SISTEME DE COGENERARE

Size: px
Start display at page:

Download "SISTEME DE COGENERARE"

Transcription

1 SISTEME DE COGENERARE Prof.univ.dr.ing. Ana-Maria BIANCHI Conf.univ.dr.ing. Florin BĂLTĂREŢU Cuprins 1. Introducere 1.1. Definirea conceptului de cogenerare 1.2. Obiective; avantaje şi dezavantaje 1.3. Criterii specifice 1.4. Scurt istoric 1.5. Aplicaţii curente 2. Tehnici de cogenerare 2.1. Filiera cu turbină cu abur/vapori (TA/TV) 2.2. Filiera cu motoare termice (MT) 2.3. Filiera cu turbină cu gaze (TG) 2.4. Comparaţie între diferitele sisteme de cogenerare Cogenerarea cu TA: caracteristici Cogenerarea cu MT: caracteristici Cogenerarea cu TG: caracteristici Relaţia între sistemul de cogenerare şi combustibili Concluzii 3. Situaţia actuală privind cogenerarea şi perspectivele sale de dezvoltare 3.1. Consideraţii generale 3.2. Prezent şi perspective ale cogenerării în Europa 3.3. Prezent şi perspective ale cogenerării în România 3.4. Cogenerarea pe bază de surse energetice regenerabile 3.5. Trigenerarea 3.6. Studiu de caz Bibliografie selectivă - 1 -

2 1. Introducere 1.1. Definirea conceptului de cogenerare Principalele resurse energetice sunt reprezentate de combustibili + surse neconvenţionale; deşi ultimele sunt în plină dezvoltare, rolul preponderent este jucat în prezent şi pentru un viitor destul de îndepărtat de combustibilii clasici. Resursele fiind limitate, iar cererea de energie electrică (W ) şi termică ( Q ) în continuă creştere, se impun măsuri de gospodărire raţională şi de protecţie a acestora. O problemă de strictă actualitate o reprezintă găsirea unor soluţii reprezentate de tehnologii care să folosească în mod raţional combustibilii, să aibă randamente ridicate, indicatori tehnici şi economici cât mai buni, asigurând în acelaşi timp protecţia mediului. O soluţie performantă, deja verificată, constă în combinarea a două sau mai multe procese energetice astfel încât, printr-o utilizare eficientă a combustibililor, randamentul global să fie superior celui obţinut pe filiere separate. Un exemplu pentru o astfel de soluţie este reprezentat de COGENERARE, care reprezintă o producere combinată de căldură şi forţă, o tehnică în care, prin arderea unui combustibil primar, se produc simultan energie mecanică / electrică şi termică. Energia termică este disponibilă fie direct (încălzire, procese industriale), fie indirect, cu ajutorul unui fluid de lucru, uşor de utilizat (vapori, apă caldă, apă supraîncălzită, aer cald etc.). Energia mecanică disponibilă la arborele maşinii motrice, este utilizată pentru antrenarea unei alte maşini turnante (ventilator, compresor sau, cel mai frecvent, un alternator care produce energie electrică). Figura 1. Schema definirii cogenerării - 2 -

3 Important de remarcat este faptul că, pentru a produce existe o sursă caldă ( T M W E din căldură, trebuie să ) şi una rece ( T m ). Într-o centrală termică clasică, sursa rece ( T m ) este luată din mediu (aer atmosferic sau apă de râu); căldura absorbită de ea este în general pierdută, ceea ce conduce la faptul că randamentul unui astfel de sistem este mai mic de 50% (în Franţa, CT mediu 36%). În cazul cogenerării, căldura cedată sursei reci nu este pierdută; ea se regăseşte aproape în totalitate într-un fluid de lucru, astfel încât randamentul ajunge la valori de 65-90%. Cogenerarea permite economia de energie, ceea ce conduce la o reducere a costurilor globale ale energiilor produse Obiective; avantaje şi dezavantaje Se remarcă următoarele avantaje ale cogenerării: Securitate funcţională; în cazul întreruperii furnizării de energie, cogenerarea poate asigura continuitatea în alimentare; poate prelua rolul grupurilor electrogene de siguranţă, aducând avantaje economice; Câştig financiar; cogenerarea permite economii de energie primară de circa 35%, când este bine adaptată. În Europa, dacă energia electrică furnizată prin cogenerare va creşte la 18% în 2010 (faţă de 11% în 1998), economiile de energie vor corespunde la 3-4% din consumul total european. Recuperarea căldurii gratuite; este cazul uzinelor chimice sau a incineratoarelor de deşeuri menajere; căldura, în loc de a se pierde în atmosferă, este utilizată întrun ciclu de cogenerare; Posibilitatea utilizării unei game largi de combustibili (gaz natural, cărbune, deşeuri, biogaz); cogenerarea este o tehnică care se acomodează uşor resurselor locale de energie primară; Protecţia atmosferei; emisiile poluante raportate la kwh sunt mai mici decât în cazul CT clasice, fie privitor la emisiile direct poluante (SO 2, NO x, praf), fie privitor la emisiile de gaz producând efect de seră (CO 2 ); se remarcă impactul deosebit de favorabil prin: a) posibilitatea folosirii lemnului, bio-gazului, incinerarea deşeurilor; b) valorificarea reziduurilor de CO 2, după tratare, în sere, pentru a favoriza creşterea plantelor; Pierderi mai mici în reţeaua electrică; centralele de cogenerare sunt amplasate de regulă în apropierea consumatorilor; Contribuie la creşterea concurenţei între producători; Reprezintă o oportunitate de a crea noi întreprinderi; Se adaptează foarte bine în regiunile izolate sau ultraperiferice; - 3 -

4 Reducerea considerabilă a personalului de întreţinere necesar pentru instalaţiile individuale. Impact deosebit de favorabil: a) folosirea energiei lemnului, bio-gazului, incinerarea deşeurilor; b) valorificarea reziduurilor de CO 2 (după tratare) în sere pentru a favoriza creşterea plantelor. Pe lângă toate aceste avantaje considerabile, există şi inconveniente de care trebuie să se ţină seama: Investiţii ridicate, impuse de tehnicitatea instalaţiilor; problema devine şi mai delicată dacă trebuie adăugată cogenerarea la o CT existentă. Exploatarea este mai costisitoare; filiera cu TA presupune un personal autorizat, iar filierele cu motoare sau TG, chiar dacă pot fi automatizate în întregime, presupun cheltuieli de întreţinere care grevează sensibil asupra preţului electricităţii şi căldurii produse. Riscuri tehnice şi financiare: incidente funcţionale (pentru evitarea cărora trebuie utilizate materiale foarte fiabile); preţuri variabile ale combustibililor Criterii specifice Inima unei centrale de cogenerare este maşina motrice: ea consumă o cantitate orară de combustibil corespunzând unei energii termice C şi produce energie mecanică transformată în energie electrică W şi deşeuri termice din care o parte Q este recuperată şi utilizată pentru consumatori termici (încălzire, apă caldă menajeră, procese tehnologice etc.). Pentru caracterizarea cogenerării se folosesc: randamentul mecanic: W m C Întrucât W este energia scumpă, cu cât randamentul mecanic creşte, cu atât cogenerarea este mai interesantă şi mai rentabilă. Valori tipice ale randamentului mecanic: - filiere cu TA: 6-22% - filiere cu TG: 25-35% - filiere cu MT: 30-35% - 4 -

5 randamentul global: G W Q C Această valoare dă eficacitatea energetică a instalaţiei complete; ea variază mult, de la 50 la 95%, în funcţie de filieră şi de utilizarea căldurii. În figura 2 este prezentat un exemplu pentru calculul randamentului global al producerii în cogenerare, comparativ cu producerea separată a energiei electrice şi termice. Se observă avantajul major al cogenerării, dat de un randament care este net superior faţă de cel al producerii separate (pentru exemplul de mai jos diferenţa fiind de 12%). cogenerare producere separat ă W Q % C 100 W Q % C 117 Figura 2. Producerea simultană şi separată a energiei electrice şi termice De reţinut: noţiunea are o valoare scolastică; întrucât cele două energii (electrică şi termică) nu au aceeaşi valoare economică la momente diferite. În practică, rentabilitatea financiară la momentul respectiv va fi elementul determinant al unui proiect de cogenerare. raportul căldură / forţă (indicele de cogenerare), care reprezintă raportul dintre cantitatea de căldură Q şi de energie electrică W, furnizate simultan de cogenerare. Este o noţiune necesară pentru alegerea tipului de instalaţie. Q W - 5 -

6 raportul forţă / căldură, care reprezintă raportul cogenerare). consumul specific echivalent: W Q (inversul indicelui de C E C Q W Această mărime dă consumul de energie aferent producerii unui kwh în sistemul de cogenerare. Determinarea se face pe baza raţionamentului următor: dacă cogenerarea este implantată într-o instalaţie unde căldura este în mod normal furnizată de o CT având randamentul, căldura utilă Q recuperată (pentru consumatorul termic) reduce consumul CT cu valoarea Q ; se poate spune deci că surplusul de combustibil consumat de cogenerare corespunde unei energii egale cu C Q, care serveşte la producerea unei energii electrice W [kwh]. Această noţiune permite calculul costului energetic şi financiar al kwh (electric) autoprodus prin cogenerare şi este foarte utilă pentru compararea diferitelor sisteme / filiere. De exemplu, în Franţa, C E 1 th / kwh (electric) pentru cogenerare (1 th = kj = 1000 kcal), iar pentru 1 kwh furnizat de EDF valoarea reţinută este de 2.2 th / kwh (electric) Scurt istoric Argumentele în favoarea cogenerării au evoluat în timp. Prima instalaţie a fost realizată la New York în 1877 de Birdsill Holly. În 1893, în Germania, la Hamburg, a fost pusă în funcţiune prima unitate de producere combinată de energie, care marchează debutul dezvoltării în Europa a acestei tehnologii de alimentare centralizată cu energie termică la distanţă. Argumentul principal a fost evitarea pericolului incendiilor în construcţiile dense ale oraşului, încălzite cu sobe utilizând cărbunele. La mijlocul secolului 20, argumentele în favoarea tehnicii de cogenerare au fost: a) economia de combustibil; b) posibilitatea utilizării mai eficace a combustibilului solid şi a produselor petroliere, evitând pericolul unei poluări directe sau indirecte. Optimul pentru utilizarea acestei tehnici este realizat când consumatorii de energie W şi căldură Q sunt grupaţi (de exemplu: platforme industriale). O altă încercare în acest sens datează chiar din perioada interbelică şi a fost concretizată ărin utilizarea unui sistem cogenerativ de tip Rankine, restul tehnologiilor comerciale dezvoltându-se în ultimii 30 de ani. Încă din anul 1935, în SUA exista o reţea - 6 -

