilor de pe piaţa de capital, în special a instituțiilor financiar-bancare, care asociază un grad ridicat de risc majorității întreprinzătorilor din zona rurală, respectiv tinerilor întreprinzători, tinerilor fermieri, micilor fermieri, mai ales afacerilor nou înființate; Nevoia creării unor produse specializate de creditare pentru tinerii antreprenori rurali, care să completeze efortul financiar susținut din fonduri naționale și europene; Valorificarea cunoștințelor locale în elaborarea și implementarea politicilor și programelor de dezvoltare rurală; Sincronizarea aprobării contractelor de finanțare, avizării documentațiilor și plăţii proiectelor cu graficul de realizare a afacerilor propuse prin proiecte; Crearea, la nivelul comunităților locale, a unui climat de înțelegere a problemelor cu care se confruntă întreprinzătorii din mediul rural, precum și susținerea inițiativelor antreprenoriale de către autoritățile locale; Comunicarea mai bună între actorii naționali, regionali și locali privind nevoile antreprenorilor rurali. CE TREBUIE SĂ CUNOASCĂ TINERII PENTRU A DEMARA PROPRIA AFACERE ÎN MEDIUL RURAL? În cele ce urmează, prezentăm o serie de recomandări și informații practice destinate tinerilor care doresc să înceapă o afacere în mediul rural. Materialul prezentat în această secțiune a publicației le este util și solicitanților de fonduri europene, întrucât o bună parte dintre aceste informații trebuie cunoscute și însușite în etapa de pregătire și depunere a unui proiect cu finanțare prin Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR). Experiența României arată că una dintre verigile slabe în accesarea fondurilor nerambursabile destinate dezvoltării rurale o constituie slaba informare și pregătire a solicitanților cu privire la planificarea investiției. Cele mai frecvente probleme și greșeli întâmpinate apar ca urmare a modului în care solicitantul abordează ideea de a realiza un proiect. De regulă, se porneşte de la ideea că dacă se dau bani, trebuie să iau și eu fonduri!. Ulterior, când decizia de a demara afacerea cu fonduri nerambursabile este luată, se neglijează problema asigurării banilor necesari pentru derularea proiectului, cât și aspectul de implicare totală a beneficiarului în proiect. În cele mai frecvente cazuri, implicarea totală în proiect trebuie văzută în relație directă cu pregătirea profesională și competențele solicitantului în domeniul de activitate al proiectului pentru care se solicită finanțarea, precum și cu abilitățile legate de managementul propriei afaceri. Pornind de la problemele menționate anterior, acest articol se adresează celor care cred cu tărie că spațiul rural reprezintă o oportunitate pentru demararea unei afaceri în agricultură sau în alte activități non-agricole (producție și servicii). 8 9

7 Sunt bine cunoscute problemele cu care se confruntă majoritatea satelor și comunelor din România: infrastructură precară, populație cu educație insuficientă, servicii de sănătate și utilități publice aproape inexistente. La acestea se adaugă lipsa locurilor de muncă și, implicit, a unor venituri decente pentru populație. În aceste condiții, se pune întrebarea De ce ar alege un tânăr să fie antreprenor în mediul rural?. Răspunsul poate fi simplu: pentru că multe neajunsuri pot fi transformate în oportunități de afaceri profitabile. Analiza mediului de afaceri din zona rurală Deşi în ultimii ani au avut loc schimbări în ceea ce priveşte rolul agriculturii, aceasta continuă să fie principala activitate economică din mediul rural. În România, ponderea economiei agricole în economia rurală este de 60 %, de patru ori mai mare decât în Uniunea Europeană, unde aceasta reprezintă 14 % 4. În prezent, agricultura nu mai este văzută doar ca un sector al producției de alimente. Prin prisma multifuncționalităţii, agricultura conduce la crearea de noi activități economice. În acest nou context, se întrevăd câteva avantaje pentru demararea unei afaceri în mediul rural: a. prețurile terenurilor și ale construcțiilor sunt mult mai mici decât în mediul urban; b. în majoritatea zonelor rurale există forță de muncă numeroasă și ieftină; c. resursele materiale sunt disponibile la prețuri mai mici; d. în multe domenii de afaceri lipsește concurența directă; e. existența unei piețe potențiale neexploatate. Ideea demarării unei afaceri în mediul rural trebuie abordată din două perspective: 1. Ideea de afaceri propusă trebuie să răspundă unor nevoi ale consumatorilor și să umple un gol de pe piață; 2. UE pune la dispoziția României 8,016 miliarde de euro pentru dezvoltarea mediului rural iar la nivel național guvernul lansează programe cu finanțare din bugetul de stat și creează facilități pentru susținerea tinerilor care vor să își deschidă o afacere pentru prima dată. 4 Otiman, Păun Ion, Filon Toderoiu, Violeta Florian, Cecilia Alexandri, Camelia Gavrilescu,Iuliana Ionel, Mariana Grodea, Cornelia Alboiu, Minodora Moldovan, Vasile Goşa, Andrea Nagy. Agriculture and Rural Development in Romania The Main Modalities To Attenuate The Crisis. 5 Rural Activ: Ghid pentru demararea unei afaceri in mediul rural. Calitățile și pregătirea profesională ale unui antreprenor de succes 5 În cele ce urmează, vom prezenta profilul antreprenorului de succes. Acesta este o persoană independentă care, din proprie inițiativă, pornește o afacere, asumându-și riscurile ce țin de derularea acesteia, în scopul obținerii unor beneficii personale. Antreprenoriatul reuneşte categorii diverse de oameni, din toate clasele sociale. Toți aceşti întreprinzători au, însă, câteva calități comune: Au viziune și sunt realiști Antreprenorul simte și recunoaște oportunitățile pieței. El își mobilizează toate resursele pentru a valorifica aceste oportunități. În același timp, antreprenorul își modifică metodele și obiectivele, atunci când strategia inițială nu dă rezultatele scontate. Au inițiativă și sunt perseverenți O idee poate fi transpusă în realitate numai cu multă muncă, răbdare și perseverență. Ideile de afaceri pot fi dezvoltate, treptat, până în momentul în care dau roadele așteptate. Au încredere în forțele proprii Această calitate influențează adesea și atitudinea partenerilor și colaboratorilor antreprenorului. Finanțatorii şi clienții sunt înclinați, în mod firesc, să investească şi să cumpere produse în care antreprenorul are încredere. Sunt dispuși să își asume riscuri Înainte de a iniția o afacere, antreprenorul trebuie să accepte posibilitatea ca, în cazul unui eşec, să piardă resursele investite. Deoarece aceste riscuri sunt specifice activității antreprenoriale, antreprenorul trebuie să şi le asume şi să încerce permanent să le reducă printr-un control cât mai bun al afacerii. Sunt harnici Antreprenorii au capacitatea de a lucra timp îndelungat şi sunt dispuşi să-şi dedice majoritatea timpului activităților respective. Au capacitate de planificare și organizare Antreprenorii de succes au un plan scris care le ghidează acțiunile pe parcursul inițierii şi dezvoltării afacerii. Este foarte important ca antreprenorul să aibă o viziune clară asupra acțiunilor necesare în fiecare situație/etapă. La fel de importantă este și capacitatea de a ajusta aceste planuri în cazul unor schimbări bruşte de conjunctură. Antreprenorii pot aparține oricărui grup profesional. Nu există profesii predestinate pentru a produce antreprenori. Antreprenorii cu vocație pot avea aproape orice profesie, dar au, în mod obligatoriu, un bagaj de cunoştințe şi aptitudini specializate, care să le permită lansarea şi dezvoltarea unei afaceri