7 întinsă a capacităţilor de producere a energiei, multe industrii având pe atunci instalaţii asemănătoare cu cogenerarea. După crizele petroliere din anii 1970, producătorii şi consumatorii de energie şi-au îndreptat atenţia către tehnologii noi, care să conducă la scăderea costurilor legate de utilizarea energiei. La sfârşitul anilor 1980 au început să apară centralele de cogenerare utilizând şi ciclul mixt (gaze-abur), ca urmare a fiabilităţii turbinei cu gaze. Expansiunea cogenerării a apărut în anii 1990 datorită faptului că, în timp, preţul energiei a început să crească şi datorită îngrijorării apărute datorită schimbării climei, concretizată în 1997 prin Protocolul de la Kyoto, care a forţat guvernele să caute noi căi de reducere a emisiilor de gaze de seră. În ultimul deceniu s-a constatat creşterea rapidă a numărului de instalaţii cu cogenerare, statistica MarketLine International arătând că, legat de perspectiva dezvoltării industriei în domeniul cogenerării, în următorii ani vor avea loc creşteri ale investiţiilor de... În Europa, în ţările din nord şi vest, s-au dezvoltat în primul rând filiere de talie mare, cu reţele de transport de zeci / sute de km şi cu sarcini termice de MW. În România, pe lângă cogenerarea industrială, în jurul anilor 1960, dezvoltarea masivă a clădirilor urbane a creat premisele favorabile pentru dezvoltarea cogenerării în scopul încălzirii centralizate a acestora. De reţinut este faptul că România se situează pe locul 3 în Europa (după Rusia şi Polonia) din punctul de vedere al taliei reţelei de termoficare. Tendinţa ultimelor decenii este de a dezvolta cogenerarea mică ( W 1 MWe) sau mini/micro cogenerarea ( W 50 kwe), precum şi conceptele mai sofisticate, ca de exemplu: cogenerarea modulară, energie totală etc. (Franţa, Germania, Italia, Olanda). Toate au la bază valorizarea la maximum a avantajelor cogenerării armonizate cu o anumită tendinţă de independenţă energetică Aplicaţii curente Industrie Sere Reţele de încălzire Centre comerciale Centre de locuinţe colective Centre de sănătate Hoteluri, piscine - 7 -

8 2. Tehnici de cogenerare 2.1. Filiera turbină cu abur/vapori (TA/TV) Reprezintă sistemul cel mai vechi şi răspândit. Utilizat de la început pe platforme industriale, s-a extins ulterior şi în cazul necesităţilor de încălzire urbană. Pentru producerea de căldură sunt utilizate preponderent două scheme: a) în industrie, se utilizează direct aburul de contrapresiune (fig. 2.1); b) în domeniul terţiar (de exemplu încălzire urbană) se utilizează mai frecvent apă supraîncălzită (fig. 2.2). Avantajul esenţial al sistemului constă în posibilitatea utilizării oricărui tip de combustibil. În plus, materialele specifice, agregatele bine cunoscute şi construite de multe decenii sunt în general foarte fiabile şi durabile. Inconvenientele constau în greutatea / talia mare, complexitatea şi costul ridicat al echipamentelor. De asemenea, indiferent de talie, exploatarea corectă presupune un personal competent şi specializat. Performanţa sistemului producţia de energie electrică depinde de mai mulţi factori, dintre care se remarcă: a) debitul de abur furnizat de TA; cu excepţia cazurilor unei energii gratuite sau de recuperare a unei călduri fatale, debitul total de abur produs este o funcţie directă de necesarul de căldură al instalaţiilor deservite de reţea. Dacă acest necesar este constant în timp, se aleg cazane de înaltă presiune şi una / mai multe turbine capabile să asigure acest debit total; Figura 2.1. Filiera TA: reţea de abur 1 purjă; 2 cazan de abur; 3 abur supraîncălzit de înaltă presiune; 4 turbină; 5 alternator; 6 degazor; 7 rezervor de alimentare; 8 pompă de alimentare; 9 pompă de condensat; 10 rezervor de condensat; 11 sistem de tratare a apei; 12 apă de adaos; 13 abur de priză de medie presiune; 14 abur de joasă presiune; 15 către utilizatori; 16 retur (condensat)

9 Figura 2.2. Filiera TA: reţea de apă supraîncălzită 1 purjă; 2 cazan; 3 abur supraîncălzit (înaltă presiune); 4 turbină cu abur; 5 alternator; 6 condensator; 7 apă supraîncălzită; 8 generator direct; 9 abur de priză de medie presiune; 10 condensator de medie presiune; 11 către degazor; 12 condensator joasă presiune. b) contrapresiunea aburului la ieşirea din TA; valoarea acesteia depinde numai de utilizarea dată căldurii Q. Ea trebuie să fie cât mai scăzută cu putinţă, iar importanţa ei este primordială. În uzine, în cazul încălzirii industriale sau a localurilor, valoarea ei este 1-4 bar, compatibilă cu temperaturile ce trebuie asigurate încălzirii cerute şi cu pierderile de sarcină în reţeaua de distribuţie. În cazul climatizării, deoarece cogenerarea produce apă supraîncălzită, instalaţia presupune - în marea majoritate a cazurilor unul / mai multe cazane de înaltă presiune care furnizează condensatorului TA puterea termică de bază şi, pe de altă parte, generatoare suplimentare de joasă presiune cu abur sau apă supraîncălzită, care furnizează căldura suplimentară necesară în perioadele foarte friguroase. c) parametrii caracteristici p, T ai aburului; cu cât sunt mai înalţi, cu atât se obţine mai multă energie electrică W pe tona de abur. În schimb, investiţiile cresc rapid, echipamentele devin mai complexe şi mai dificil de exploatat. În - 9 -

10 general, presiunile au valori de bar, iar supraîncălzirea aburului este de C. d) randamentul izentropic al turbinei TA; acesta variază între 85% pentru TA perfecţionate cu multe etaje şi 55% pentru TA simple şi ieftine. Gama de selecţie fiind foarte largă, materialele vor fi optimizate în fiecare caz, în urma unui bilanţ tehnico-economic Filiera cu motoare termice (MT) Acest tip de cogenerare presupune existenţa unui motor / mai multor motoare cu combustie internă, tip Diesel sau cu bujii (cu aprindere comandată), care antrenează un alternator. Căldura este recuperată în principal din: a) gazele de eşapament; b) din răcirea blocului motor. Avantajele acestui tip de cogenerare sunt: a) utilizarea motoarelor termice presupune instalaţii mult mai simple, mai puţin voluminoase, mai ieftine şi care pot fi în întregime automatizate; b) ţinând seama de gama largă de puteri a motoarelor termice (de la câţiva kw la mai mult de 20 MW), această filieră permite o utilizare de la cogenerarea mică până la cogenerare de mare putere; c) aceste motoare termice au o funcţionare simplă, demarează şi intră în sarcină rapid (circa 30 s) şi au un bun randament mecanic ( m =35-48%). Dezavantajul major legat de utilizarea motoarelor termice constă în faptul că sunt zgomotoase şi produc vibraţii (nivel sonor dba); acest fapt impune montarea de amortizoare de zgomot pe aspiraţie şi refulare, precum şi montarea lor pe socluri grele şi cu montaje speciale. Motoare termice cu aprindere comandată / prin bujii: a) se fabrică de regulă pentru puteri mici ( kw); b) în practică, se utilizează frecvent mai multe motoare mici, de serie, deoarece costă mai puţin decât un motor mare şi permit realizarea unei instalaţii suple şi sigure; c) randamentul mecanic are valori de circa 33-38% (în plină sarcină şi la viteza optimă); d) combustibilii utilizaţi: gaz natural, combustibili lichizi bogaţi (benzină, gazoil, motorină, ulei domestic, oneroase totuşi pentru utilizarea lor într-o filieră de cogenerare), biogaz, gaze fatale produse de uzine de incinerare a deşeurilor menajere)

11 Motoare termice de tip Diesel: a) gama de puteri este de kw; b) randamentul mecanic are valori în intervalul % c) combustibilii utilizaţi sunt: - gaz natural sau motorină (se adaugă 5-8% gazoil pentru realizarea aprinderii prin compresie) pentru puteri mici ( 3500 kw), în acest caz putându-se utiliza şi biogazul sau GPL; - motorina grea, pentru puteri mari ( 4000 kw). Aceasta trebuie epurată şi limpezită cu grijă, cerând un echipament de tratare costisitor şi care nu se amortizează decât în cazul instalaţiilor mari. Utilizarea motoarelor termice în sisteme de cogenerare este recomandabilă, datorită existenţei în funcţionarea lor a unei importante cantităţi de energie termică reziduală sub diferite forme: a) în gazele de eşapament; acestea conţin circa 30% din energia combustibilului, având în general o temperatură ridicată ( C). De aceea, este posibilă scăderea temperaturii lor în baterii unde se poate prepara un agent termic (apă caldă sau supraîncălzită) sau într-un cazan de recuperare ce produce abur. Remarcă importantă: combustia în motoarele clasice utilizate se face cu un exces de aer de ordinul 10-50%; acesta poate ajunge însă la 300% pentru anumite motoare Diesel de putere mare (fapt care duce la scăderea temperaturii de ardere şi reducerea de NO x ). În acest caz, gazele de eşapament pot fi utilizate ca aer de ardere în cazane special echipate, în care se utilizează principiul post-combustiei, mai frecvent asociat turbinelor cu gaze. Nu trebuie uitat nici faptul că gazele de eşapament conţin picături de ulei şi, în consecinţă, bateriile recuperatoare trebuie protejate. b) în răcirea blocului-motor (răcire de înaltă temperatură); aceasta reprezintă circa 20 % din energia consumată. Apa de răcire este introdusă în motor la circa 70 C şi iese cu C (în motoarele obişnuite). În anumite cazuri, destinate utilizării în cogenerare, apa poate ajunge la ieşire la temperaturi de circa 105 C (uneori poate fi chiar sub formă de emulsii care să genereze abur de joasă presiune). c) în răcirea uleiului şi a aerului de ardere (răcire de joasă temperatură); apa de răcire este la temperatură joasă în aceste cazuri (cât mai joasă posibil pentru aerul de ardere). Căldura conţinută reprezintă circa 15% din energia combustibilului, fiind recuperabilă greu (cu excepţia reîncălzirii la temperaturi joase pentru apă sanitară sau aer utilizat în climatizare / uscare)

12 d) în căldura de radiaţie şi convecţie a motorului; în general, aceasta este pierdută în atmosferă (cu excepţia unor cazuri rare de utilizare în preîncălzirea aerului de ardere). Căldura recuperabilă din aceste patru surse (din care numai una gazele de eşapament se află la temperatură ridicată) conduce la randamente globale bune, impunând utilizarea sa la prepararea fie de apă caldă, fie de aer cald. Schema cea mai curent utilizată este reprezentată în figura 2.3. În această instalaţie, cogenerarea este montată în serie cu unul / mai multe cazane de joasă presiune care produc apă caldă la mai puţin de 110 C, care este vehiculată de pompe către o reţea de încălzire. Retururile acestei reţele recuperează mai întâi căldura din circuitul de răcire de înaltă temperatură; ele sunt apoi trimise fie direct în blocul-motor pentru a-l răci, fie într-un schimbător de căldură plasat într-un circuit închis de răcire al blocului motor. Apoi, retururile trec într-o baterie plasată sub gazele de eşapament; ele recuperează astfel circa 80% din căldura reziduală conţinută în aceste gaze. Toată căldura din circuitul de înaltă temperatură şi cea mai mare parte din cea conţinută în gazele de eşapament sunt transferate apei din reţea. Figura 2.3. Filiera cu motor termic; recuperarea căldurii sub formă de apă caldă (de la 80 C la 105 C) 1 agent de răcire; 2 schimbător de căldură; 3 circuit de răcire de joasă temperatură; 4 motor termic; 5 circuit de răcire de temperatură înaltă; 6 alternator; 7 schimbător de căldura apă apă; 8 gaze de eşapament; 9 cazan de apă caldă de joasă presiune

13 Privitor la răcirea de joasă temperatură a motorului, aceasta trebuie să fie făcută la cea mai scăzută temperatură posibilă, pentru a răci mai bine aerul de ardere după compresie şi a mări astfel cantitatea de aer aspirată. Acest proces este asigurat în general de un răcitor de aer extern (de altfel, constructorii livrează motoarele cu un circuit închis de joasă temperatură, răcit cu un răcitor de aer sau radiator). locale. Există încă multe alte variante de instalaţii cu motoare termice, adaptate nevoilor 2.3. Filiera cu turbină cu gaze (TG) Folosite iniţial ca turbine de vârf la furnizarea energiei electrice, actualmente turbinele cu gaze cuplate cu un cazan recuperator sunt în mod curent folosite în cogenerare pentru sarcina de bază. Turbinele cu gaze sunt bine adaptate atât instalaţiilor industriale, care au în general nevoie de energie electrică şi de abur, cât şi instalaţiilor sectorului terţiar, care utilizează apă caldă sau supraîncălzită. Turbinele cu gaze sunt de creaţie mai recentă decât celelalte două tipuri; sunt disponibile pe o gamă largă de puteri: 25 kw 200 MW. Combustibilii folosiţi sunt: gazul (natural, GPL sau biologic) sau motorina. Avantajele utilizării turbinelor cu gaze sunt: a) sunt compacte, lejere şi se pot implanta cu uşurinţă; b) toată energia transformată în căldură (cu excepţia unor pierderi mici) se regăseşte în gazele de eşapament la temperaturi ridicate ( C). Cazanul recuperator plasat pe circuitul acestora permite producerea aburului sau a apei supraîncălzite. Dimensionarea acestuia se face în funcţie de temperaturile pe tur şi retur din reţeaua de încălzire. c) gazele de eşapament sunt curate şi conţin 15-17% O 2. Ele pot fi utilizate în industrie pentru încălzirea directă în uscătoare şi, mai ales, ca aer de ardere în arzătoare speciale (de post-combustie ), care se adaptează cazanelor; se pot obţine astfel randamente excelente. O instalaţie de cogenerare cu TG este reprezentată în figura 2.4; de reţinut este faptul că sunt posibile mai multe scheme în funcţie de tipul de turbină cu gaze folosit

14 Figura 2.4. Filieră de cogenerare cu TG Mai pot fi folosite microturbine în centrale de tip bloc sau turbine cu gaze cu injecţie de abur (atât în TG cât şi în camera de ardere). Filierele de cogenerare cu TA şi TG pot fi combinate, dând naştere unor cicluri combinate; principiul constă în instalarea a două cogenerări în serie: prima cu TG, a doua cu TA, reprezentate în figura 2.5. Figura 2.5. Schemă de cogenerare cu ciclu combinat/mixt Ciclul combinat/mixt gaze-abur foloseşte căldura din gazele de eşapament ale TG pentru a produce într-un cazan recuperator aburul necesar TA. Pentru încălzirea agentului primar din circuitul de încălzire se foloseşte abur din prizele turbinei şi abur din cazanul recuperator. Ciclul combinat/mixt se caracterizează printr-un randament ridicat (circa 50%) la funcţionarea numai pentru producerea de energie electrică şi de circa 85% în ciclu de cogenerare

15 Excesul de O2 din gazele de eşapament permite folosirea arderii suplimentare de combustibil în cazanul recuperator. Datorită eficienţei ridicate şi investiţiei specifice foarte competitive, centralele cu ciclu combinat se instalează în locul celor clasice cu TA, acolo unde există gaze naturale pentru TG Comparaţie între sistemele de cogenerare Cogenerarea cu TA: caracteristici investiţia cea mai scumpă, sistem greoi, cerând un personal de exploatare calificat; Q W mediocru şi foarte variabil (4-20) în funcţie de parametrii aburului (p, T); C E bun (1-1.25); singurul sistem utilizabil cu cărbune şi deşeuri menajere Cogenerarea cu MT: caracteristici sistem suplu, cu automatizare totală, cu demaraj rapid; m excelent (33-48%); Q W foarte bun ( ); C E bun în cazul reţelei de apă caldă ( ) şi caldă menajeră (2-2.4); C E modest în cazul reţelei de apă sistem greu şi vibrant, cu uzură rapidă (în funcţie de viteza de rotaţie) şi întreţinere costisitoare; combustibil : gaz ( toate puterile), motorină grea ( puteri > 4MW); sistem bine adaptat pentru climatizare (în mod special pentru spitale) Cogenerarea cu TG: caracteristici sistemul cel mai recent, uşor, ocupând un spaţiu redus; randament mecanic m (20-37%) inferior sistemului cu MT; Q W mediu ( ), dar C E înalt (1.5-2). căldura conţinută în gazele de eşapament au potenţial termic ridicat rezultă adaptare uşoară pentru producerea de apă supraîncălzită şi aburului, deci, recomandabil pentru industrie; combustibil : gaz la presiuni ridicate

16 Relaţia între sistemul de cogenerare şi combustibili a) Cărbune şi deşeuri menajere : singurul sistem utilizabil este cu turbină cu abur; b) Motorină : turbina cu abur pentru sarcini de încălzire mari şi MT ( pentru > 4MW). c) Gaz natural: combustibilul cel mai scump, astfel încât se remarcă importanţa C E şi a post-combustiei, precum şi următoarele: - este foarte interesant în cazul în care generatorul de agent termic existent este recuperabil; - presiunea gazului cerută (13-16 bar) impune o legătură directă cu o reţea de transport a gazului sau necesitatea existenţei unor compresoare, care reduc rentabilitatea sistemului. Tabelul 2.1 prezintă o sinteză a caracteristicilor tehnice ale sistemelor de cogenerare Concluzii Calculul de rentabilitate este indispensabil pentru aprecierea unei instalaţii de cogenerare. În primul rând, se face un bilanţ economic simplu, care determină timpul de rambursare brut; el permite, printr-o evaluare rapidă, pentru o instalaţie căreia i se cunosc caracteristicile medii de funcţionare, alegerea sistemului cel mai potrivit. Dacă acesta se dovedeşte rentabil, se va face ulterior un calcul detaliat

17 - 17 -

18 3. Situaţia actuală privind cogenerarea şi perspectivele sale de dezvoltare 3.1. Consideraţii generale Prognozele privind producerea de energie electrică (în primul rând) şi termică vizează orizontul Ţinând seama de timpul necesar maturizării unor tehnologii noi, numai cele aflate acum în stadiul de dezvoltare (sau chiar numai de demonstaţie) au şanse reale de a pătrunde pe piaţa energetică până la această dată luată ca reper. Într-o perspectivă mai îndepărtată, este dificil de prevăzut care ar putea fi progresele tehnologice, de estimat timpul necesar maturizării lor şi de imaginat evoluţia contextului economic determinant pentru competitivitatea lor. Pe parcursul perioadei considerate (până în 2030), dezvoltarea şi punerea în aplicare a opţiunilor tehnice fondate pe cele trei mari familii de surse energetice (combustibili fosili, energia nucleară şi energiile regenerabile) vor fi influenţate în mod esenţial de trei direcţii prioritare: a) protecţia mediului; b) securitatea aprovizionării; c) competitivitatea economică pe o piaţă din ce în ce mai deschisă concurenţei. Aceste trei direcţii care focalizează atenţia şi interesul factorilor de decizie politici sau industriali, al organismelor de reglementare, al producătorilor de energie electrică, al constructorilor de materiale şi al utilizatorilor, vor influenţa tipul, structura şi talia/mărimea sistemelor producătoare de energie, care vor fi adoptate pe parcursul perioadei considerate. În acest context, argumentele care pledează pentru implementarea/dezvoltarea cogenerării sunt de natură economică, strategică, comercială şi ideologică. Factorul de decizie principal îl constituie avantajul rezultat al economiei de combustibil privind vânzarea energiei termice la preţuri mai mici decât în cazul producerii şi comercializării energiei termice produse separat Prezent şi perspective ale cogenerării în Europa În prezent, cogenerarea diminuează cu circa 350 milioane tone emisiile de CO 2 în Europa şi reduce dependenţa de resursele energetice. În comparaţie cu 1999, producţia de energie în cogenerare a crescut în majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană; cele mai mari creşteri s-au înregistrat în Italia (7.4% pe an), Austria (7.4% pe an) şi Suedia (6% pe an)