8 Forme juridice uzuale pentru organizarea afacerilor în mediul rural Cadrul legislativ pentru organizarea și funcționarea activității economice a antreprenorilor este asigurat de următoarele actele normative în vigoare: Ordonanța de Urgență nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale cu modificările și completările ulterioare; Legea nr. 31/1990 privind organizarea și funcționarea societăților comerciale cu modificările și completările ulterioare. Cele mai uzuale forme juridice de organizare pentru antreprenoriatul rural sunt: 1. Persoana Fizică Autorizată (PFA), prin care antreprenorul poate să desfăşoare orice formă de activitate economică permisă de lege, folosind în principal forța de muncă proprie. PFA ca formă de organizare este recomandată celor care au o afacere mică şi care îşi pot desfăşura această activitate în mod individual. PFA este o formă simplificată de firmă şi funcționează în cazurile în care este nevoie doar de munca asociatului şi nu de o extindere foarte mare a afacerii. Antreprenorul se poate autoriza ca PFA în baza studiilor şi a diplomelor de calificare obținute şi poate opta pentru anumite domenii de activitate (coduri conform Clasificării Activităților din Economia Națională a României - CAEN); 2. Întreprindere Individuală (ÎI), prin care antreprenorul desfășoară activități ca o întreprindere economică fără personalitate juridică, organizată de un întreprinzător persoană fizică. Spre deosebire de PFA sau Asociație Familială (AF), ÎI poate avea angajați pentru activitatea pentru care este autorizată. În rest, PFA sau ÎI sunt supuse acelorași reglementări. 3. Întreprindere familială (ÎF), prin care antreprenorul desfășoară activități ca o întreprindere economică, fără personalitate juridică, organizată de un întreprinzător persoană fizică. Diferența dintre PFA și ÎF este dată de asocierea în familie, unde antreprenorii pot avea și angajați din cadrul familiei. Sunt consideraţi membri ai unei familii, în sensul prezentei legi, soţul, soţia şi copiii acestora care au împlinit vârsta de 16 ani, la data autorizării asociaţiei familiale, precum şi rudele acestora până la gradul al patrulea inclusiv. 4. Societate cu Răspundere Limitată (SRL), prin care antreprenorul poate desfășura orice formă de activitate, angajând personal. SRL poate fi constituită de către persoane fizice sau persoane juridice care, în mod individual sau în asociere cu alte persoane fizice autorizate sau persoane juridice, au în vedere efectuarea de acte de comerț. 5. Pentru aceste forme juridice de organizare, respectiv PFA, ÎI, ÎF posibilitățile de finanțare de către investitori şi instituții financiar-bancare sunt mai reduse comparativ cu cele pentru SRL. Pentru formele juridice de organizare PFA, ÎI şi ÎF posibilitățile de finanțare de către investitori şi instituții financiar-bancare sunt mai reduse comparativ cu cele pentru SRL. Pe lângă legislația privind cadrul de organizare antreprenorială, sunt în vigoare și o serie de acte normative care promovează inițiativele antreprenoriale, respectiv pentru înființarea de întreprinderi mici și mijlocii (IMM) și stimularea inițiativelor antreprenoriale ale tinerilor prin acordarea de diverse facilități. Printre acestea se regăsesc: Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare. Ordonanța de Urgență nr. 6/2011 pentru stimularea înființării și dezvoltării micro întreprinderilor de către întreprinzători tineri, cu modificările și completările ulterioare

9 Elaborarea Planului de Afaceri Planul de Afaceri (PA) reprezintă busola afacerii antreprenorului. PA este un document scris, elaborat de întreprinzător sau cu implicarea nemijlocită a acestuia, care îl ajută pe acesta în: creșterea afacerii, stabilirea unor acțiuni de perspectivă, alocarea resurselor materiale și financiare necesare, urmărirea punctelor-cheie, urmărirea problemelor şi identificarea oportunităţilor. PA este necesar dacă antreprenorul dorește să apeleze la o bancă pentru obținerea unui credit. PA cuprinde: planul de marketing, planul operaţional, planul financiar şi planul de resurse umane. PA trebuie să prezinte rezultate și prognoze pentru cel puţin trei ani. Desigur, antreprenorul poate fi îndrumat de un consultant pe diferite domenii (marketing, legislaţie, finanţe), dar principalul realizator al PA este însuși antreprenorul. Finanțarea afacerii Pentru a începe o afacere, antreprenorul are nevoie de resurse financiare chiar de la început. De aceea, una dintre primele întrebări la care trebuie să găsească răspuns un antreprenor este: De câţi bani am nevoie?. Este necesar ca antreprenorul să evalueze resursele financiare și să stabilească volumul acestora prin planul de afaceri. În caz contrar, este foarte mare probabilitatea ca, înregistrând afacerea şi realizând toate formalităţile legale, să se ajungă în situația indisponibilității resurselor financiare pentru începerea activităţii stabilite. Pentru a reduce la minimum acest risc, antreprenorul trebuie să alcătuiască o listă cât mai completă a cheltuielilor necesare pentru pregătirea şi lansarea afacerii. Prezentăm în cele ce urmează, o listă indicativă a cheltuielilor necesare pentru pregătirea şi lansarea afacerii de către antreprenor. a. Cheltuielile pentru realizarea formalităţilor legale necesare începerii afacerii. Aceste cheltuieli sunt reprezentate de înregistrarea firmei, taxa pentru înregistrare, taxa pentru perfectarea documentelor, confecţionarea ştampilei, deschiderea contului bancar, obținerea licenței pentru derularea activității ( în cazul în care activitatea poate fi practicată doar în baza licenţei), obţinerea autorizaţiilor necesare funcționării; b. Cheltuielile atribuite alegerii amplasamentului. Aceste cheltuieli sunt reprezentate de cumpărarea sau închirierea spaţiilor, construirea sau renovarea acestora; c. Cheltuielile pentru cumpărarea echipamentelor și a dotărilor reprezintă o altă categorie de cheltuieli ce trebuie luată în calcul pentru bugetul de lansare a afacerii; d. Cheltuielile suportate pentru formarea stocurilor de materii prime şi materiale necesare pentru desfăşurarea activităţii în primele luni de funcționare; e. Cheltuielile pentru promovarea afacerii sunt necesare pentru a face cunoscute clienților produsele rezultate sau serviciile prestate; f. Cheltuielile pentru salarizarea personalului. La estimarea acestor cheltuieli sunt luate în calcul sumele necesare asigurării salariilor și a contribuțiilor aferente acestora, pentru minimum trei luni; g. Cheltuieli neprevăzute. Este necesar să se prevadă resurse financiare suplimentare pentru eventuale cheltuieli neprevăzute. Pasul următor pe care trebuie să-l realizeze fiecare antreprenor care vrea să demareze o afacere este reprezentat de identificarea surselor de finanțare ale afacerii propuse. În principal, acestea pot fi oținute din: surse proprii acumulate în timp sau împrumutate; susţinerea oferită de partenerii de afaceri, care pot să finanţeze afacerea antreprenorului prin livrarea în avans a echipamentelor, a materiei prime şi materialelor, cu condiţia achitării ulterioare a costului acestora. Acest mod de finanţare este denumit şi credit comercial. Acest tip de credit este practicat, de regulă, între întreprinderi ce au relaţii comerciale îndelungate şi stabile. programe naţionale, europene și internaţionale speciale de susţinere a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii din mediul rural, care prevăd acordarea de fonduri nerambursabile pentru înființarea/ dezvoltarea activităților de producție/ servicii sau acordarea unor credite cu o dobândă bancară redusă. Dintre aceste programe cele mai cunoscute sunt PNDR și schemele naționale pentru acordarea ajutorului de minimis. împrumut de la bănci sau de la alte instituţii financiare. Trebuie să se ia în considerare că utilizarea resurselor financiare 14 15