19 În ţările Uniunii Europene, preţurile pentru căldura furnizată în SATC au rămas relativ constante (în comparaţie cu 1999), în ciuda fluctuaţiilor de preţ ale gazului natural şi ţiţeiului. În ţările candidate, preţurile au crescut în general, ca urmare a eliminării treptate a subvenţiilor, în vederea adaptării la cerinţele de integrare în Uniunea Europeană. Există accente uşor diferite în politica de utilizare a combustibilului în ţările membre în Uniunea Europeană şi ţările candidate. În timp ce primele promovează tot mai mult sursele regenerabile şi valorificarea deşeurilor, ţările candidate se bazează (pe termen mediu) pe o creştere a consumului de gaze naturale. Pentru viitor este previzibilă o strategie comună, care pune accentul pe creşterea eficienţei energetice, utilizarea resurselor regenerabile şi satisfacerea necesarului de energie utilizând cât mai puţină energie primară. Se încurajează astfel şi descentralizarea alimentării cu energie, incluzând cogenerarea de mică putere amplasată lângă consumator. În majoritatea ţărilor Uniunii Europene nu sunt prevăzute legi speciale; se ţine totuşi seama că, prin cogenerare, se îndeplinesc obiective economice generale, în special legate de politicile privind protecţia mediului. Ţări ca Olanda şi Suedia corelează promovarea cogenerării cu facilităţi fiscale, în timp ce Germania, Austria şi Danemarca acordă un sprijin legislativ instalaţiilor de cogenerare cu eficienţă ridicată. În acelaşi fel sunt susţinute şi resursele regenerabile, atât prin politici fiscale, cât şi prin reglementări legislative. În procesul de aderare la Uniunea Europeană, majoritatea ţărilor candidate au elaborat legi privind energia, pentru a crea cadrul legislativ general care să susţină liberalizarea pieţei şi competiţia în conformitate cu directivele Uniunii Europene. Ca o concluzie, se poate aprecia că principalele motoare ale dezvoltării cogenerării în Europa au fost: a) politica energetică a guvernelor, care prin pârghii legislative/financiare favorizează investiţiile în cogenerare; b) angajamentele naţionale de reducere a emisiilor de CO 2 ; c) necesitatea instalării de capacităţi noi de producere a energiei electrice ca urmare a creşterii cererii; d) tendinţele de evoluţie a preţurilor pe piaţa energiei, atunci când preţul gazului natural este scăzut şi preţul energie electrice este ridicat. Directiva 2004/8/EC a Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene din 11 februarie 2004 cu privire la promovarea cogenerării bazată pe cererea de căldură utilă pe piaţa internă de energie şi care modifică Directiva 92/42/EEC este actul normativ menit să statueze poziţia cogenerării în strategia energetică europeană

20 3.3. Prezent şi perspective ale cogenerării în România Cogenerarea s-a dezvoltat în România din anii 1950, în contextul planurilor de creştere accelerată a producţiei de energie electrică, în aplicaţii exclusiv industriale. Cogenerarea pentru încălzire urbană a demarat în 1960 şi s-a extins după 1970, în acord cu ritmul rapid al creşterii cerinţelor de energie electrică, cât şi cel al construcţiei de locuinţe tip bloc. O aplicaţie curentă a fost grupul de cogenerare de 50 MWe cu cazane de abur şi TA cu condensare în schimbătoare de căldură tubulare, care produc agent termic (apă caldă) pentru alimentarea cu căldură centralizată. Studiile de optimizare efectuate în anii au apreciat că dimensionarea instalaţiei de cogenerare la 45-60% din sarcina termică de vârf constituie soluţia care asigură o încărcare acceptabilă la nivelul unui an, astfel încât amortizarea instalaţiei să se facă într-un termen rezonabil. Vârful de sarcină se acoperă din cazane cu apă fierbinte (CAF). La sfârşitul anilor 70 toată furnitura aferentă grupului de cogenerare de 50Mwe se fabrica în România. Un coeficient de cogenerare de 50% corelat cu alura medie a curbei de sarcină anuală de încălzire din România, face ca (teoretic) circa 80-85% din căldura livrată pe an să poată fi produsă în regim de cogenerare, restul de 15-20% fiind livrat de CAF. În realitate, datorită stării tehnice precare a grupurilor de cogenerare şi costurilor mai reduse de reparare a CAF, proporţia căldurii livrate de acestea din urmă este mult mai mare. Aplicaţiile recente de mică cogenerare pentru sistemele de alimentare cu căldură centralizate din România constituie acţiuni pilot. Coeficientul de cogenerare proiectat este redus (10% raportat la necesarul de căldură estimat la demararea proiectului), fapt ce exprimă: a) dorinţa de reducere maximă a problemelor de interfaţă cu reţeaua de electricitate ( exportul de electricitate ); b) incertitudinea privind evoluţia cererii de căldură în condiţiile actuale; c) fezabilitatea scăzută a proiectelor, care duce la alegerea unor variante minimale. Capacitatea de replicare a acestor proiecte pilot pare să fie aproape nulă. Încălzirea prin sisteme centralizate de alimentare cu căldură a devenit o problemă critică în România. Uzura fizică şi morală, lipsa de management, lipsa resurselor financiare pentru întreţinere şi modernizare, pierderile mari în transport/distribuţie şi izolarea necorespunzătoare a fondului existent de locuinţe sunt o parte din factorii care au condus la această situaţie. Lipsa contorizării individuale contribuie şi ea la valoarea mare a facturii pentru încălzire suportată de populaţie. Se estimează un potenţial de reducere a consumurilor ce poate depăşi 60% din consumul actual!

21 Întârzierea demarării unor programe vizând rezolvarea problemei încălzirii centralizate, continua scădere a calităţii serviciilor şi creşterea valorii facturii de încălzire au condus la sporirea neîncrederii populaţiei în sistemele centralizate de încălzire. Aceasta a dus la debranşarea de la sistemele centralizate a 21% din apartamentele aferente. Aproximativ 70% din cei debranşaţi au ales ca soluţie încălzirea individuală la nivel de bloc, scară, apartament folosind cazane/centrale cu gaz natural. Acest fenomen este favorizat de amplasarea în locuri unde acest combustibil este disponibil, în condiţiile în care în România preţul gazelor naturale este încă relativ scăzut. Un raport recent al FMI intitulat Enigma sistemului energiei termice în România identifică aceleaşi probleme semnalate mai sus. Se apreciază că Guvernul şi-a concentrat eforturile mai mult pe proiecte de reabilitare a sistemului de producţie şi de reducere a pierderilor în reţelele de transport, proiecte a căror eficienţă reală nu a fost încă evaluată. O evaluare a reabilitării sistemelor de încălzire centralizată în România estimează investiţii de circa 3.9 miliarde Euro. Nu sunt precizate efectele şi eficienţa, sau dacă această evaluare s-a bazat pe necesarul real de căldură rezultat în urma epuizării tuturor măsurilor de eficientizare la consumator. Pe de altă parte, reabilitarea termică şi eficientizarea locuinţelor la nivelul întregii ţări implică fonduri foarte mari (7 10 miliarde Euro!), ţinând cont de faptul că aproximativ 78% din locuinţele existente au o vechime mai mare de 25 de ani. Sunt în curs de derulare acţiuni de modernizare (de exemplu, Programul de contorizare din Bucureşti şi alte oraşe), dar ritmul şi gradul de acoperire sunt insuficiente. În concluzie se poate aprecia că eforturile pentru dezvoltarea grupurilor de cogenerare mică (< 1 MWe) şi medie (25 MWe) ar putea să contribuie la ameliorarea situaţiei prezente. Soluţia trebuie promovată complementar/alternativ faţă de soluţiile de cogenerare de mare putere şi trebuie să fie susţinută şi de o legislaţie favorabilă Trigenerarea Plecând de la limitarea utilizării cogenerării în raport de necesarul de căldură care este sezonier, s-a dezvoltat conceptul de trigenerare. Trigenerarea implică producerea simultană a energiei mecanice (electrice), a căldurii şi a frigului, pe baza unui singur combustibil utilizat; ea reprezintă o extindere a cogenerării şi se înscrie în conceptul ecogenerare, care înglobează soluţii tehnice de producere optimizată a unor energii curate într-un sistem. Dezvoltarea trigenerării are la bază soluţiile analizate cu MT şi TG

22 În diagrama exergetică prezentată în figura 3.1 se poate observa efectul energetic optimizat al folosirii energiei primare. Conceptul de trigenerare se regăseşte şi sub alte denumiri: a) CHCP (combined heating, cooling and power generation); b) IES (integrated energy system); c) DES (district energy system). Figura 3.1. Diagrama exergetică a trigenerării Ca rezultat al trigenerării se pot obţine: apă fierbinte, abur, apă răcită şi energie electrică. Acestea îşi găsesc utilitatea pentru unele destinaţii privilegiate: spitale, şcoli, supermarketuri, teatre, aeroporturi, colegii/universităţi, clădiri de birouri, clădiri guvernamentale, hoteluri, restaurante etc. Eficienţa trigenerării poate ajunge să depăşească cu până la 50% pe aceea a unei cogenerări cu ciclu combinat. A treia formă de energie produsă frigul poate rezulta prin utilizarea directă a energiei mecanice a unui motor sau a unei turbine sau poate fi produs indirect, prin intermediul unui grup de absorbţie. Trigenerarea, ca soluţie energetică ce combină tehnica cogenerării şi producerii frigului prin absorbţie, oferă avantaje considerabile care o impun în strategia energetică actuală şi viitoare: a) producerea de electricitate, căldură şi frig pornind de la gaze naturale; b) utilizează apa ca fluid frigorific; c) diminuează mult efectele poluante asupra atmosferei. În figura 3.2. este prezentată schema de funcţionare a unei instalaţii de trigenerare

23 Combustibilul gaz natural alimentează un motor dintr-o instalaţie de cogenerare, cuplat la un alternator, pentru a produce energie electrică utilizată atât pentru autoconsum, cât şi pentru livrare în reţea. Figura 3.2. Schema de funcţionare a unei instalaţii de trigenerare Căldura produsă de motor în timpul combustiei este valorificată parţial pentru alimentarea unei reţele de încălzire urbană şi apoi a unui absorber cu apă caldă. Acesta, la rândul lui, produce un amestec apă gheaţă pentru o reţea urbană de climatizare. Un cazan (pe gaz) permite producerea unui supliment de apă caldă şi de apă cu gheaţă (prin intermediul absorberului cu apă caldă). Un al doilea absorber pe gaz şi un turbocompresor asigură un supliment de sarcină frigorifică. Fluidele frigorifice utilizate sunt: vapori de apă pentru absorberele cu bromură de litiu şi agentul R134a pentru turbocompresor (epurat de particulele de clor). Bibliografie selectivă 1. Bianchi A.-M. - Thermodynamique, Université Technique de Constructions Bucarest, Frunzulică R., Ţoropoc M. - Cogeneration et réseaux de chaleur, Editura PRINTECH, Bucureşti, Levy C. - Les techniques de cogeneration, Génie Énergetique, Paris, Chiriac F., Dumitrescu R. - Sisteme de cogenerare şi trigenerare. Concepţii privind situaţia din România, Simpozionul Instalaţii pentru Construcţii şi Confortul Ambiental, Timişoara, Directive 2004/8/EC of the European Parliament and of the Council / 1 Feb on the promotion of cogeneration based on a useful heat demand in the internal energy market and amending Directive 92/42/EEC

Reflexia şi refracţia luminii. Aplicaţii. Valerica Baban

Reflexia şi refracţia luminii. Aplicaţii. Valerica Baban Reflexia şi refracţia luminii. Aplicaţii. Sumar 1. Indicele de refracţie al unui mediu 2. Reflexia şi refracţia luminii. Legi. 3. Reflexia totală 4. Oglinda plană 5. Reflexia şi refracţia luminii în natură