10 costă. Acestea trebuie plătite periodic, cu o anumită dobândă, iar pentru obținerea lor antreprenorul trebuie să dispună de garanții solvabile, garanții ce vor fi evaluate de către banca ce acordă împrumutul. În ceea ce privește accesarea fondurilor nerambursabile prin PNDR pentru dezvoltarea sau modernizarea activităților de producție și/sau servicii din sectorul agricol sau non-agricol, există măsuri pentru realizarea de investiții sau pentru acordarea unui ajutor sub formă de primă (plată forfetară) în baza prezentării unui plan de afaceri. Pentru măsurile de investiții, ajutorul se acordă prin rambursarea cheltuielilor efectuate de beneficiar, în baza facturilor prezentate. Pentru măsurile care prevăd un ajutor forfetar, pe baza unui plan de afaceri, acesta se acordă în două tranșe, după aprobarea și semnarea contractului cu instituția finanțatoare, respectiv, Agenția de Plăți pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). În acest sens, în noul PNDR sunt incluse o serie de sub-măsuri de sprijin pentru tinerii antreprenori din mediul rural: Sub-măsura Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri ; Sub-măsura Sprijin pentru ferme mici ; Sub-măsura Sprijin pentru înfiinţarea de activităţi non-agricole în zone rurale. Riscuri în afaceri Orice activitate este supusă unor riscuri, atât interne, cât şi externe. Natura riscurilor poate să difere în funcție de tipul afacerii. Un antreprenor trebuie să identifice și să analizeze riscurile la care afacerea sa poate fi expusă. În raport cu funcțiunile unei afaceri, principalele categorii de riscuri sunt: riscuri interne: legate de aprovizionare și desfacere, riscuri tehnologice, riscuri generate de factorul uman, riscuri informaționale; riscuri externe: politice, financiare, contractuale. OPORTUNITĂȚI DE FINANȚARE PENTRU TINERII ANTREPRENORI DIN MEDIUL RURAL PRIN NOUL PROGRAM NAȚIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ Aproximativ un sfert dintre tinerii din România (27%) 6 doresc, în principiu, să deschidă o afacere. Cele mai vizate domenii sunt comerţul, serviciile și consultanţa (30%), urmate de agricultură, zootehnie, piscicultură și silvicultură (18%). În România, un tânăr din 100 decide să înceapă o afacere pe cont propriu, faţă de unu din patru tineri în Cehia, Polonia sau Ungaria 7. Greutățile cel mai des invocate în etapa de inițiere a unei afaceri sunt lipsa banilor şi birocraţia 8. Statisticile la nivel european indică faptul că România acordă o importanţă redusă educaţiei antreprenoriale, astfel încât mai puţin de 10% dintre cei care au iniţiat şi dezvoltat o afacere au şi o bază teoretică în acest sens, comparativ cu media europeană de 30% 9. La nivel european, sprijinirea inițiativelor antreprenoriale ale tinerilor reprezintă una dintre prioritățile Politicii Agricole Comune (PAC) pentru perioada Astfel, două dintre cele şase priorităţi ale politicii de dezvoltare rurală în următoarea perioadă de programare sunt: promovarea competitivităţii tuturor tipurilor de agricultură şi a viabilităţii exploataţiilor agricole, incluzând sprijinul acordat noilor generaţii de fermieri; promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei şi a dezvoltării economice în zonele rurale, incluzând sprijinul acordat tinerilor pentru dezvoltarea de activități non-agricole în mediul rural. Pentru a-i sprijini pe tineri, în cadrul Pilonului II al PAC, Uniunea Europeană a stabilit creşterea finanţării pentru investiţii în modernizarea, transformarea şi comercializarea produselor agricole, precum şi pentru investiţii neproductive legate de obiectivele 6 Sondaj Barometrul Opiniei Publice, Rapoartele UE utilizează ca indicator pentru analiza antreprenoriatului rata de ocupare pe cont propriu, însă în cazul României semnificaţia fenomenului este mai complexă, o parte dintre tinerii aflaţi în această situaţie fiind prinși în forme de ocupare de subzistenţă în agricultură și uneori în afara ei 8 Programul pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri S.R.L.-D, disponibil la 9 Programul Naţional pentru dezvoltarea antreprenoriatului de tineret, Patronatul Tinerilor Întreprinzători din România

11 de mediu. Pentru perioada următoare, se va acorda, în continuare, sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri. În cadrul Pilonului I al PAC, UE a stabilit acordarea unei plăți de bază pe suprafață pentru tinerii fermieri (cei care nu au împlinit 40 de ani) care își încep activitatea pentru prima dată, ca manager de fermă. Acesta presupune completarea plății de bază cu o plată suplimentară de 25% în primii 5 ani de la instalare. Această măsură este limitată la dimensiunea maximă a unei ferme medii din statul membru. Noua arhitectură a PAC, oferă statelor membre un instrument de programare, prin care acestea pot prioritiza mai bine nevoile tinerilor din mediul rural. Astfel, un pachet de măsuri pentru sprijinirea tinerilor din mediul rural, poate include: subvenții pentru instalare (până la de euro); servicii gratuite de pregătire profesională și consiliere; plata suplimentară pe suprafața agricolă utilizată. Noul PNDR vine în întâmpinarea tinerilor cu următoarele măsuri și sub-măsuri ce sprijină dezvoltarea inițiativelor antreprenoriale ale acestora: Măsura 06 Dezvoltarea exploataţiilor şi a întreprinderilor - Sub-măsura 6.1. Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Autoritatea de Management pentru PNDR (AM PNDR), a decis ca în noul Program Național de Dezvoltare Rurală să aloce mai multe fonduri europene pentru instalarea tinerilor fermieri, atât la nivel de măsură (269,70 milioane de euro în , respectiv 400,356 milioane de euro în ), cât și pentru valoarea sprijinului public per proiect (maximum 40.00o de euro în , respectiv maximum euro în ). Această sub-măsură este dedicată tinerilor fermieri adecvat pregătiți, care se stabilesc pentru prima dată într-o exploatație agricolă, ca șefi ai acesteia, și are ca scop întinerirea generațiilor de agricultori și creșterea competitivității exploatațiilor agricole. Sprijinul acoperă investițiile necesare conformării la standardele europene privind producția agricolă și normele de securitate a muncii, precum şi investițiile necesare creşterii eficienţei activităţii agricole, prin diversificarea producţiei realizate și promovarea inovaţiei. Prin această sub-măsură se urmăreşte preluarea exploataţiilor agricole în mod integral de la fermierii în vârstă, creşterea veniturilor exploataţiilor conduse de tinerii fermieri și încurajarea familiilor tinere de a se stabili în mediul rural. Sprijinul financiar se acordă ca o plată forfetară, pe baza unui plan de afaceri realizat de tânărul fermier, în vederea demarării activităților agricole. Beneficiarii sprijinului trebuie să își organizeze activitatea într-o formă juridică prin care să exercite un control efectiv, pe termen lung, în ceea ce privește deciziile referitoare la gestionarea, beneficiile și riscurile financiare ale afacerii. Cheltuielile eligibile sunt cele legate de implementarea în bune condiţii a Planului de Afaceri (PA) aprobat, inclusiv achiziționarea de teren agricol și animale. Condiții de eligibilitate a) Aplicabile potențialilor beneficiari - întreprinderi mici și mijlocii (IMM): Solicitantul deţine o exploataţie agricolă cu dimensiunea economică de minimum de euro valoare producție standard (SO); Solicitantul prezintă un PA pe care îl va implementa conform cerințelor regulamentelor privind sprijinul pentru dezvoltare rurală, acordat din Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală (FEADR); Solicitantul are domiciliul stabil într-una dintre unitățile administrativ teritoriale pe teritoriul căreia se află exploatația; Solicitantul devine fermier activ în termen de 18 luni de la data instalării; Solicitantul demonstrează, înaintea celei de-a doua tranșe de plată, îmbunătăţirea performanţelor economice ale exploatației prin producția proprie comercializată în procent de minimum 20 % din valoarea primei tranșe de plată; În cazul în care exploatația agricolă vizează creșterea animalelor, PA va viza obligatoriu investiții/amenajări minime de gestionare a gunoiului de grajd, conform normelor de mediu. b) Aplicabile tânărului care se instalează ca unic șef de exploatație și tânărului fermier care exercită control efectiv asupra persoanei juridice: Nu deţine concomitent un alt loc de muncă în afara unității teritorial-administrative în care este situată exploatația sau a zonei limitrofe; Deține competențe profesionale îndeplinind cel puțin una dintre următoarele condiții: i. studii medii/superioare în domeniul agricol/veterinar/economie agrară; ii.cunoștințe în domeniul agricol dobândite prin participarea la programe de instruire; Dobândeşte competențele profesionale adecvate într-o perioadă de grație de 18 19

12 maximum 36 de luni de la data adoptării deciziei individuale de acordare a ajutorului. Principii de selecție Principiul comasării exploatațiilor având în vedere numărul exploatațiilor preluate integral; Principiul nivelului de calificare în domeniul agricol; Principiul sectorului prioritar vizează sectorul zootehnic (suine, bovine, păsări, apicultură, ovine și caprine) și vegetal (culturi de câmp, legumicultură, pepiniere și plantații de viță-de-vie pentru struguri de masă); Principiul potențialului agricol care vizează zonele cu potențial, zone determinate în baza studiilor de specialitate; Principiul utilizării resurselor genetice tradiționale. Principiile de selecție vor fi detaliate de MADR în legislația națională subsecventă și vor asigura tratamentul egal al solicitanților, o mai bună utilizare a resurselor financiare și direcționarea acestora în conformitate cu prioritățile UE privind dezvoltarea rurală. Tipul și nivelul sprijinului Beneficiarii pot primi sprijin public nerambursabil (100%) pentru o perioadă de maximum cinci ani, în cuantum de minimum de euro și maximum de euro pentru o exploatație agricolă, cu dimensiunea minimă de de euro SO. Peste această dimensiune, sprijinul pentru instalare va creşte proporţional cu dimensiunea exploataţiei, dar nu va putea depăşi de euro/ exploataţie. Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri va fi acordat sub formă de primă în două tranşe, astfel: doua tranșe este condiționată de îndeplinirea implementării corecte a obiectivelor stabilite prin PA. În cazul, nerespectării PA, se recuperează prima tranșă, proporțional cu gradul de realizare a obiectivele propuse. Cerințele minime ale planului de afaceri Planul de Afaceri va cuprinde cel puțin următoarele elemente: 1. Prezentarea situației inițiale a exploatației agricole; 2. Prezentarea etapelor și a obiectivelor propuse pentru dezvoltarea exploatației agricole; 3. Prezentarea detaliilor privind acțiunile stabilite pentru realizarea obiectivelor propuse, inclusiv cele de mediu și de utilizare eficientă a resurselor necesare dezvoltării exploatației agricole, cum ar fi investițiile în fermă, pregătirea profesională și/sau consilierea. procesare, înființarea de plantații pomicole, reconversia plantațiilor existente și creșterea suprafețelor ocupate de pepinierele pomicole. Sub-măsura Investiții în exploatații pomicole nu este dedicată, exclusiv, tinerilor întreprinzători. Cu toate acestea, printre cele nouă principii de selecție ale sub-măsurii se identifică principiul vârstei, conform căruia sunt selectate cu prioritate proiectele eligibile realizate de fermieri tineri (până în 40 de ani). Beneficiarii acestei sub-măsuri pot fi: fermieri, cu excepția persoanelor fizice și grupurilor de producători, și cooperativele care activează în sectorul pomicol, cu condiţia ca investiţiile realizate să deservească interesele propriilor membri. 80% din cuantumul maxim al sprijinului, la primirea deciziei de finanțare; 20% din cuantumul maxim al sprijinului, în maximum cinci ani de la primirea deciziei de finanțare. Implementarea PA trebuie să înceapă în termen de cel mult nouă luni de la data deciziei de acordare a ajutorului. Acordarea celei de-a Măsura 04 Investiții în active fizice - Sub-măsura 4.1. Investiții în exploatații pomicole Sub-măsura Investiții în exploatații pomicole sprijină realizarea de investiții pentru creșterea competitivității în acest domeniu. Sprijinul se referă, în principal, la dotarea cu utilaje și echipamente, înfiinţarea, modernizarea și/sau extinderea unităţilor de 20 21