More information

Eficiența energetică în industria românească

Eficiența energetică în industria românească Eficiența energetică în industria românească Creșterea EFICIENȚEI ENERGETICE în procesul de ardere prin utilizarea de aparate de analiză a gazelor de ardere București, 22.09.2015 Karsten Lempa Key Account

More information

Semnale şi sisteme. Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Departamentul de Comunicaţii (TC)

Semnale şi sisteme. Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Departamentul de Comunicaţii (TC) Semnale şi sisteme Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Departamentul de Comunicaţii (TC) http://shannon.etc.upt.ro/teaching/ssist/ 1 OBIECTIVELE CURSULUI Disciplina îşi propune să familiarizeze

More information

ENERGIEWENDE IN ROMÂNIA

ENERGIEWENDE IN ROMÂNIA ENERGIEWENDE IN ROMÂNIA Dr. Ing. Emil CALOTĂ, VICEPREŞEDINTE 12 aprilie 2016, Hotel Intercontinental, București Camera de Comerț și Industrie Româno - Germană 1 PRINCIPII ALE STRATEGIEI ENERGETICE A ROMÂNIEI

More information

ecotec pure ecotec pure Pur şi simplu Vaillant Bucuria de a face alegerea corectă

ecotec pure ecotec pure Pur şi simplu Vaillant Bucuria de a face alegerea corectă ecotec pure ecotec pure Pur şi simplu Vaillant Bucuria de a face alegerea corectă O centrală termică performantă cu tot ce reprezintă Vaillant Pur şi simplu ideal! ecotec pure oferă tot ce aţi putea dori

More information

Propuneri pentru teme de licență

Propuneri pentru teme de licență Propuneri pentru teme de licență Departament Automatizări Eaton România Instalație de pompare cu rotire în funcție de timpul de funcționare Tablou electric cu 1 pompă pilot + 3 pompe mari, cu rotirea lor

More information

Structura și Organizarea Calculatoarelor. Titular: BĂRBULESCU Lucian-Florentin

Structura și Organizarea Calculatoarelor. Titular: BĂRBULESCU Lucian-Florentin Structura și Organizarea Calculatoarelor Titular: BĂRBULESCU Lucian-Florentin Chapter 3 ADUNAREA ȘI SCĂDEREA NUMERELOR BINARE CU SEMN CONȚINUT Adunarea FXP în cod direct Sumator FXP în cod direct Scăderea

More information

Titlul lucrării propuse pentru participarea la concursul pe tema securității informatice

Titlul lucrării propuse pentru participarea la concursul pe tema securității informatice Titlul lucrării propuse pentru participarea la concursul pe tema securității informatice "Îmbunătăţirea proceselor şi activităţilor educaţionale în cadrul programelor de licenţă şi masterat în domeniul

More information

Transmiterea datelor prin reteaua electrica

Transmiterea datelor prin reteaua electrica PLC - Power Line Communications dr. ing. Eugen COCA Universitatea Stefan cel Mare din Suceava Facultatea de Inginerie Electrica PLC - Power Line Communications dr. ing. Eugen COCA Universitatea Stefan

More information

Metrici LPR interfatare cu Barix Barionet 50 -

Metrici LPR interfatare cu Barix Barionet 50 - Metrici LPR interfatare cu Barix Barionet 50 - Barionet 50 este un lan controller produs de Barix, care poate fi folosit in combinatie cu Metrici LPR, pentru a deschide bariera atunci cand un numar de

More information

Procesarea Imaginilor

Procesarea Imaginilor Procesarea Imaginilor Curs 11 Extragerea informańiei 3D prin stereoviziune Principiile Stereoviziunii Pentru observarea lumii reale avem nevoie de informańie 3D Într-o imagine avem doar două dimensiuni

More information

STUDIUL COMPARATIV AL AGENTILOR R134a SI R152a UTILIZATI IN DIVERSE SISTEME FRIGORIFICE

STUDIUL COMPARATIV AL AGENTILOR R134a SI R152a UTILIZATI IN DIVERSE SISTEME FRIGORIFICE STUDIUL COMPARATIV AL AGENTILOR R134a SI UTILIZATI IN DIVERSE SISTEME FRIGORIFICE PROF. UNIV. DR. ING. TÂRLEA GRAłIELA Universitatea Tehnică de ConstrucŃii Bucureşti Facultatea de InstalaŃii, email: mgtarlea2001@yahoo.com

More information

GHID DE TERMENI MEDIA

GHID DE TERMENI MEDIA GHID DE TERMENI MEDIA Definitii si explicatii 1. Target Group si Universe Target Group - grupul demografic care a fost identificat ca fiind grupul cheie de consumatori ai unui brand. Toate activitatile

More information

Preţul mediu de închidere a pieţei [RON/MWh] Cota pieţei [%]

Preţul mediu de închidere a pieţei [RON/MWh] Cota pieţei [%] Piaţa pentru Ziua Următoare - mai 217 Participanţi înregistraţi la PZU: 356 Număr de participanţi activi [participanţi/lună]: 264 Număr mediu de participanţi activi [participanţi/zi]: 247 Preţ mediu [lei/mwh]:

More information

NOTE PRIVIND MODELAREA MATEMETICĂ ÎN REGIM CVASI-DINAMIC A UNEI CLASE DE MICROTURBINE HIDRAULICE

NOTE PRIVIND MODELAREA MATEMETICĂ ÎN REGIM CVASI-DINAMIC A UNEI CLASE DE MICROTURBINE HIDRAULICE NOTE PRIVIND MODELAREA MATEMETICĂ ÎN REGIM CVASI-DINAMIC A UNEI CLASE DE MICROTURBINE HIDRAULICE Eugen DOBÂNDĂ NOTES ON THE MATHEMATICAL MODELING IN QUASI-DYNAMIC REGIME OF A CLASSES OF MICROHYDROTURBINE

More information

Evoluția pieței de capital din România. 09 iunie 2018

Evoluția pieței de capital din România. 09 iunie 2018 Evoluția pieței de capital din România 09 iunie 2018 Realizări recente Realizări recente IPO-uri realizate în 2017 și 2018 IPO în valoare de EUR 312.2 mn IPO pe Piața Principală, derulat în perioada 24

More information

Auditul financiar la IMM-uri: de la limitare la oportunitate

Auditul financiar la IMM-uri: de la limitare la oportunitate Auditul financiar la IMM-uri: de la limitare la oportunitate 3 noiembrie 2017 Clemente Kiss KPMG in Romania Agenda Ce este un audit la un IMM? Comparatie: audit/revizuire/compilare Diferente: audit/revizuire/compilare

More information

Versionare - GIT ALIN ZAMFIROIU

Versionare - GIT ALIN ZAMFIROIU Versionare - GIT ALIN ZAMFIROIU Controlul versiunilor - necesitate Caracterul colaborativ al proiectelor; Backup pentru codul scris Istoricul modificarilor Terminologie și concepte VCS Version Control

More information

2. Setări configurare acces la o cameră web conectată într-un router ZTE H218N sau H298N

2. Setări configurare acces la o cameră web conectată într-un router ZTE H218N sau H298N Pentru a putea vizualiza imaginile unei camere web IP conectată într-un router ZTE H218N sau H298N, este necesară activarea serviciului Dinamic DNS oferit de RCS&RDS, precum și efectuarea unor setări pe

More information

earning every day-ahead your trust stepping forward to the future opcom operatorul pie?ei de energie electricã și de gaze naturale din România Opcom

earning every day-ahead your trust stepping forward to the future opcom operatorul pie?ei de energie electricã și de gaze naturale din România Opcom earning every day-ahead your trust stepping forward to the future opcom operatorul pie?ei de energie electricã și de gaze naturale din România Opcom RAPORT DE PIA?Ã LUNAR MARTIE 218 Piaţa pentru Ziua Următoare

More information

Modalitǎţi de clasificare a datelor cantitative

Modalitǎţi de clasificare a datelor cantitative Modalitǎţi de clasificare a datelor cantitative Modul de stabilire a claselor determinarea pragurilor minime şi maxime ale fiecǎrei clase - determinǎ modul în care sunt atribuite valorile fiecǎrei clase

More information

MODELUL UNUI COMUTATOR STATIC DE SURSE DE ENERGIE ELECTRICĂ FĂRĂ ÎNTRERUPEREA ALIMENTĂRII SARCINII

MODELUL UNUI COMUTATOR STATIC DE SURSE DE ENERGIE ELECTRICĂ FĂRĂ ÎNTRERUPEREA ALIMENTĂRII SARCINII MODELUL UNUI COMUTATOR STATIC DE SURSE DE ENERGIE ELECTRICĂ FĂRĂ ÎNTRERUPEREA ALIMENTĂRII SARCINII Adrian Mugur SIMIONESCU MODEL OF A STATIC SWITCH FOR ELECTRICAL SOURCES WITHOUT INTERRUPTIONS IN LOAD

More information

Aspecte controversate în Procedura Insolvenţei şi posibile soluţii

Aspecte controversate în Procedura Insolvenţei şi posibile soluţii www.pwc.com/ro Aspecte controversate în Procedura Insolvenţei şi posibile soluţii 1 Perioada de observaţie - Vânzarea de stocuri aduse în garanţie, în cursul normal al activității - Tratamentul leasingului

More information

Mecanismul de decontare a cererilor de plata

Mecanismul de decontare a cererilor de plata Mecanismul de decontare a cererilor de plata Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE) Ministerul Fondurilor Europene - Iunie - iulie

More information

ARBORI AVL. (denumiti dupa Adelson-Velskii si Landis, 1962)

ARBORI AVL. (denumiti dupa Adelson-Velskii si Landis, 1962) ARBORI AVL (denumiti dupa Adelson-Velskii si Landis, 1962) Georgy Maximovich Adelson-Velsky (Russian: Гео ргий Макси мович Адельсо н- Ве льский; name is sometimes transliterated as Georgii Adelson-Velskii)

More information

METODE DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ŞI IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT DE MEDIU

METODE DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ŞI IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT DE MEDIU UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREŞTI FACULTATEA ENERGETICA Catedra de Producerea şi Utilizarea Energiei Master: DEZVOLTAREA DURABILĂ A SISTEMELOR DE ENERGIE Titular curs: Prof. dr. ing Tiberiu APOSTOL Fond

More information

CAIETUL DE SARCINI Organizare evenimente. VS/2014/0442 Euro network supporting innovation for green jobs GREENET

CAIETUL DE SARCINI Organizare evenimente. VS/2014/0442 Euro network supporting innovation for green jobs GREENET CAIETUL DE SARCINI Organizare evenimente VS/2014/0442 Euro network supporting innovation for green jobs GREENET Str. Dem. I. Dobrescu, nr. 2-4, Sector 1, CAIET DE SARCINI Obiectul licitaţiei: Kick off,

More information

INFORMAȚII DESPRE PRODUS. FLEXIMARK Stainless steel FCC. Informații Included in FLEXIMARK sample bag (article no. M )