13 Cheltuieli eligibile specifice a) Reconversia plantațiilor existente, inclusiv costurile pentru defrișare, materiale de plantare, sisteme de susţinere, pregătirea solului, lucrări de plantare, sisteme de protecție antigrindină și antiploaie, sisteme de irigaţii la nivelul exploatațiilor și drumuri de exploatare; b) Înființarea de plantații pomicole, inclusiv costurile pentru materiale de plantare, sisteme de susţinere, pregătirea solului, lucrări de plantare, sisteme de protecție antigrindină și antiploaie și drumuri de exploatare; c) Înființarea de pepiniere pentru material de înmulțire și material de plantare fructifer, inclusiv costurile pentru materiale de plantare, sisteme de susţinere, pregătirea solului, lucrări de plantare, plase antigrindină, drumuri de exploatare; d) Înființarea, extinderea și/sau modernizarea sistemelor de depozitare, condiționare, sortare și ambalare şi a unităţilor de procesare la nivelul exploatației; e) Achiziţionarea, inclusiv prin leasing, de maşini/utilaje şi echipamente noi, în limita valorii de piaţă a bunului respectiv; f) Achiziționarea, inclusiv prin leasing, de mijloace de transport compacte, frigorifice, în scopul comercializării produselor în cadrul lanțurilor scurte. Tipul și nivelul sprijinului. Facilități financiare pentru tinerii fermieri Sprijinul acordat prin această sub-măsură fermelor pomicole administrate de tineri fermieri este stabilit după cum urmează: Pentru fermele mici, rata sprijinului este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile, fără a depăși de euro în cazul activității de producție (înființare și reconversie) și de euro pentru investiţiile care acoperă tot lanţul alimentar (producție, procesare, comercializare). Rata sprijinului nerambursabil poate fi majorată cu 20% dacă beneficiarul proiectului este un tânăr fermier.ferma mică este exploatația agricolă cu dimensiunea economică între SO. Pentru fermele medii, rata sprijinului este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile, fără a depăși: de euro în cazul activității de producție (înființare și reconversie) și de euro pentru investiţiile care acoperă tot lanţul alimentar (producție, procesare, comercializare). Rata sprijinului nerambursabil se va putea majora, cu 20%, când beneficiarul proiectului este un tânăr fermier. Ferma medie este exploatația agricolă cu dimensiunea economică între SO. Măsura 06 Dezvoltarea exploataţiilor şi a întreprinderilor Sub-măsura 6.2 Sprijin pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în zone rurale În cadrul acestei sub-măsuri se va acorda sprijin pentru facilitarea diversificării prin înfiinţarea şi dezvoltarea de microîntreprinderi şi întreprinderi mici în sectorul non-agricol din zonele rurale, în vederea unei dezvoltări economice durabile, a creării de locuri de muncă și reducerii sărăciei în spațiul rural. Sprijinul se referă la crearea de noi activități non-agricole, în special pentru fermierii de mici exploataţii sau membrii familiilor lor și, în general, pentru micii întreprinzători din mediul rural. Sub-măsura Sprijin pentru înfiinţarea de activităţi nonagricole în zone rurale nu se adresează exclusiv tinerilor întreprinzători. Printre cele trei principii de selecție ale sub-măsurii, nu se identifică un principiu de selecție dedicat tinerilor antreprenori (până în 40 de ani) din mediul rural. Cu toate acestea, tinerii antreprenori din mediul rural se regăsesc în categoria beneficiarilor acestei sub-măsuri. Beneficiarii sunt: fermieri sau membri ai unei gospodării agricole care își diversifică activitatea prin înființarea unei activități non-agricole pentru prima dată și micro-întreprinderi și întreprinderi mici nou înființate. Tipul și nivelul sprijinului Sprijinul public se acordă sub formă de plată forfetară, pentru o perioadă de maximum cinci ani, pentru înființarea de activități non-agricole în mediul rural, pe baza unui plan de afaceri. Sprijinul se acordă pentru unități nou înființate pentru activităţi non-agricole în mediul rural, după cum urmează: Investiții pentru producerea și comercializarea propriilor produselor non-agricole, cum ar fi: a) fabricarea de produse textile, îmbrăcăminte, articole de marochinărie, articole de hârtie și carton; b) fabricarea de produse chimice, farmaceutice; c) activități de exploatare forestieră și prelucrare a produselor lemnoase; d) industrie metalurgică, fabricare de con

14 strucții metalice, mașini, utilaje și echipamente; e) fabricare de produse electrice, electronice. Investiții pentru activități meșteșugărești, cum ar fi: a) activități de artizanat și alte activități tradiționale non-agricole (olărit, brodat, prelucrarea manuală a fierului, lânii, lemnului, pielii). Investiții pentru prestarea de servicii și agro-turism, cum ar fi: a) servicii agroturistice de cazare, servicii turistice de agrement și alimentație publică; b) servicii medicale, sociale, sanitar-veterinare; c) servicii de reparații mașini, unelte, obiecte casnice; d) servicii de consultanță, contabilitate, juridice, audit; e) activități de servicii de tehnologia informației și servicii informatice; f) servicii tehnice, administrative etc. Sprijinul acordat este în procent de 100% din fonduri publice, iar valoarea sprijinului acordat pe un proiect este de minimum de euro/proiect. În cazul activităților productive, serviciilor medicale și sanitar-veterinare, serviciilor agro-turistice de cazare, serviciilor turistice de agrement și alimentație publică, valoarea maximă stabilită este de de euro/proiect. Cheltuieli eligibile Sprijinul prin această sub-măsură se acordă pentru activităţile prevăzute pentru îndeplinirea obiectivelor din cadrul PA, inclusiv achiziționarea de teren. Toate cheltuielile şi activităţile relevante pentru implementarea în bune condiţii a PA aprobat pot fi eligibile. Nu sunt eligibile cheltuielile cu achiziționarea de utilaje și echipamente agricole aferente activități de prestare de servicii agricole. Principii de selecție Principiul diversificării activității agricole a fermierilor/membrilor gospodăriei agricole către activități non-agricole; Principiul prioritizării domeniului de activitate, în sensul clasificării activităților productive (inclusiv meșteșugărești) și a serviciilor primare pentru populație (servicii medicale, sociale, sanitar-veterinare); Principiul stimulării activităților turistice, respectiv prioritizarea activităților agroturistice desfășurate în zonele cu potențial turistic ridicat sau cu destinații eco-turistice sau arii naturale protejate. STIMULAREA INIȚIATIVELOR ANTREPRENORIALE ALE TINERILOR PRIN FACILITĂȚI ȘI PROGRAME NAȚIONALE În anul 2011, Guvernul României a aprobat o reglementare legislativă ce prevede stabilirea unor facilități pentru activitățile antreprenoriale realizate de tineri. Crearea unui nou cadru legislativ favorabil tinerilor antreprenori a avut ca scop stimularea mediului de afaceri, prin înfiinţarea şi dezvoltarea de microîntreprinderi. Necesitatea aprobării acestui act normativ a fost determinată de efectele negative ale crizei economico-financiare, care a afectat economia românească prin: reducerea numărului de operatori activi pe piaţă, înăsprirea condiţiilor de creditare, creşterea dificultăţilor şi riscurilor legate de începerea unei afaceri de către tinerii antreprenori. Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA), prin Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii (AI- PPIMM), este autoritatea care gestionează Programul pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri. Prin program se acordă facilităţi pentru microîntreprinderile nou-înfiinţate, conduse de întreprinzători tineri, care desfăşoară pentru prima dată activitate economică, prin intermediul unei societăţi cu răspundere limitată (SRL). Beneficiarii programului sunt întreprinzători tineri, denumiți Întreprinzători Debutanți 24 25