INFORMAȚII DESPRE PRODUS. FLEXIMARK Stainless steel FCC. Informații Included in FLEXIMARK sample bag (article no. M ) FLEXIMARK FCC din oțel inoxidabil este un sistem de marcare personalizată în relief pentru cabluri și componente, pentru medii dure, fiind rezistent la acizi și la coroziune. Informații Included in FLEXIMARK

More information

Strategia Europeană în Regiunea Dunării - oportunităţi pentru economiile regiunilor implicate -

Strategia Europeană în Regiunea Dunării - oportunităţi pentru economiile regiunilor implicate - Strategia Europeană în Regiunea Dunării - oportunităţi pentru economiile regiunilor implicate - 25 mai 2010 - Palatul Parlamentului, Sala Avram Iancu Inovatie, Competitivitate, Succes Platforme Tehnologice

More information

Posibilitati de utilizare a energiilor regenerabile

Posibilitati de utilizare a energiilor regenerabile Posibilitati de utilizare a energiilor regenerabile Câteva tipui de energii regenerabile Cele mai utilizate forme de energie regenerabilă sunt prezentate în continuare: Energia solară Energia geotermală

More information

TRANZIŢIA SECTORULUI DE ENERGIE DIN ROMÂNIA

TRANZIŢIA SECTORULUI DE ENERGIE DIN ROMÂNIA TRANZIŢIA SECTORULUI DE ENERGIE DIN ROMÂNIA Emil CALOTĂ, PhD. VICEPREŞEDINTE Decembrie 2015 1 PRINCIPII ALE STRATEGIEI ENERGETICE A ROMÂNIEI Securitatea furnizării energiei Preţuri accesibile ale energiei

More information

ISBN-13:

ISBN-13: Regresii liniare 2.Liniarizarea expresiilor neliniare (Steven C. Chapra, Applied Numerical Methods with MATLAB for Engineers and Scientists, 3rd ed, ISBN-13:978-0-07-340110-2 ) Există cazuri în care aproximarea

More information

Ghid identificare versiune AWP, instalare AWP şi verificare importare certificat în Store-ul de Windows

Ghid identificare versiune AWP, instalare AWP şi verificare importare certificat în Store-ul de Windows Ghid identificare versiune AWP, instalare AWP 4.5.4 şi verificare importare certificat în Store-ul de Windows Data: 28.11.14 Versiune: V1.1 Nume fişiser: Ghid identificare versiune AWP, instalare AWP 4-5-4

More information

DECLARAȚIE DE PERFORMANȚĂ Nr. 101 conform Regulamentului produselor pentru construcții UE 305/2011/UE

DECLARAȚIE DE PERFORMANȚĂ Nr. 101 conform Regulamentului produselor pentru construcții UE 305/2011/UE S.C. SWING TRADE S.R.L. Sediu social: Sovata, str. Principala, nr. 72, judetul Mures C.U.I. RO 9866443 Nr.Reg.Com.: J 26/690/1997 Capital social: 460,200 lei DECLARAȚIE DE PERFORMANȚĂ Nr. 101 conform Regulamentului

More information

Dispozitive Electronice şi Electronică Analogică Suport curs 02 Metode de analiză a circuitelor electrice. Divizoare rezistive.

Dispozitive Electronice şi Electronică Analogică Suport curs 02 Metode de analiză a circuitelor electrice. Divizoare rezistive. . egimul de curent continuu de funcţionare al sistemelor electronice În acest regim de funcţionare, valorile mărimilor electrice ale sistemului electronic sunt constante în timp. Aşadar, funcţionarea sistemului

More information

Caracterizarea electrica si optica a unor filme subtiri. Partea I: Tehnici de depunere de filme subtiri STUDENT: LAZAR OANA

Caracterizarea electrica si optica a unor filme subtiri. Partea I: Tehnici de depunere de filme subtiri STUDENT: LAZAR OANA Caracterizarea electrica si optica a unor filme subtiri Partea I: Tehnici de depunere de filme subtiri STUDENT: LAZAR OANA INTRODUCERE Filmul subtire strat de material cu grosimea de ordinul nanometrilor

More information

INSTRUMENTE DE MARKETING ÎN PRACTICĂ:

INSTRUMENTE DE MARKETING ÎN PRACTICĂ: INSTRUMENTE DE MARKETING ÎN PRACTICĂ: Marketing prin Google CUM VĂ AJUTĂ ACEST CURS? Este un curs util tuturor celor implicați în coordonarea sau dezvoltarea de campanii de marketingși comunicare online.

More information

Abstarct. 1. Introducere

Abstarct. 1. Introducere LEGISLAŢIE PRIVIND ÎNCURAJAREA ŞI STIMULAREA UTILIZATORILOR DE SURSE REGENERABILE DE ENERGIE ÎN VEDEREA ACCELERĂRII INVESTIŢIILOR ÎN ROMÂNIA ÎN DOMENIUL ENERGIILOR REGENERABILE BOGDAN CARACALEANU UTCB,

More information

ANTICOLLISION ALGORITHM FOR V2V AUTONOMUOS AGRICULTURAL MACHINES ALGORITM ANTICOLIZIUNE PENTRU MASINI AGRICOLE AUTONOME TIP V2V (VEHICLE-TO-VEHICLE)

ANTICOLLISION ALGORITHM FOR V2V AUTONOMUOS AGRICULTURAL MACHINES ALGORITM ANTICOLIZIUNE PENTRU MASINI AGRICOLE AUTONOME TIP V2V (VEHICLE-TO-VEHICLE) ANTICOLLISION ALGORITHM FOR VV AUTONOMUOS AGRICULTURAL MACHINES ALGORITM ANTICOLIZIUNE PENTRU MASINI AGRICOLE AUTONOME TIP VV (VEHICLE-TO-VEHICLE) 457 Florin MARIAŞIU*, T. EAC* *The Technical University

More information

NEARLY ZERO ENERGY BUILDINGS (NZEB) ROMANIA

NEARLY ZERO ENERGY BUILDINGS (NZEB) ROMANIA NEARLY ZERO ENERGY BUILDINGS (NZEB) ROMANIA PLAN DE CREŞTERE A NUMĂRULUI DE CLĂDIRI AL CĂROR CONSUM DE ENERGIE ESTE APROAPE EGAL CU ZERO - plan reviziut şi actualizat, iulie 2014-1 CUPRINS Cap I. INTRODUCERE...

More information

ARE THE STATIC POWER CONVERTERS ENERGY EFFICIENT?

ARE THE STATIC POWER CONVERTERS ENERGY EFFICIENT? ARE THE STATIC POWER CONVERTERS ENERGY EFFICIENT? Ion POTÂRNICHE 1,, Cornelia POPESC, Mina GHEAMALINGA 1 Corresponding member of the Academy of Technical Sciences of Romania ICPE ACTEL S.A. Abstract: The

More information

Subiecte Clasa a VI-a

Subiecte Clasa a VI-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul numarului intrebarii

More information

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURE

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURE UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREŞTI Facultatea de Inginerie Mecanica si Mecatronica Departamentul de Termodinamica, Motoare, Echipamente Termice si Frigorifice L'UNIVERSITÉ PARIS OUEST NANTERRE LA

More information

Textul si imaginile din acest document sunt licentiate. Codul sursa din acest document este licentiat. Attribution-NonCommercial-NoDerivs CC BY-NC-ND

Textul si imaginile din acest document sunt licentiate. Codul sursa din acest document este licentiat. Attribution-NonCommercial-NoDerivs CC BY-NC-ND Textul si imaginile din acest document sunt licentiate Attribution-NonCommercial-NoDerivs CC BY-NC-ND Codul sursa din acest document este licentiat Public-Domain Esti liber sa distribui acest document

More information

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA DIRECŢIA DE MEDIU SERVICIUL AVIZE ŞI CONTROL POLUARE MANAGEMENTUL DEŞEURILOR SPITALICEŞTI

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA DIRECŢIA DE MEDIU SERVICIUL AVIZE ŞI CONTROL POLUARE MANAGEMENTUL DEŞEURILOR SPITALICEŞTI PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA DIRECŢIA DE MEDIU SERVICIUL AVIZE ŞI CONTROL POLUARE MANAGEMENTUL DEŞEURILOR SPITALICEŞTI Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Timisoara Deşeurile spitaliceşti sunt deşeurile

More information

Inițiativa de export. Energy Efficiency made in Germany

Inițiativa de export. Energy Efficiency made in Germany Inițiativa de export Energy Efficiency made in Germany Christian Siebel eclareon GmbH Management Consultants din însărcinarea Ministerului German al Economiei și Tehnologiei 12.11.2013, București Actorii

More information

DE CE SĂ DEPOZITAŢI LA NOI?

DE CE SĂ DEPOZITAŢI LA NOI? DEPOZITARE FRIGORIFICĂ OFERIM SOLUŢII optime şi diversificate în domeniul SERVICIILOR DE DEPOZITARE FRIGORIFICĂ, ÎNCHIRIERE DE DEPOZIT FRIGORIFIC CONGELARE, REFRIGERARE ŞI ÎNCHIRIERE DE SPAŢII FRIGORIFICE,

More information

Dezvoltarea sectorului energetic din România obiectiv principal al strategiei de dezvoltare durabilă orizont 2025

Dezvoltarea sectorului energetic din România obiectiv principal al strategiei de dezvoltare durabilă orizont 2025 140 Management Dezvoltarea sectorului energetic din România obiectiv principal al strategiei de dezvoltare durabilă orizont 2025 Asist. univ. drd. Andreea ZAMFIR Rezumat În ultimii ani, în România au existat

More information

The driving force for your business.

The driving force for your business. Performanţă garantată The driving force for your business. Aveţi încredere în cea mai extinsă reţea de transport pentru livrarea mărfurilor în regim de grupaj. Din România către Spania în doar 5 zile!

More information

Cristina ENULESCU * ABSTRACT

Cristina ENULESCU * ABSTRACT Cristina ENULESCU * REZUMAT un interval de doi ani un buletin statistic privind cele mai importante aspecte ale locuirii, în statele perioada 1995-2004, de la 22,68 milioane persoane la 21,67 milioane.

More information

Resurse energetice și tehnologii de energie regenerabilă M4_ ENERGY DEMAND REDUCTION STRATEGIES: POTENTIAL IN NEW BUILDINGS AND REFURBISHMENT

Resurse energetice și tehnologii de energie regenerabilă M4_ ENERGY DEMAND REDUCTION STRATEGIES: POTENTIAL IN NEW BUILDINGS AND REFURBISHMENT M5 Resurse energetice și tehnologii de energie regenerabilă 1 Cuprins 1. // Introducere 1.1. EPBD(DPEC) nzeb(ccze) 1.2. Unde este sursa SRE? 2. // Biomasa 2.1. Surse 2.2. Peleți 2.3. Alimentarea cazanului

More information

Compania. Misiune. Viziune. Scurt istoric. Autorizatii şi certificari

Compania. Misiune. Viziune. Scurt istoric. Autorizatii şi certificari Compania Misiune. Viziune. Misiunea noastră este de a contribui la îmbunătăţirea serviciilor medicale din România prin furnizarea de produse şi servicii de cea mai înaltă calitate, precum şi prin asigurarea

More information

Studiu: IMM-uri din România

Studiu: IMM-uri din România Partenerul tău de Business Information & Credit Risk Management Studiu: IMM-uri din România STUDIU DE BUSINESS OCTOMBRIE 2015 STUDIU: IMM-uri DIN ROMÂNIA Studiul privind afacerile din sectorul Întreprinderilor

More information

10. CALCULUL DE ALEGERE A COMPONENTELOR INSTALAŢIILOR FRIGORIFICE

10. CALCULUL DE ALEGERE A COMPONENTELOR INSTALAŢIILOR FRIGORIFICE 10. CALCULUL DE ALEGERE A COMPONENTELOR INSTALAŢIILOR FRIGORIFICE 10.1. Noţiuni introductive Una dintre cele mai importante activităţi în proiectarea instalaţiilor frigorifice este reprezentată de calculul

More information

Analiza eficienței utilizării recuperatoarelor de căldură cu plăci în clădiri civile*

Analiza eficienței utilizării recuperatoarelor de căldură cu plăci în clădiri civile* Revista Română de Inginerie Civilă, Volumul 4 (2013), Numărul 3 Matrix Rom Analiza eficienței utilizării recuperatoarelor de căldură cu plăci în clădiri civile* The efficiency of using recovering plate

More information

REVISTA NAŢIONALĂ DE INFORMATICĂ APLICATĂ INFO-PRACTIC

REVISTA NAŢIONALĂ DE INFORMATICĂ APLICATĂ INFO-PRACTIC REVISTA NAŢIONALĂ DE INFORMATICĂ APLICATĂ INFO-PRACTIC Anul II Nr. 7 aprilie 2013 ISSN 2285 6560 Referent ştiinţific Lector univ. dr. Claudiu Ionuţ Popîrlan Facultatea de Ştiinţe Exacte Universitatea din

More information

CONURBANT. An inclusive peer-to-peer approach to involve EU CONURBations and wide areas in participating to the CovenANT of Mayors

CONURBANT. An inclusive peer-to-peer approach to involve EU CONURBations and wide areas in participating to the CovenANT of Mayors CONURBANT An inclusive peer-to-peer approach to involve EU CONURBations and wide areas in participating to the CovenANT of Mayors 19% din electricitatea produsa la nivel mondial este folosită pentru iluminat

More information

Implicaţii practice privind impozitarea pieţei de leasing din România

Implicaţii practice privind impozitarea pieţei de leasing din România www.pwc.com Implicaţii practice privind impozitarea pieţei de leasing din România Valentina Radu, Manager Alexandra Smedoiu, Manager Agenda Implicaţii practice în ceea ce priveşte impozitarea pieţei de

More information

ANALIZA COSTURILOR DE PRODUCTIE IN CAZUL PROCESULUI DE REABILITARE A UNUI SISTEM RUTIER NERIGID

ANALIZA COSTURILOR DE PRODUCTIE IN CAZUL PROCESULUI DE REABILITARE A UNUI SISTEM RUTIER NERIGID ANALIZA COSTURILOR DE PRODUCTIE IN CAZUL PROCESULUI DE REABILITARE A UNUI SISTEM RUTIER NERIGID Sef lucrari dr. ing. Tonciu Oana, Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti In this paper, we analyze

More information

Solutii avansate pentru testarea si diagnoza masinilor industriale.

Solutii avansate pentru testarea si diagnoza masinilor industriale. Solutii avansate pentru testarea si diagnoza masinilor industriale 15 ani de activitate in domeniul procesarii numerice a semnalelor Solutii de inalta acuratete pentru analiza sunetelor, vibratiilor si

More information

Managementul Proiectelor Software Metode de dezvoltare

Managementul Proiectelor Software Metode de dezvoltare Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Managementul Proiectelor Software Metode de dezvoltare 2 Metode structurate (inclusiv metodele OO) O mulțime de pași și

More information

Importurile Republicii Moldova și impactul ZLSAC

Importurile Republicii Moldova și impactul ZLSAC Seria de documente de politici [PB/03/2017] Importurile Republicii Moldova și impactul ZLSAC Ricardo Giucci, Woldemar Walter Berlin/Chișinău, Februarie 2017 Cuprins 1. Importurile Republicii Moldova Evoluția

More information

Raport Financiar Preliminar

Raport Financiar Preliminar DIGI COMMUNICATIONS NV Preliminary Financial Report as at 31 December 2017 Raport Financiar Preliminar Pentru anul incheiat la 31 Decembrie 2017 RAPORT PRELIMINAR 2017 pag. 0 Sumar INTRODUCERE... 2 CONTUL

More information

Intensitatea tehnologică a exporturilor în anul 2012

Intensitatea tehnologică a exporturilor în anul 2012 Intensitatea tehnologică a exporturilor în anul 2012 Analiza i evoluţiei în timp a comerţului exterior conform intensităţii tehnologice prezintă o importanţă deosebită deoarece reflectă evoluţia calitativă

More information

D în această ordine a.î. AB 4 cm, AC 10 cm, BD 15cm

D în această ordine a.î. AB 4 cm, AC 10 cm, BD 15cm Preparatory Problems 1Se dau punctele coliniare A, B, C, D în această ordine aî AB 4 cm, AC cm, BD 15cm a) calculați lungimile segmentelor BC, CD, AD b) determinați distanța dintre mijloacele segmentelor

More information

CE NE VA REZERVA VIITORUL: GAZ SAU CĂRBUNE?

CE NE VA REZERVA VIITORUL: GAZ SAU CĂRBUNE? RESURSELE DE FIER LA NIVEL MONDIAL: SITUAŢIA ACTUALĂ ŞI ÎN PERSPECTIVĂ CE NE VA REZERVA VIITORUL: GAZ SAU CĂRBUNE? Prof. dr. ing. Magdalena MATEI, Universitatea Valahia Absolventă a Institutului Politehnic

More information

Instrucţiuni cu privire la metodologiile de alocare

Instrucţiuni cu privire la metodologiile de alocare COMISIA EUROPEANĂ DIRECTORATUL GENERAL ACŢIUNI CLIMATICE Directoratul B - Pieţele europene şi internaţionale ale carbonului Documentul de orientare nr. 2 privind metodologia de alocare armonizată şi cu

More information

Evaluarea acţiunilor

Evaluarea acţiunilor Evaluarea acţiunilor În acest articol vor fi prezentate două metode de evaluare a acţiunilor: modelul D.D.M. (Discount Dividend Model) şi metoda Free Cash-Flow. Ambele metode au la bază principiul actualizării

More information

UTC-N PROIECT DE DIPLOMĂ Pag: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ- NAPOCA PROIECT DE DIPLOMĂ

UTC-N PROIECT DE DIPLOMĂ Pag: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ- NAPOCA PROIECT DE DIPLOMĂ UTC-N PROIECT DE DIPLOMĂ Pag: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ- NAPOCA FACULTATEA DE MECANICĂ SPECIALIZAREA: Maşini şi echipamente termice PROIECT DE DIPLOMĂ Instalaţia de încălzire şi preparare a apei

More information

RAPORT ŞTIINŢIFIC. privind implementarea proiectului in perioada Ianuarie Decembrie 2014

RAPORT ŞTIINŢIFIC. privind implementarea proiectului in perioada Ianuarie Decembrie 2014 RAPORT ŞTIINŢIFIC privind implementarea proiectului in perioada Ianuarie Decembrie 014 PROIECTE DE CERCETARE EXPLORATORIE, COD PROIECT: PN-II-ID-PCE-011-3-008 METODE INOVATIVE DE CAPTARE A DIOXIDULUI DE

More information

Development of sustainable heat markets for biogas plants in Europe. Project No: IEE/11/025

Development of sustainable heat markets for biogas plants in Europe. Project No: IEE/11/025 Development of sustainable heat markets for biogas plants in Europe Project No: IEE/11/025 1st Romanian workshop on utilising heat from biogas 15th December 2013, Bucharest - Minutes - D.6.7 BiogasHeat

More information

Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir. Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir.zip

Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir. Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir.zip Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir.zip 26/07/2015 Download mods euro truck simulator 2 harta Harta Romaniei pentru Euro Truck Simulator

More information

NOTA: se vor mentiona toate bunurile aflate in proprietate, indiferent daca ele se afla sau nu pe teritoriul Romaniei la momentul declararii.

NOTA: se vor mentiona toate bunurile aflate in proprietate, indiferent daca ele se afla sau nu pe teritoriul Romaniei la momentul declararii. 2. Bunuri sub forma de metale pretioase, bijuterii, obiecte de arta si de cult, colectii de arta si numismatica, obiecte care fac parte din patrimoniul cultural national sau universal sau altele asemenea,

More information

Olimpiad«Estonia, 2003

Olimpiad«Estonia, 2003 Problema s«pt«m nii 128 a) Dintr-o tabl«p«trat«(2n + 1) (2n + 1) se ndep«rteaz«p«tr«telul din centru. Pentru ce valori ale lui n se poate pava suprafata r«mas«cu dale L precum cele din figura de mai jos?

More information

Updating the Nomographical Diagrams for Dimensioning the Concrete Slabs

Updating the Nomographical Diagrams for Dimensioning the Concrete Slabs Acta Technica Napocensis: Civil Engineering & Architecture Vol. 57, No. 1 (2014) Journal homepage: http://constructii.utcluj.ro/actacivileng Updating the Nomographical Diagrams for Dimensioning the Concrete

More information

IMPLEMENTAREA CLĂDIRILOR CU CONSUM DE ENERGIE APROAPE ZERO (nzeb) ÎN ROMÂNIA DEFINIŢIE ŞI FOAIE DE PARCURS REZUMAT

IMPLEMENTAREA CLĂDIRILOR CU CONSUM DE ENERGIE APROAPE ZERO (nzeb) ÎN ROMÂNIA DEFINIŢIE ŞI FOAIE DE PARCURS REZUMAT IMPLEMENTAREA CLĂDIRILOR CU CONSUM DE ENERGIE APROAPE ZERO (nzeb) ÎN ROMÂNIA DEFINIŢIE ŞI FOAIE DE PARCURS REZUMAT Coordonator de proiect: Bogdan Atanasiu (BPIE) Studiul a fost realizat în colaborare cu:

More information

INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA GERMINĂRII "IN VITRO" LA PLANTE FURAJERE

INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA GERMINĂRII IN VITRO LA PLANTE FURAJERE INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA GERMINĂRII "IN VITRO" LA PLANTE FURAJERE T.Simplăceanu, Dorina Brătfălean*, C.Bindea, D.Pamfil*, St.Popescu Institutul Naţional de Cercetere-Dezvoltare pentru Tehnologii

More information

INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA DINAMICII DE CREŞTERE"IN VITRO" LA PLANTE FURAJERE

INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA DINAMICII DE CREŞTEREIN VITRO LA PLANTE FURAJERE INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA DINAMICII DE CREŞTERE"IN VITRO" LA PLANTE FURAJERE T.Simplăceanu, C.Bindea, Dorina Brătfălean*, St.Popescu, D.Pamfil Institutul Naţional de Cercetere-Dezvoltare pentru

More information

Ghid de utilizare a Calculatorului valorii U

Ghid de utilizare a Calculatorului valorii U Ghid de utilizare a Calculatorului valorii U la Apelul de Propuneri de Proiecte Nr.3 pentru Instituțiile din Sectorul Public pentru investiții în Eficiență Energetică și Surse de Energie Regenerabilă Versiunea

More information

Software Process and Life Cycle

Software Process and Life Cycle Software Process and Life Cycle Drd.ing. Flori Naghiu Murphy s Law: Left to themselves, things tend to go from bad to worse. Principiile de dezvoltare software Principiul Calitatii : asigurarea gasirii

More information

8 Calculul sistemelor de ventilație

8 Calculul sistemelor de ventilație [m E E 8 Calculul sistemelor de ventilație 8.1 Mărimi de intrare Destinație încăpere:... Dimensiuni H x B x L... Viteza în tubulatura principala w' [m/s]:... Nr de schimburi de aer / oră ACH [-]:... Tip

More information

La fereastra de autentificare trebuie executati urmatorii pasi: 1. Introduceti urmatoarele date: Utilizator: - <numarul dvs de carnet> (ex: "9",

La fereastra de autentificare trebuie executati urmatorii pasi: 1. Introduceti urmatoarele date: Utilizator: - <numarul dvs de carnet> (ex: 9, La fereastra de autentificare trebuie executati urmatorii pasi: 1. Introduceti urmatoarele date: Utilizator: - (ex: "9", "125", 1573" - se va scrie fara ghilimele) Parola: -

More information

EFICIENŢA ENERGETICĂ ÎNTRE LIBERALIZARE ŞI COMPETITIVITATE

EFICIENŢA ENERGETICĂ ÎNTRE LIBERALIZARE ŞI COMPETITIVITATE AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI EFICIENŢA ENERGETICĂ ÎNTRE LIBERALIZARE ŞI COMPETITIVITATE Dr. Ing. EMIL CALOTĂ VICEPREŞEDINTE Camera de Comerțși Industrie Româno Germană Eficiența

More information

ghid aplicativ Pionierul cimenturilor aluminoase Soluții de înaltă performanță

ghid aplicativ Pionierul cimenturilor aluminoase Soluții de înaltă performanță ghid aplicativ Pionierul cimenturilor aluminoase Soluții de înaltă performanță Avantajele produsului Accelerarea prizei Prin adăugarea unei anumite cantități de CIMENT FONDU în mortarele sau betoanele

More information

Strategia Energetică a României , cu perspectiva anului 2050

Strategia Energetică a României , cu perspectiva anului 2050 Strategia Energetică a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050 19 decembrie 2016 CUPRINS CUPRINS LISTA TABELELOR LISTA FIGURILOR ABREVIERI CUVÂNT ÎNAINTE AL MINISTRULUI ENERGIEI SUMAR EXECUTIV 1

More information

LIDER ÎN AMBALAJE EXPERT ÎN SISTEMUL BRAILLE

LIDER ÎN AMBALAJE EXPERT ÎN SISTEMUL BRAILLE LIDER ÎN AMBALAJE EXPERT ÎN SISTEMUL BRAILLE BOBST EXPERTFOLD 80 ACCUBRAILLE GT Utilajul ACCUBRAILLE GT Bobst Expertfold 80 Aplicarea codului Braille pe cutii a devenit mai rapidă, ușoară și mai eficientă

More information

SPEED CONTROL OF DC MOTOR USING FOUR-QUADRANT CHOPPER AND BIPOLAR CONTROL STRATEGY

SPEED CONTROL OF DC MOTOR USING FOUR-QUADRANT CHOPPER AND BIPOLAR CONTROL STRATEGY SPEED CONTROL OF DC MOTOR USING FOUR-QUADRANT CHOPPER AND BIPOLAR CONTROL STRATEGY TEGY Lecturer Eng. Ciprian AFANASOV PhD, Assoc. Prof. Eng. Mihai RAŢĂ PhD, Assoc. Prof. Eng. Leon MANDICI PhD Ştefan cel

More information

METODE DE EFICIENTIZARE A FUNCȚIONĂRII MAȘINILOR ȘI UTILAJELOR DE CONSTRUCȚII PE BAZA ACȚIONĂRILOR HIDRAULICE

METODE DE EFICIENTIZARE A FUNCȚIONĂRII MAȘINILOR ȘI UTILAJELOR DE CONSTRUCȚII PE BAZA ACȚIONĂRILOR HIDRAULICE METODE DE EFICIENTIZARE A FUNCȚIONĂRII MAȘINILOR ȘI UTILAJELOR DE CONSTRUCȚII PE BAZA ACȚIONĂRILOR HIDRAULICE METHODS FOR OPERATION INCREASING EFFICIENCY OF CONSTRUCTION MACHINERY AND EQUIPMENT BASED ON

More information

ACTA TECHNICA NAPOCENSIS

ACTA TECHNICA NAPOCENSIS 273 TECHNICAL UNIVERSITY OF CLUJ-NAPOCA ACTA TECHNICA NAPOCENSIS Series: Applied Mathematics, Mechanics, and Engineering Vol. 58, Issue II, June, 2015 SOUND POLLUTION EVALUATION IN INDUSTRAL ACTIVITY Lavinia

More information

Tema seminarului: Analiza evolutiei si structurii patrimoniului

Tema seminarului: Analiza evolutiei si structurii patrimoniului Tema seminarului: Analiza evolutiei si structurii patrimoniului Analiza situaţiei patrimoniale începe, de regulă, cu analiza evoluţiei activelor în timp. Aprecierea activelor însă se efectuează în raport

More information

POMPELE DE CALDURA SOLUŢIE FEZABILĂ?

POMPELE DE CALDURA SOLUŢIE FEZABILĂ? POMPELE DE CALDURA SOLUŢIE FEZABILĂ? Lucrare aparuta in Buletinul celei de a 41-a Conferinţă Naţională de Instalaţii, Instalaţii pentru începutul Mileniului trei, Creşterea performanţei energetice a clădirilor

More information

Capete terminale şi adaptoare pentru cabluri de medie tensiune. Fabricaţie Südkabel Germania

Capete terminale şi adaptoare pentru cabluri de medie tensiune. Fabricaţie Südkabel Germania CAPETE TERMINALE ŞI ADAPTOARE PENTRU CABLURI DE MEDIE TENSIUNE Capete terminale şi adaptoare pentru cabluri de medie tensiune. Fabricaţie Südkabel Germania Terminale de interior pentru cabluri monopolare

More information

Model statistico-econometric utilizat în analiza corelaţiei dintre Produsul Intern Brut şi Productivitatea Muncii

Model statistico-econometric utilizat în analiza corelaţiei dintre Produsul Intern Brut şi Productivitatea Muncii Model statistico-econometric utilizat în analiza corelaţiei dintre Produsul Intern Brut şi Productivitatea Muncii Conf. univ. dr. Mirela PANAIT Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti Drd. Andreea Ioana

More information

SOLUŢII DE CONVERSIE PENTRU SISTEMELE DE ÎNALTĂ TENSIUNE, CURENT CONTINUU, TIP HVDC

SOLUŢII DE CONVERSIE PENTRU SISTEMELE DE ÎNALTĂ TENSIUNE, CURENT CONTINUU, TIP HVDC SOLUŢII DE CONVERSIE PENTRU SISTEMELE DE ÎNALTĂ TENSIUNE TIP HVDC SOLUŢII DE CONVERSIE PENTRU SISTEMELE DE ÎNALTĂ TENSIUNE, CURENT CONTINUU, TIP HVDC Prof. drd. ing. Iulian OLEŞ Universitatea POLITEHNICA

More information

VIRTUAL INSTRUMENTATION IN THE DRIVE SUBSYSTEM MONITORING OF A MOBIL ROBOT WITH GESTURE COMMANDS

VIRTUAL INSTRUMENTATION IN THE DRIVE SUBSYSTEM MONITORING OF A MOBIL ROBOT WITH GESTURE COMMANDS BULETINUL INSTITUTULUI POLITEHNIC DIN IAŞI Publicat de Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iaşi Tomul LIV (LVIII), Fasc. 3-4, 2008 Secţia AUTOMATICĂ şi CALCULATOARE VIRTUAL INSTRUMENTATION IN THE

More information

Update firmware aparat foto

Update firmware aparat foto Update firmware aparat foto Mulţumim că aţi ales un produs Nikon. Acest ghid descrie cum să efectuaţi acest update de firmware. Dacă nu aveţi încredere că puteţi realiza acest update cu succes, acesta

More information

TEZĂ DE DOCTORAT -REZUMAT-

TEZĂ DE DOCTORAT -REZUMAT- MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE UNIVERSITATEA DIN ORADEA ȘCOALA DOCTORALĂ ŞTIINŢE INGINEREŞTI DOMENIUL: INGINERIE ENERGETICĂ Adrian Ioan CIOBANCA TEZĂ DE DOCTORAT -REZUMAT- Conducător ştiinţific: Prof.

More information

Documentaţie Tehnică

Documentaţie Tehnică Documentaţie Tehnică Verificare TVA API Ultima actualizare: 27 Aprilie 2018 www.verificaretva.ro 021-310.67.91 / 92 info@verificaretva.ro Cuprins 1. Cum funcţionează?... 3 2. Fluxul de date... 3 3. Metoda

More information

Normalizarea tăriei sonore şi nivelul maxim permis al semnalelor audio

Normalizarea tăriei sonore şi nivelul maxim permis al semnalelor audio EBU Recomandarea R 128 Normalizarea tăriei sonore şi nivelul maxim permis al semnalelor audio Status: Recomandare EBU This informal translation of EBU R 128 into Romanian has been kindly provided by Mr

More information

Calculul puterii calorice a biomasei utilizate ca şi combustibil

Calculul puterii calorice a biomasei utilizate ca şi combustibil Calculul puterii calorice a biomasei utilizate ca şi combustibil Combustibilul utilizat într-o instalaţie de cogenerare este biomasa solidă, reprezentată preponderent de scoartă (coajă) de răşinoase (molid,

More information