15 (ÎD), respectiv persoane fizice majore care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: vârsta de până la 35 de ani, împliniţi cel mai târziu în ziua înregistrării cererii de înmatriculare a societăţii cu răspundere limitată la Oficiul Registrului Comerţului (ORC); nu au mai deţinut şi nu deţin calitatea de acţionari, asociați sau membri ai organelor de conducere ale unei întreprinderi constituite în Spaţiul Economic European; înfiinţează pentru prima dată o societate cu răspundere limitată în condiţiile Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale. Pentru încadrarea în acest program, o microîntreprindere înfiinţată de un ÎD trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii: SRL înființată trebuie să funcţioneze pe durată nedeterminată; SRL trebuie să se încadreze în categoria microîntreprinderilor în condiţiile Legii nr. 346/2004, privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, respectiv să dețină între zero și nouă salariați (inclusiv) și să aibă o cifră de afaceri anuală netă mai mică de două milioane de euro (inclusiv), echivalent în lei; SRL să fie înfiinţată de un întreprinzător debutant, ca asociat unic, sau de cel mult cinci întreprinzători debutanţi asociaţi; condiţiile pentru întreprinzătorul debutant trebuie îndeplinite de fiecare dintre asociaţi; SRL să fie administrată de asociatul unic ori de unul sau mai mulţi administratori aleși dintre asociaţi; SRL să dețină în obiectul de activitate cel mult cinci grupe de activitate prevăzute de Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională în vigoare (CAEN). O microîntreprindere astfel înființată se va denumi: Societate cu Răspundere Limitată Debutant (SRL- D) și va beneficia de următoarele facilități de la bugetul de stat: 1. acordarea unei Alocaţii Financiare Nerambursabile (AFN) reprezentând cel mult 50%, dar nu mai mult de de euro, din valoarea proiectului aferent Planului de Afaceri (PA), pentru care face dovada surselor de cofinanţare; 2. acordarea de garanţii de către Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii (FNG- CIMM) pentru creditele contractate în vederea realizării planului de afaceri acceptat de AIPPIMM, până la cel mult 80% din valoarea creditului solicitat, în limita sumei de de euro; 3. scutirea de la plata contribuţiilor de asigurări sociale datorate de angajator pentru veniturile aferente timpului lucrat de cel mult patru salariaţi, angajaţi pe perioadă nedeterminată; 4. scutirea de la plata taxelor pentru operaţiunile de înmatriculare efectuate la ORC pentru înregistrarea microîntreprinderii; 5. furnizarea de servicii de consiliere, instruire şi sprijin din partea Oficiului Teritorial pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație (OTIMMC), în a cărui rază de competenţă îşi are sediul social. Calitatea de micro-întreprindere aparținând întreprinzătorului debutant se pierde, automat, la data de 31 decembrie a anului în care se împlinesc trei ani de la data înregistrării acesteia, precum și în condițiile speciale prevăzute de lege. Programul funcționează anual, pe baza fondurilor alocate MECMA de la bugetul de stat. Facilitățile acordate prin acest program fac parte dintr-o schemă transparentă de minimis, care se derulează cu respectarea criteriilor stabilite de normele comunitare şi de legislaţia naţională în domeniul concurenței. Programul național pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului la finanţare START Programul pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului acestora la finanţare START este un program național de încurajare şi de stimulare a înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii. Programul este implementat de către Departamentul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediul de Afaceri şi Turism (DIMMMAT), instituție înființată prin recenta reorganizare a Agenţiei pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii (AIPPIMM). Obiectivul programului îl constituie stimularea înfiinţării de noi întreprinderi mici şi mijlocii, îmbunătăţirea performanţelor economice ale celor existente, creşterea potenţialului de accesare a surselor de finanţare şi dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale ale întreprinzătorilor în scopul implicării acestora în structuri economice private. Facilitățile acordate prin acest program constituie alocații financiare nerambursabile (AFN) și fac parte dintr-o schemă transparentă de 26 27

16 minimis care se derulează cu respectarea criteriilor stabilite de normele comunitare şi de legislaţia naţională în domeniul concurenței. Bugetul alocat programului START pentru anul 2014 este de de lei. Pot beneficia de prevederile programului societăţile comerciale (microîntreprinderi, întreprinderi mici şi mijlocii) care îndeplinesc cumulativ, la data completării PA, următoarele criterii de eligibilitate: 1. sunt SRL sau SRL-D; 2. întreprinderile aplicante sunt încadrate în categoria IMM; 3. SRL sau SRL-D dețin capital social integral privat; 4. SRL sau SRL-D nu au mai beneficiat de AFN şi nu au asociaţi, acţionari sau administratori care deţin sau au deţinut calitatea de asociaţi/acţionari/ administratori ai altor societăţi comerciale care au beneficiat anterior de AFN. Asociaţii, acţionarii sau administratorii care deţin mai multe societăţi comerciale nu pot aplica în cadrul prezentului program decât cu o singură societate comercială; 5. administratorul societăţii este cetăţean român şi are cel puţin studii medii definitivate (cu diplomă de bacalaureat sau adeverinţă care să ateste finalizarea studiilor); 6. SRL sau SRL D are cel mult doi ani de la înregistrarea la Oficiul Registrului Comerţului la data completării online a Planului de Afaceri, iar obiectul său de activitate este eligibil în cadrul programului; 7. SRL sau SRL D nu are datorii la bugetul general consolidat şi la bugetele locale pentru sediul social sau pentru oricare dintre punctele de lucru. Solicitanţii care au datorii eşalonate, conform certificatelor de atestare fiscală, nu sunt eligibili pentru a accesa programul; 8. SRL sau SRL D nu se află în stare de dificultate financiară conform reglementărilor europene în domeniu; 9. SRL sau SRL D nu a fost subiectul unei decizii a Comisiei Europene sau OTIMMC de recuperare a unui ajutor de stat sau, în cazul în care au făcut obiectul unei astfel de decizii, aceasta a fost deja executată şi creanţa integral recuperată. Prin program se finanţează implementarea planurilor de afaceri, în ordinea descrescătoare a punctajelor obţinute, în următoarele condiţii: 1. Alocaţie Financiară Nerambursabilă maximum 80% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente proiectului, dar nu mai mult de lei/beneficiar; 2. Contribuţie proprie minimum 20% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente proiectului. Acțiuni eligibile prin programul START Achiziționarea de echipamente tehnologice, maşini, utilaje şi instalaţii, inclusiv software-ul aferent, necesare desfăşurării activităţilor pentru care a fost solicitată finanţarea. Achiziționarea de mijloace de transport de marfă, în strictă legătură cu activitatea/ activităţile pentru care s-a accesat programul. Realizarea de investiţii în active necorporale. Achiziționarea de echipamente IT și tehnică de calcul. Achiziţionarea de spaţii de lucru, spaţii de producţie şi spaţii pentru prestări de servicii şi comerţ (clădiri, hale de producţie, spaţii amenajate pentru activităţi de prestări de servicii şi comerţ, inclusiv din elemente prefabricate). Achiziţionarea de instalaţii și echipamente specifice în scopul obţinerii unei economii de energie, precum şi a unor sisteme care utilizează surse regenerabile de energie pentru eficientizarea activităţilor. Furnizarea de cursuri de dezvoltare a abilităţilor antreprenoriale, pentru asociatul sau administratorul societăţii aplicante. Promovarea online a activităţilor societăţii comerciale, elaborarea şi producţia de materiale tipărite de promovare a activităţilor desfăşurate de societate, pe suport hârtie şi pe suport electronic. Decontarea serviciilor de consultanţă pentru întocmirea documentaţiei (maximum 5% din valoarea eligibilă a proiectului)

17 Proiecte de Succes realizate de tineri întreprinzători cu fonduri PNDR Plantație pomicolă, modernizată de un tânăr din Dâmbovița Titlul proiectului: Îmbunătățirea performanțelor în exploatația Troneci Nicolae PF, din comuna Voinești, județul Dâmbovița Investiție realizată prin Axa 1 a Programului Național de Dezvoltare Rurală, Măsura 112 Instalarea tinerilor fermieri Beneficiar: P.F. Troneci Nicolae Codruț Localizarea proiectului: comuna Voinești, județul Dâmbovița Regiunea de dezvoltare: Sud-Muntenia Perioada de implementare: Buget total: de euro Ajutor public nerambursabil: de euro Cofinanțare (contribuția beneficiarului): 0 Tema abordată: încurajarea tinerilor fermieri, valorificarea potențialului agricol și/sau creșterea productivității exploatațiilor agricole. Codruț Troneci și-a ajutat tatăl lucrând în ferma familiei, din localitatea Voinești, județul Dâmbovița, înainte de finalizarea studiilor superioare. A învățat despre noi tehnologii de plantare și îngrijire a pomilor fructiferi, noi metode de creștere a producției de fructe proaspete. Cunoștințele acumulate l-au ajutat în creșterea profitabilității afacerii familiei. Începând cu anul 2009, a lucrat efectiv cu familia în fermă, iar în anul 2010 a decis să preia conducerea exploatației agricole, accesând fonduri nerambursabile prin măsura Instalarea tinerilor fermieri. Tânărul s-a înscris și la cursuri de calificare în meseria de pomicultor. Activitatea agricolă o desfășoară pe raza comunei Voinești, sat Cândești Vale, unde, la data depunerii proiectului, deținea în folosință 1,54 hectare de livadă, și în satul Oncești, unde a arendat 1,65 hectare de livadă. Soiurile de fructe cultivate sunt soiuri tradiționale de măr, prun şi păr. Fiind o zonă cu potențial agricol mediu pentru cultivarea pomilor, tânărul și-a majorat, prin proiect, suprafața cultivată cu pomi de la 3,19 hectare la 5,19 hectare, vizând prin această extindere creșterea producției de fructe și, implicit, creșterea veniturilor exploatației agricole. Pentru a realiza ceea ce și-a propus prin proiect, tânărul fermier a achiziționat teren și material săditor pomicol pentru reînnoirea unei plantații îmbătrânite și slab productive. Pentru realizarea lucrărilor agricole specifice, tânărul folosea utilaje agricole închiriate de la terți. Prin proiectul realizat, acesta a achiziționat utilaje proprii, respectiv: un plug, o freză, o cositoare și un tocător pentru resturi vegetale. Plățile directe la hectar și subvențiile de care a beneficiat au fost utilizate pentru creșterea competitivității fermei agricole deținute. Tânărul fermier a implementat și o serie de schimbări în managementul fermei și a îmbunătăţit evidenţa veniturilor și cheltuielilor. A urmărit continuu creșterea productivității muncii și scăderea cheltuielilor. A luat măsuri de eficientizare a producției prin achiziționarea la prețuri mai mici și de calitate superioară de material săditor certificat și valorificare integrală a producției obținute. Tânărul comercializează produsele fermei sale în piețele organizate pentru vânzarea fructelor din orașele București și Târgoviște. Prin proiect, s-a realizat o creștere a capacității de producție de la 31,9 tone, inițial, la 51,90 tone, la finalizarea proiectului. Tânărul fermier a identificat noi clienți permanenți și soluții pentru desfacerea produselor în supermarketuri. Veniturile obținute la nivel de exploatație în 2013 au crescut cu 62,7% față de situația inițială. Măsura 112 mi-a facilitat accesul la o parte din mijloacele de producție necesare crește

18 rii producției obținute, a veniturilor realizate și a rentabilității exploatației. În același timp s-a îmbunătățit calitatea produselor, spune Codruț Troneci. El consideră că unul dintre factorii de succes ai proiectului său îl reprezintă cunoștințele de specialitate dobândite prin formarea profesională continuă. Experiența dobândită prin realizarea proiectului l-a ajutat să își îmbunătățească abilitățile în management și marketing. Tânărul fermier consideră că principala problemă pentru un mic producător de fructe proaspete este accesul dificil pe piață. O familie de tineri din Argeș a dorit să își dezvolte o fermă pomicolă, cu perspectiva creșterii capacității de producție și a intrării pe noi piețe de desfacere. Ungurenuș Mihail, un tânăr antreprenor în vârstă de 39 ani, a implementat un proiect finanțat din fonduri europene nerambursabile, prin măsura 121 Modernizarea exploatațiilor agricole, din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR). Proiectul a vizat înființarea unui plantații de pomi și arbuști fructiferi, precum și dotarea cu echipamente și utilaje agricole specifice producției de fructe proaspete. acesta a încheiat un contract de finanțare cu APDRP (actual AFIR). Contribuția financiară a investitorului a fost asigurată prin utilizarea resurselor proprii. Prin proiect, beneficiarul a urmărit înfiinţarea unei plantaţii pomicole de măr, afin și zmeur, în sistem de producție superintensiv. Plantația, cu o suprafață de 4,49 ha, a fost prevăzută cu instalaţie de fertirigare, sisteme de susţinere şi protecţie antigrindină. Au fost plantate soiuri noi, valoroase, destinate consumului în stare proaspătă, cu potenţial mare de vânzare pe piaţa internă şi externă. 2. Înființarea unei plantații pomicole de măr, afin și zmeur în comuna Corbi, județul Argeș Titlul proiectului: Plantație de pomi și arbuști fructiferi Ungurenuș Mihail PF, din comuna Corbi, județul Argeș Investiție realizată prin Axa 1 a Programului Național de Dezvoltare Rurală, Măsura 121 Modernizarea exploatației agricole Beneficiar: P.F. Ungurenuș Mihail Localizarea proiectului: comuna Corbi, județul Argeș Regiunea de dezvoltare: Sud-Muntenia Perioada de implementare: Buget total: de euro Ajutor public nerambursabil: de euro Cofinanțare (contribuția beneficiarului): de euro Tema abordată: Valorificarea potențialului agricol și/sau creșterea productivității fermelor agricole și diversificarea producție agricole. Ferma a fost înființată în anul 2009, când Ungurenuș Mihail a achiziționat și arendat mai multe suprafeţe de teren agricol. În același an, alături de alți patru fermieri, Ungurenuş Mihail devine membru fondator al asociaţiei Horticola Corbi 2009, în scopul organizării unei activități de valorificare în comun a producției realizate. Această inițiativă comună vizează dezvoltarea în perspectivă a asociației, pe baza oportunităților oferite de PNDR pentru formele asociative ale producătorilor agricoli. La început, beneficiarul a depus proiectul ca Persoană Fizică (PF), angajându-se ca la momentul obţinerii finanţării să se înregistreze ca Persoană Fizică Autorizată (PFA). După parcurgerea etapelor de evaluare și selecţie, Comuna Corbi, locația unde a fost înființată plantația, este amplasată într-o zonă cu potențial mare în producția de fructe, mărul fiind cel mai cultivat. Este bine cunoscută tradiția cultivării mărului în zonele subcarpatice, în județele Prahova, Vâlcea, Argeș, Gorj și Dâmbovița. De la concepție până la finalizarea proiectului, Ungurenuş Mihail s-a consultat cu specialiști în domeniu. Partea tehnică a proiectului a fost realizată cu sprijinul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București, prin Centrul de Cercetare pentru Pomicultură Integrată. Piața de desfacere a producției a constituit preocuparea esențială a tânărului 32 33

19 antreprenor. Au fost identificați 10 potențiali clienți, interesați să achiziționeze produsele fermei sale. Cu privire la concurenţa pe piaţa produselor pomicole în zona sub-carpatică, antreprenorul a identificat două oportunități: Mărul este cultivat doar în mod tradiţional în gospodăriile sătenilor. Spre deosebire de merele existente pe piaţă, cele produse în plantaţia lui Ungurenuş Mihail au avantajul unor culturi noi, cu rezistenţă genetică la boli, altoite pe portaltoi, în sistem de producție superintensiv. Acest tip de producție conduce la obținerea unor producţii maxime și la o calitate ridicată a fructelor. Afinul, zmeurul, murul sunt plantaţii moderne de arbuşti fructiferi, fiind inexistente, cu excepția fermei din Corbi, în judeţul Argeş şi în zonele învecinate. Produsele existente pe piață sunt importate. Antreprenorul a identificat o nișă de piață cu potențial economic major. Prin realizarea investiţiei, beneficiarul a relansat producţia de fructe proaspete în zona de nord a judeţului Argeş, aplicând tehnologii de producție moderne. A folosit soiuri cu rezistenţă genetică la boli și a aplicat o tehnologie de tip integrat, ceea ce a permis reducerea consumului de pesticide şi, implicit, a obţinut fructe autohtone sănătoase și de calitate superioară. Proiectul meu este unul de succes. Pomicultura poate asigura un venit sigur tinerilor fermieri pentru mulți ani. Investiția realizată într-o plantație de măr, în sistem de producție superintensiv, completată cu o plantație modernă de zmeur, afin și mur este o afacere profitabilă, a declarat tânărul antreprenor. 3. Service auto înființat de un tânăr întreprinzător Titlul proiectului: Înfiinţare service auto S.C. ALL SERVICES MIRACRIS S.R.L., în comuna Petreşti, judeţul Dâmboviţa Investiție realizată prin Axa 3 a Programului Național de Dezvoltare Rurală, Măsura 312 Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi Beneficiar: S.C. ALL SERVICES MIRACRIS S.R.L. Localizarea proiectului: comuna Petrești, județul Dâmbovița Regiunea de dezvoltare: Sud-Muntenia Perioada de implementare: Buget total (nu include TVA): ,00 de euro Ajutor public nerambursabil: ,00 de euro Cofinanțare (contribuția beneficiarului): ,00 de euro Tema abordată: Dezvoltarea și diversificarea serviciilor neagricole din mediul rural Cristian Popescu a demarat afacerea sa pornind de la o idee mai veche, care are legătură cu pasiunea sa pentru autovehicule. Acesta avea ideea, terenul, dorința și o mică parte de banii necesari pentru înființarea service-ului auto. Tânărul economist s-a hotărât să depună un proiect prin Măsura Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală Ideea afacerii sale s-a concretizat, în anul 2012, ca urmare a semnării unui contract de 34 35

20 finanțare cu APDRP (actual AFIR). Cu sprijinul financiar primit, tânărul antreprenor a făcut mai multe investiții: a înfiinţat trei posturi complet echipate pentru mecanică, un post pentru inspecții tehnice periodice (linie completă), o secţie de vopsitorie și tinichigerie (post complet echipat) și o secţie de vulcanizare. Prin realizarea acestui proiect au fost create şapte noi locuri de muncă. Toate obiectivele propuse prin proiect au fost realizate, service-ul auto fiind funcţional din noiembrie Resursele umane au reprezentat o problemă la demararea afacerii, deoarece nu mai există școli specializate pentru mecanici și electricieni auto. O parte din personalul angajat a fost specializat prin cursurile oferite de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Dâmbovița, cursuri finanțate din fonduri europene și cursuri anuale de instruire, organizate de furnizorii de piese auto. Întregul personal al service-ului auto a fost instruit și pregătit să răspundă solicitărilor clienților pentru toate tipurile de autoturisme. Încurajez pe toată lumea să obţină fonduri europene pentru demararea unei afaceri şi să nu se lase descurajaţi de obstacolele întâlnite, pentru că, în final, satisfacţia este mare. Proiectele cu fonduri europene sunt benefice câtă vreme sunt implementate pentru activități ce aduc plusvaloare, precizează tânărul antreprenor cu privire la experiența sa în realizarea acestui proiect. 4. Pensiune turistică de 4 stele, în inima Parcului Naţional Bucegi Titlul proiectului: Înfiinţare pensiune turistică aparținând Valea Șipotului S.R.L. Investiție realizată prin Axa 3 a Programului Național de Dezvoltare Rurală, Măsura 313 Încurajarea activităților turistice Beneficiar: S.C. VALEA ȘIPOTULUI S.R.L. Localizarea proiectului: sat Dobrești, comuna Moroieni, județul Dâmbovița Regiunea de dezvoltare: Sud-Muntenia Perioada de implementare: Buget total (nu include TVA): ,00 de euro Ajutor public nerambursabil: ,00 de euro Cofinanțare (contribuția beneficiarului): ,00 de euro Tema abordată: înființarea unei structuri turistice 36 37

21 Pensiunea Valea Șipotului este localizată la o altitudine de 900 de metri, în inima Parcului Național Bucegi, un adevărat paradis al naturii, înconjurată de păduri de fag și conifere de o frumusețe inegalabilă, ape limpezi și repezi în care se văd uneori sclipind siluetele păstrăvilor. Amplasată la aproximativ 10 km de stațiunea Sinaia, pe o suprafață de peste mp, cu largă deschidere la Drumul Național 71, ce face legătura între Târgoviște și Sinaia, Pensiunea Valea Șipotului este considerată un proiect de succes. Proiectul a fost inițiat în 2009 prin depunerea unei cereri de finanțare în cadrul măsurii 313 Încurajarea activităților turistice și a fost finalizat, după parcurgerea unui drum anevoios, dar plin de satisfacții, în octombrie Proiectul numit Înfiinţare pensiune turistică aparținând Valea Șipotului S.R.L. a pornit de la nevoia înfiinţării de noi structuri de primire turistică la scară mică, inclusiv crearea facilităților recreaționale în vederea asigurării accesului la zone naturale de interes turistic. posibilități de relaxare și recreere. Sunt puse la dispoziția turiștilor un restaurant modern, o terasă, o sală de conferințe, o sală de jocuri și una de fitness. Pentru că ideea de proiect Valea Șipotului a fost de la început sinonimul bunei dispoziții, a fost creată o varietate de servicii de agrement pentru turiștii de toate vârstele. Lecțiile învățate pe întreaga perioadă de implementare a proiectului, de la idee la proiect finalizat, ne-au fost de ajutor în conceperea unei strategii de dezvoltare și extindere, a declarat tânăra antreprenoare Andreea Zamfir. În prezent, pensiunea pune la dispoziția turiștilor o gamă diversificată de servicii de agrement și de petrecere a timpului liber: echitație, fermă de animale, păstrăvărie, teren de tenis de câmp, teren de fotbal, piscină acoperită. Avem resursele naturale ce ne vin în ajutor pentru realizarea unor proiecte ce vor conduce la îmbunătățirea serviciilor din turism, a mai spus doamna Zamfir. Prin investiția realizată, a fost creată o capacitate de cazare de 14 camere la un standard de 4 stele. S-a urmărit creșterea numărului de persoane cazate și a duratei de sejur prin oferirea unei game diversificate de servicii și de 38 39

22 Bibliografie Ghid pentru demararea unei afaceri în mediul rural ( Ordonanța de Urgență nr. 6 din 2 februarie 2011 pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri - publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 103 din data de 9 februarie 2011 Otiman, Păun Ion, Filon Toderoiu, Violeta Florian, Cecilia Alexandri, Camelia Gavrilescu,Iuliana Ionel, Mariana Grodea, Cornelia Alboiu, Minodora Moldovan, Vasile Goşa, Andrea Nagy. Agriculture and Rural Development in Romania The Main Modalities To Attenuate The Crisis. Programul Național de Dezvoltare Rurală /versiunea oficială I 1 iulie 2014 (www. madr.ro/.../dezvoltare-rurala/programare ) Programul pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului la finanţare - START - ( Raport REDR. Draft Context Analysis: Rural Entrepreneurship in Selected EU Member States NRN Joint Thematic Initiative on Rural Entrepreneurship, 2011 ( Raport RNDR din Irlanda, Stimularea economiei agricole și rurale, prin Programul de Dezvoltare Rurală, ( Strategia Europa ( Contact: Sediul Naţional al Unităţii de Sprijin a Reţelei (USR) Str. Nicolae Filipescu, nr , et. 6, sector 2, Bucureşti, cod poştal Tel.: , Fax.: info@rndr.ro Internet: Această publicaţie a fost realizată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România în cadrul proiectului Înfiinţarea şi sprijinirea Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală. Proiect cofinanţat prin FEADR prin Măsura 511 din cadrul PNDR Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene. Se distribuie gratuit. Strategia Naţională în Domeniul Politicii de Tineret ( Departamentul Publicaţii USR 40 41

23 Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale