1 Cuprins 1. Prezentarea societatii comerciale 1.1.Organizare si functionare 1.2. Obiectul de activitate 1.3. Organizarea contabilitatii 2. Obiectiv 3

Transcription

1

2 1 Cuprins 1. Prezentarea societatii comerciale 1.1.Organizare si functionare 1.2. Obiectul de activitate 1.3. Organizarea contabilitatii 2. Obiectiv 3. Politicile si procedurile contabile 3.1. Generalitati privind politicile si procedurile contabile 3.2. Modificarea politicilor si procedurilor contabile 3.3. Estimari 4. Organizarea si conducerea contabilitatii 5. Registrele de contabilitate 6. Politici si proceduri pentru intocmirea situatiilor financiare 6.1. Generalitati privind intocmirea situatiilor financiare 6.2. Criterii de incadrare a societatii 6.3. Modificarea criteriilor de incadrare 7. Principiile contabile 8. Reguli generale de evaluare 8.1. Evaluarea la data intrarii in societate 8.2. Costul indatorarii 8.3. Evaluari periodice 8.4. Evaluarea la inventar 8.5. Prevederi specifice pentru evaluarea la data bilantului

3 Evaluarea la data iesirii din entitate 8.7. Evaluarea la valoarea justa 9. Evenimente ulterioare datei bilantului 10. Politici si proceduri pentru corectarea erorilor contabile 11. Parti afiliate 12. Termene de raportare 13. Politici contabile privind activele imobilizate Imobilizari necorporale Generalitati privind imobilizarile necorporale Cheltuielile de constituire Cheltuieli de dezvoltare Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale, drepturi si active similare Avansuri si alte imobilizari necorporale Imobilizari corporale Generalitati privind imobilizarile corporale Terenuri si constructii Imobilizari corporale - instalatii tehnice, mijloace de transport, mobilier Investitii imobiliare Contracte de leasing Imobilizari in curs de executie Avansuri pentru imobilizari corporale Provizioane pentru dezafectarea imobilizarilor corporale Reevaluarea imobilizarilor corporale Imobilizari financiare Procedura de gestionare a mijloacelor fixe Registrul bunurilor de capital

4 3 14. Politici contabile privind activele circulante Generalitati privind activele circulante Stocuri Generalitati privind stocurile Recunoasterea initiala a stocurilor Metode de evidenta a stocurilor Inregistrarea iesirii din gestiune a elementelor de natura stocurilor Data inregistrarii intrarii stocurilor Impactul reducerilor comerciale acordate ulterior facturarii, asupra stocurilor Modificarea destinatiei stocurilor - reclasificare Evaluarea stocurilor Procedura de gestionare a stocurilor Investitii pe termen scurt Definitie Categorii de investitii pe termen scurt Inregistrarea investitiilor pe termen scurt - evaluarea initiala Scaderea din gestiune a altor elemente din categoria investitiilor pe termen scurt Evaluarea investitiilor pe termen scurt Certificatele verzi Casa si conturi la banci Conturile la banci Avansuri spre decontare Operatiuni efectuate in valuta Evaluarea periodica a disponibilitatilor in valuta Dobanzi de incasat, dobanzi de platit Acreditive Avansuri acordate in valuta Viramente interne

5 Proceduri privind operatiunile cu mijloace banesti si decontarile 15. Politici contabile privind tertii Creante Datorii Avansuri acordate furnizorilor, avansuri primite de la clienti Creante si datorii in valuta Alte conturi de terti 16. Politici contabile privind evaluarea activelor, datoriilor si capitalurilor proprii. Ajustari de valoare Generalitati privind evaluarile si ajustarile de valoare Evaluarea imobilizarilor necorporale si corporale Evaluarea stocurilor Evaluarea Creantelor si datoriilor Evaluarea titlurilor Evaluarea capitalurilor proprii 17. Politici contabile privind provizioane Generalitati privind provizioanele Provizioane pentru restructurare Provizioane pentru pensii Provizioane pentru impozite Provizioane pentru terminarea contractului de munca Provizioane in legatura cu acorduri de concesiune Provizioane pentru contracte cu titlu oneros Alte provizioane 18. Politici contabile privind subventiile Subventii aferente activelor

6 Subventii aferente veniturilor 19. Politici contabile privind capitalurile proprii Capital Prime legate de capital Rezerve din reevaluare Rezerve legale si alte rezerve Conturi de rezultat 20. Politici si proceduri contabile privind asocierea in participatie 21. Politici contabile privind veniturile Generalitati privind veniturile Venituri din exploatare Venituri financiare Venituri din provizioane si ajutari pentru depreciere si pierdere de valoare 22. Politici contabile privind cheltuielile Generalitati privind cheltuielile Cheltuieli aferente activitatii de exploatare Cheltuieli financiare Cheltuieli cu amortizarile, provizioanele si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare 23. Prezentarea informatiilor privind partile afiliate Prezentarea informatiilor cu privire la tranzactiile derulate cu parti afiliate Necesitarea prezentarii informatiilor cu privire la partile afiliate Prezentare in situatiile financiare

7 6 24. Angajamente si alte elemente extrabilantiere Active contingente Datorii contingente 25. Procedura inventarierii 26. Procedura gestionarii facturilor 27. Procedura gestionarii avizelor de insotire a marfii 28. Procedura pentru organizarea contabilitatii de gestiune 29. Procedura privind intocmirea documentelor justificative 30. Procedura privind reconstituirea documentelor financiarcontabile pierdute, sustrase sau distruse 31. Procedura privind arhivarea documentelor justificative si contabile

8 29 9. Evenimente ulterioare datei bilantului Definitie Evenimentele ulterioare datei bilantului sunt acele evenimente, favorabile sau nefavorabile, care au loc intre data bilantului si data la care situatiile financiare anuale sunt autorizate pentru emitere. Prin autorizarea situatiilor financiare anuale se intelege aprobarea acestora de catre un consiliu director, administratori sau alte organe de conducere, potrivit organizarii societatii, in vederea inaintarii lor spre aprobare. Evenimentele care apar dupa data bilantului pot furniza informatii suplimentare referitoare la perioada raportata fata de cele cunoscute la data bilantului. Daca situatiile financiare anuale nu au fost aprobate, acestea trebuie ajustate pentru a reflecta si informatiile suplimentare, daca informatiile respective se refera la conditii (evenimente, operatiuni etc.) care au existat la data bilantului. Evenimentele ulterioare datei bilantului includ toate evenimentele ce au loc pana la data la care situatiile financiare anuale sunt autorizate pentru emitere, chiar daca acele evenimente au loc dupa declararea publica a profitului sau a altor informatii financiare selectate. Pot fi identificate doua tipuri de evenimente ulterioare datei bilantului: a) cele care fac dovada conditiilor care au existat la data bilantului. Aceste evenimente ulterioare datei bilantului conduc la ajustarea situatiilor financiare anuale; si b) cele care ofera indicatii despre conditii aparute ulterior datei bilantului. Aceste evenimente ulterioare datei bilantului nu conduc la ajustarea situatiilor financiare anuale. In cazul evenimentelor ulterioare datei bilantului care conduc la ajustarea situatiilor financiare anuale, societatea ajusteaza valorile recunoscute in situatiile sale financiare, pentru a reflecta evenimentele ulterioare datei bilantului. Exemple de evenimente ulterioare datei bilantului care conduc la ajustarea situatiilor financiare si care impun ajustarea de catre societate a valorilor recunoscute in situatiile sale financiare sau recunoasterea de elemente ce nu au fost anterior recunoscute sunt urmatoarele: a) solutionarea ulterioara datei bilantului a unui litigiu care confirma ca societatea are o obligatie prezenta la data bilantului. Societatea ajusteaza orice provizion recunoscut anterior, legat de acest litigiu, sau recunoaste un nou provizion. Ca urmare, societatea nu prezinta o datorie contingenta; b) falimentul unui client, survenit ulterior datei bilantului, confirma de obicei ca la data bilantului exista o pierdere aferenta unei creante comerciale si, in consecinta, societatea trebuie sa ajusteze valoarea contabila a creantei comerciale; c) descoperirea de fraude sau erori ce arata ca situatiile financiare anuale sunt incorecte; d) vanzarea stocurilor dupa perioada de raportare poate fi o proba a valorii realizabile nete la finalul perioadei de raportare; e) determinarea ulterioara perioadei de raportare a costului activelor cumparate sau a incasarilor din activele vandute inainte de finalul perioadei de raportare (de exemplu, reduceri comerciale si financiare acordate, respectiv primite, dupa incheierea exercitiului financiar); f) determinarea ulterioara perioadei de raportare a valorii primelor si a altor drepturi cuvenite angajatilor pentru exercitiul financiar incheiat, daca societatea are obligatia de a plati aceste

9 30 sume. In cazul evenimentelor ulterioare datei bilantului care nu conduc la ajustarea situatiilor financiare anuale, societatea nu isi ajusteaza valorile recunoscute in situatiile sale financiare pentru a reflecta acele evenimente ulterioare datei bilantului. Un exemplu de eveniment ulterior datei bilantului care nu conduce la ajustarea situatiilor financiare anuale este diminuarea valorii de piata a valorilor mobiliare, in intervalul de timp dintre data bilantului si data la care situatiile financiare anuale sunt autorizate pentru emitere. Daca societatea primeste, ulterior datei bilantului, informatii despre conditiile ce au existat la data bilantului, trebuie sa actualizeze prezentarile de informatii ce se refera la aceste conditii, in lumina noilor informatii. Atunci cand evenimentele ulterioare datei bilantului care nu conduc la ajustarea situatiilor financiare anuale sunt semnificative, neprezentarea lor ar putea influenta deciziile economice ale utilizatorilor. In consecinta, societatea trebuie sa prezinte urmatoarele informatii pentru fiecare categorie semnificativa de astfel de evenimente ulterioare datei bilantului: a) natura evenimentului; si b) o estimare a efectului financiar sau o mentiune conform careia o astfel de estimare nu poate sa fie facuta. Procedura privind recunoasterea evenimentelor ulterioare care conduc la ajustarea situatiilor financiare Tratamente contabile: Ipoteza. Societatea detine in sold, la sfarsitul exercitiului financiar N, creante in suma de lei. Nu au fost necesare ajustari pentru deprecierea creantelor, neexistand indicii in acest sens. In termen de doua luni de la data de sfarsit a exercitiului financiar, dar inainte de data la care situatiile financiare sunt autorizate pentru emitere, se obtine informatia potrivit careia pentru unul dintre clienti s-a inceput procedura de faliment. Informatiile obtinute conduc la concluzia ca respectiva creanta nu va mai putea fi incasata. Valoarea creantei in discutie este de lei. Procedura de aplicare. Avand in vedere ca evenimentul a aparut dupa data de sfarsit a exercitiului financiar dar inainte de data la care situatiile financiare au fost autorizate pentru emitere, informatia astfel obtinuta va afecta situatiile financiare ale exercitiului financiar abia incheiat, prin recunoasterea unei ajustari pentru depreciere, respectiv: 6814 Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea activelor circulante 491 Ajustari pentru deprecierea creantelor - clienti lei In aceste conditii, noua inregistrare va conduce la diminuarea in bilant a creantelor clienti si, concomitent, la diminuarea rezultatului exercitiului financiar N. Aceste modificari vor fi reflectate si in notele la situatiile financiare.

10 31 Procedura privind recunoasterea evenimentelor ulterioare care nu conduc la ajustarea situatiilor financiare Tratamente contabile: Ipoteza. La data de sfarsit a exercitiului finaniciar N, societatea detine o datorie pe termen lung in suma de EUR, pe care o evalueaza si o recunoaste in bilant utilizand cursul de schimb de la data de sfarsit a exercitiului financiar. Pana la data la care situatiile financiare au fost autorizate pentru emitere, moneda locala sufera o depreciere semnificativa in raport cu moneda in care este contractat imprumutul (EUR), generand astfel o suma de plata, raportata in moneda locala, semnificativ mai mare. Procedura de aplicare. Valoarea datoriei, in lei, la data de sfarsit a exercitiului financiar este reflectata corect, utilizand cursul de schimb valabil la acea data. Deprecierea aparuta ulterior nu poate afecta nivelul datoriei nu poate determina modificarea in bilant, insa va fi necesar a fi prezentate in notele la situatiile financiare cel putin urmatoarele elemente: - natura evenimentelor; - o estimare a impactului financiar generat de deprecierea valorii monedei locale, in cazul de fata diferenta dintre cele doua cursuri de schimb raportate la nivelul datoriei.

11 73 Terenurile cumparate in scopul construirii pe acestea de constructii destinate vanzarii, se inregistreaza la stocuri si nu ca activ imobilizat. In cazul in care un activ care a fost initial recunoscut la terenuri este folosit ulterior pentru construirea de ansambluri de locuinte destinate vanzarii, valoarea terenului se evidentiaza distinct la stocuri, la valoarea de inregistrare in contabilitate. Daca terenul a fost reevaluat, concomitent cu schimbarea naturii activului, rezerva din reevaluare corespunzatoare acestuia se transfera in contul Rezultatul reportat reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare Imobilizari corporale - instalatii tehnice, mijloace de transport, mobilier Elementele specifice activelor imobilizate de natura instalatiilor tehnice, mijloacelor de transport, mobilerului sau a altor active imobilizate apartinand acestei categorii se supun in totalitate regulilor generale prezentate la capitolul Imobilizari corporale - generalitati si se trateaza in conformitate cu aceste reguli Investitii imobiliare Contul Investitii imobilizare este utilizat pentru a urmari distinct investitiile imobiliare. Investitia imobiliara este proprietatea (un teren sau o cladire - ori o parte a unei cladiri - sau ambele) detinuta (de proprietar sau de locatar in baza unui contract de leasing financiar) pentru a obtine venituri din chirii, pentru cresterea valorii capitalului sau ambele. Nu se recunosc in categoria investitiilor imobiliare, ci sunt considerate proprietati imobiliare cele detinute pentru: a) a fi utilizate in producerea sau furnizarea de bunuri sau servicii ori in scopuri administrative; sau b) a fi vandute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii. Exemple de investitii imobiliare: a) terenurile detinute, in scopul cresterii pe termen lung a valorii capitalului; b) terenurile detinute pentru o utilizare viitoare inca nedeterminata. Daca societatea nu a hotarat daca va utiliza terenul fie ca pe o proprietate imobiliara utilizata de posesor, fie in scopul vanzarii pe termen scurt in cursul desfasurarii normale a activitatii, atunci terenul este considerat ca fiind detinut in scopul cresterii valorii capitalului; c) o cladire aflata in proprietatea societatii (sau detinuta de societate in temeiul unui contract de leasing financiar) si inchiriata in temeiul unuia sau mai multor contracte de leasing operational; d) o cladire care este libera, dar care este detinuta pentru a fi inchiriata in temeiul unuia sau mai multor contracte de leasing operational; e) proprietatile imobiliare in curs de construire sau amenajare in scopul utilizarii viitoare ca investitii imobiliare. Exemple de elemente care nu sunt investitii imobiliare: a) proprietatile imobiliare detinute pentru a fi vandute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii sau in procesul de constructie ori de amenajare in vederea unei astfel de vanzari, de exemplu, proprietatile imobiliare dobandite cu scopul exclusiv de a fi cedate ulterior, in

12 74 viitorul apropiat, sau cu scopul de a fi amenajate si revandute. Acestea reprezinta, din punct de vedere contabil, stocuri; b) proprietatile imobiliare care sunt in curs de construire sau amenajare in numele unor terte parti. Acestea reprezinta pentru societate servicii in curs de executie; c) proprietatile imobiliare utilizate de posesor, incluzand (printre altele) proprietatile detinute in scopul utilizarii lor viitoare ca proprietati imobiliare utilizate de posesor, proprietatile detinute in scopul amenajarii viitoare si utilizarii ulterioare ca proprietati imobiliare utilizate de posesor, proprietatile utilizate de salariati (indiferent daca acestia platesc sau nu chirie la cursul pietei) si proprietatile imobiliare utilizate de posesor care urmeaza a fi cedate. Proprietati detinute cu dublu scop In cazul in care o proprietate include o parte care este detinuta pentru a fi inchiriata sau cu scopul cresterii valorii capitalului si o alta parte care este detinuta pentru a fi utilizata la producerea sau furnizarea de bunuri ori servicii sau in scopuri administrative, daca aceste parti pot fi vandute separat (sau inchiriate separat in temeiul unui contract de leasing financiar), este necesar a fi contabilizate separat. Daca partile nu pot fi vandute separat, proprietatea imobiliara constituie o investitie imobiliara doar in cazul in care o parte nesemnificativa este detinuta pentru a fi utilizata la producerea sau furnizarea de bunuri ori servicii sau in scopuri administrative. Dificultati in a determina daca o proprietate este investitie imobiliara sau proprietate imobiliara In cazul in care este dificil, prin natura activitatii complexe sa se determine daca o proprietate este investitie imobiliara sau proprietate imobiliara, se apeleaza la un rationament suplimentar, respectiv se determina nivelul serviciilor suplimentare. Astfel, in cazul in care serviciile suplimentare reprezinta o componenta nesemnificativa a contractului, activul este inregistrat ca investitie imobiliara. Societatea detine un imobil pentru a-l inchiria tertilor. Prin contract, proprietarul se obliga sa sigure servicii de paza, intretinere si alte servicii specifice. In acest caz, serviciile accesorii serviciului de inchiriere sunt nesemnificative in raport cu valoarea contractului de inchiriere, iar activul se inregistreaza ca investitie imobiliara. In cazul in care serviciile suplimentare reprezinta o componenta importanta a serviciului ca intreg prestat tertilor, activul este inregistrat ca o proprietate imobiliara. Daca societatea are in proprietate si administreaza un hotel, serviciile furnizate oaspetilor reprezinta o componenta semnificativa a intregului contract. Prin urmare, un hotel administrat de proprietar reprezinta mai degraba o proprietate imobiliara utilizata de posesor decat o investitie imobiliara. Determinarea criteriilor de incadrare a unui activ in categoria investitiilor imobiliare sau a proprietatilor imobiliare se face pe baza de rationament profesional. fiind necesar a se elabora

13 75 criterii astfel incat sa isi poata exercita in mod consecvent rationamentul, in conformitate cu definitia investitiei imobiliare. Transferul in sau din categoria investitiilor imobiliare se face daca si numai daca exista o modificare a utilizarii, evidentiata de: a) inceperea utilizarii de catre posesor, pentru un transfer din categoria investitiilor imobiliare in categoria proprietatilor imobiliare utilizate de posesor; b) inceperea procesului de amenajare in perspectiva vanzarii, pentru un transfer din categoria investitiilor imobiliare in categoria stocurilor; c) incheierea utilizarii de catre posesor, pentru un transfer din categoria proprietatilor imobiliare utilizate de posesor in categoria investitiilor imobiliare; sau d) inceperea unui leasing operational cu o alta parte, pentru un transfer din categoria stocurilor in categoria investitiilor imobiliare. De asemenea, este posibil transferul din categoria investitilor imobiliare in categoria stocurilor in cazul in care intervine o modificare in utilizare evidentiata de demararea lucrarilor de amenajare, in perspectiva vanzarii. Pe perioada de amenajare sunt adaugate costurile, iar la receptia finala se procedeaza la transferul de la stocuri la investitii imobiliare, in vederea cedarii. In cazul in care decide sa cedeze o investitie imobiliara fara amenajari suplimentare, societatea continua sa trateze proprietatea imobiliara ca investitie imobiliara pana in momentul in care aceasta este scoasa din evidenta. Daca societatea incepe procesul de reamenajare a unei investitii imobiliare existente, in scopul utilizarii viitoare continue ca investitie imobiliara, atunci proprietatea imobiliara ramane investitie imobiliara si nu este reclasificata drept proprietate imobiliara utilizata de posesor in cursul reamenajarii Contracte de leasing Imobilizarile corporale detinute in baza unui contract de leasing se evidentiaza in contabilitate in functie de prevederile contractelor incheiate intre parti, precum si legislatia in vigoare. Clasificarea contractelor de leasing in leasing financiar sau leasing operational se efectueaza la inceputul contractului. Contabilizarea contractelor de leasing se efectueaza tinand cont de fondul economic al tranzactiei sau al angajamentului in cauza, si nu numai de forma juridica a contractelor. Procedura clasificarii contractelor de leasing Pentru ca un contract de leasing sa fie considerat leasing financiar trebuie sa se indeplineasca cel putin una din urmatoarele conditii: a) societatea de leasing transfera locatarului titlul de proprietate asupra bunului pana la sfarsitul duratei contractului de leasing; b) locatarul are optiunea de a cumpara bunul la un pret estimat a fi suficient de mic in comparatie cu valoarea justa la data la care optiunea devine exercitabila, astfel incat, la inceputul contractului de leasing, exista in mod rezonabil certitudinea ca optiunea va fi exercitata; c) durata contractului de leasing acopera, in cea mai mare parte, durata de viata economica a bunului, chiar daca titlul de proprietate nu este transferat;

14 78 Furnizori de imobilizari Conturi la banci in lei Inregistrarea receptiei autoturismului: 2133 Mijloace de transport 167 Alte imprumuturi si datorii asimilate lei Stingerea avansului prin diminuarea capitalului ramas de plata: Alte imprumuturi si datorii Avansuri acordate pentru asimilate imobilizari corporale lei Evidentierea dobanzii de plata, in credit cont extrabilantier: 8051 Dobanzi de platit ,76 lei Inregistrarea primei facturi pentru rata scadenta (capital si dobanda): Alte imprumuturi si datorii Furnizori de imobilizari asimilate 3.666,67 lei 666 Cheltuieli privind dobanzile 404 Furnizori de imobilizari 833,33 lei Plata facturii catre societatea de leasing: 404 Furnizori de imobilizari 5121 Conturi la banci in lei 4.500,00 lei Evidentierea dobanzii achitate, in debitul contui extrabilantier: 8051 Dobanzi de platit lei In mod similar se inregistreaza toate facturile pana la sfarsitul perioadei de leasing. La plata ultimei rate, locatarul achita valoarea reziduala si obtine dreptul de proprietate juridica asupra activului respectiv. Inregistrarea facturii reprezentand valoarea reziduala: Alte imprumuturi si datorii Furnizori de imobilizari asimilate 7.465,76 lei Plata facturii reprezentand valoarea reziduala: Furnizori de imobilizari Furnizori de imobilizari 7.465,76 lei

15 95 stocurilor de produse La inceputul perioadei urmatoare, se reia inregistrarea. Inregistrarea scaderii din gestiune a valorii produselor in curs de executie la inceputul perioadei urmatoare: Venituri aferente costurilor 6.000,00 lei Produse in curs de executie stocurilor de produse Ipoteza. La sfarsitul lunii, societatea determina, pentru un proiect aflat in derulare, nefinalizat, un nivel al costurilor realizate de lei. Procedura de aplicare. Inregistrarea valorii la cost de productie a serviciilor in curs de executie la sfarsitul perioadei: Venituri aferente costurilor 4.000,00 lei Servicii in curs de executie serviciilor in curs de executie La inceputul perioadei urmatoare, se reia inregistrarea. Inregistrarea scaderii din gestiune a valorii serviciilor in curs de executie la inceputul perioadei urmatoare: 712 Venituri aferente costurilor serviciilor in curs de executie 332 Servicii in curs de executie 4.000,00 lei Metode de evidenta a stocurilor Contabilitatea stocurilor se tine prin metoda bazata pe Inventar permanent. Inventarul permanent In conditiile folosirii inventarului permanent, in contabilitate se inregistreaza toate operatiunile de intrare si iesire, ceea ce permite stabilirea si cunoasterea in orice moment a stocurilor atat cantitativ, cat si valoric. Ipoteza. Ca exemplu, inregistrarea operatiunilor cu materii prime in cazul utilizarii inventarului permanent se realizeaza astfel: Procedura de aplicare. Inregistrarea valorii la pret de inregistrare a materiilor prime achizitionate de la terti (se face abstractie de TVA): Valoare materii Materii prime Furnizori prime

16 Politici contabile privind tertii Contabilitatea tertilor asigura evidenta datoriilor si creantelor entitatii in relatiile acesteia cu furnizorii, clientii, personalul, asigurarile sociale, bugetul statului, entitatile afiliate, entitatile asociate si entitatile controlate in comun, asociatii/actionarii, debitorii si creditorii diversi si asigura inregistrarea operatiunilor privind cumpararile, respectiv livrarile de marfuri si produse, serviciile prestate, precum si alte operatiuni similare efectuate Creante Creantele fata de clientii pentru care, pana la finele lunii, nu au fost intocmite facturile se evidentiaza distinct in contabilitate (contul Clienti - facturi de intocmit), pe baza documentelor care atesta livrarea bunurilor, respectiv prestarea serviciilor. Inregistrarea livrarilor de bunuri sau prestarilor servicii pentru care nu au fost emise facturi (se face abstractie de TVA): 418 Valoare livrare / Conturi de venituri Clienti - facturi de intocmit prestare Inregistrarea facturii emisa ulterior (se face abstractie de TVA): Clienti Clienti - facturi de intocmit Valoare livrare / prestare Cesiunea creantelor Creantele preluate prin cesionare se evidentiaza in contabilitate la costul de achizitie (articol contabil Debitori diversi Creditori diversi). Valoarea nominala a creantelor astfel preluate se evidentiaza in afara bilantului (contul Creante preluate prin cesionare). Ipoteza. Se preia de la o persoana juridica o creanta in valoare de lei, costul de achizitie fiind de lei, suma care se si achita cedentului. Procedura de aplicare. Inregistrarea preluarii creantei, la costul de achizitie: lei Debitori diversi Creditori diversi In cazul in care cesionarul recupereaza de la debitorul preluat o suma mai mare decat costul de achizitie al creantei fata de acesta, diferenta dintre suma incasata si costul de achizitie se

17 Politici contabile privind evaluarea activelor, datoriilor si capitalurilor proprii. Ajustari de valoare Generalitati privind evaluarile si ajustarile de valoare Evaluarea reprezinta procesul prin care se determina valoarea la care elementele situatiilor financiare sunt recunoscute in contabilitate si prezentate in bilant, respectiv bilantul prescurtat, si in contul de profit si pierdere. Ajustari de valoare inseamna ajustarile destinate sa tina cont de modificarile valorilor activelor individuale, stabilite la data bilantului, indiferent daca modificarea este definitiva sau nu. Potrivit reglementarilor contabile odata cu inventarierea patrimonoiului se realizeaza si procesul de evaluare a elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii. In aceste conditii, este necesar a se tine seama de: - valoarea contabila a unui activ - valoarea la care acesta este recunoscut dupa ce se deduc amortizarea acumulata, pentru activele amortizabile si ajustarile acumulate din depreciere sau pierdere de valoare; - valoarea de inventar a unui activ - valoarea contabila a activului, stabilita cu ocazia evaluarii la inventariere, respectiv valoarea inscrisa in listele de inventariere. Principiul prudentei La intocmirea situatiilor financiare anuale, recunoasterea si evaluarea trebuie realizate pe o baza prudenta si, in special: a) in contul de profit si pierdere poate fi inclus numai profitul realizat la data bilantului; b) sunt recunoscute datoriile aparute in cursul exercitiului financiar curent sau al unui exercitiu precedent, chiar daca acestea devin evidente numai intre data bilantului si data intocmirii acestuia; c) sunt recunoscute deprecierile, indiferent daca rezultatul exercitiului financiar este pierdere sau profit. Inregistrarea ajustarilor pentru depreciere sau pierdere de valoare se efectueaza pe seama conturilor de cheltuieli, indiferent de impactul acestora asupra contului de profit si pierdere. Activele si veniturile nu trebuie sa fie supraevaluate, iar datoriile si cheltuielile, subevaluate. Totusi, exercitarea prudentei nu permite, de exemplu, constituirea de provizioane excesive, subevaluarea deliberata a activelor sau veniturilor, dar nici supraevaluarea deliberata a datoriilor sau cheltuielilor, deoarece situatiile financiare nu ar mai fi neutre si nu ar mai avea calitatea de a fi credibile Evaluarea imobilizarilor necorporale si corporale Evaluarea imobilizarilor corporale si necorporale, cu ocazia inventarierii, se face la valoarea de inventar, stabilita de comisia de inventariere sau de evaluatori autorizati, potrivit legii. Fac obiectul evaluarii si imobilizarile in curs de executie. In cazul imobilizarilor corporale si necorporale, la determinarea pierderilor din depreciere,

18 126 evaluatorii autorizati, potrivit legii, sau personalul entitatii pot utiliza diferite metode de evaluare (de exemplu: metode bazate pe fluxuri de numerar). Pentru a stabili daca exista deprecieri ale imobilizarilor corporale si necorporale, in afara constatarii faptice cu ocazia inventarierii, pot fi luate in considerare surse externe si interne de informatii. Evaluarea imobilizarilor corporale la data bilantului se efectueaza la cost, mai putin amortizarea si ajustarile cumulate din depreciere, sau la valoarea reevaluata, aceasta fiind valoarea justa la data reevaluarii, mai putin orice amortizare cumulata si orice pierderi din depreciere cumulate. Ajustarile negative de valoare pot fi: ajustari permanente, denumite in continuare amortizari, si/sau ajustari provizorii, denumite in continuare ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare, in functie de caracterul permanent sau provizoriu al ajustarii respective. Ipoteza. Pentru un utilaj supus procesului de inventariere, se constata o scadere de valoare comparativ cu valoarea neta contabila, astfel: - cost de achizitie: lei; - amortizarea cumulata, pana la data inventarierii: lei - valoarea justa determinata cu ocazia inventarierii: lei Inregistrarea deprecierii (depreciere reversibila) se face prin recunoasterea unei ajustari pentru depreciere in valoare de lei, astfel: Procedura de aplicare. Inregistrarea deprecierii - depreciere reversibila: Cheltuieli de exploatare privind Ajustari pentru deprecierea lei ajustarile pentru deprecierea instalatiilor si mijloacelor de imobilizarilor transport In cazul in care deprecierea ar fi fost ireversibila (determinata de exemplu de constatarea unei degradari fizice), inregistrarea deprecierii va fi inregistrata ca o suplimentare de amortizare. Inregistrarea deprecierii - depreciere ireversibila: Cheltuieli de exploatare privind Amortizarea instalatiilor si amortizarea imobilizarilor mijloacelor de transport lei Reluarea deprecierilor Deciziile privind reluarea unor deprecieri inregistrate in conturile de ajustari au la baza constatarile comisiei de inventariere. Pot exista si unele indicii ca o pierdere din depreciere recunoscuta in perioadele anterioare pentru o imobilizare necorporala sau corporala nu mai exista sau s-a redus. Reluarea deprecierilor este aplicabila numai in cazul in care anterior a fost inregistrata o depreciere reversibila. Ipoteza. Plecand de la exemplul anterior, in cazul utilajului pentru care s-a inregistrat o

19 127 depreciere reversibila, cu ocazia urmatoarei inventariei se considera urmatoarele: - cost de achizitie: lei; - amortizarea cumulata, pana la data inventarierii: lei - valoarea justa determinata cu ocazia inventarierii: lei In acest conditii, valoarea justa este mai mare decat valoarea neta contabila, astfel ca deprecierea anterior inregistrata ramane fara obiect si trebuie anulata. Procedura de aplicare. Anularea deprecierii - depreciere reversibila: Ajustari pentru deprecierea Venituri din ajustari pentru lei instalatiilor si mijloacelor de deprecierea imobilizarilor transport Scoaterea din evidentele contabile a unui activ (prin vanzare, casare, cedare etc) impune anularea unei eventuale deprecieri inregistrate pentru respectivul activ Evaluarea stocurilor Activele de natura stocurilor se evalueaza la cost, mai putin ajustarile pentru depreciere constatate. Ajustari pentru depreciere se constata inclusiv pentru stocurile fara miscare. In cazul in care valoarea contabila a stocurilor este mai mare decat valoarea de inventar, valoarea stocurilor se diminueaza pana la valoarea realizabila neta, prin constituirea unei ajustari pentru depreciere. Fac obiectul evaluarii si stocurile in curs de executie. Valoare realizabila neta a stocurilor reprezinta pretul de vanzare estimat care ar putea fi obtinut pe parcursul desfasurarii normale a activitatii, minus costurile estimate pentru finalizarea bunului, atunci cand este cazul, si costurile estimate necesare vanzarii. Ipoteza. Analizand istoricul unui produs din depozitul de marfa, se constata ca este in stoc de mai bine de un an si pentru care posibilitate de valorificare este redusa. Mai mult, pe piata exista produse similare, cu caracteristici superioare, la preturi mai mici decat costul din contabilitate al produsului inventariat. In baza informatiilor de pe piata, comisia de inventariere propune diminuarea valorii stocului, astfel incat marfa sa fie recunoscuta la valoarea probabila de vanzare, in conditiile actuale ale pietei. Valoarea stocului de marfa, la cost istoric, este de lei, iar valoarea de piata, in costuri curente, este de lei, motiv pentru care se va inregistra o depreciere de lei, astfel: Procedura de aplicare. Inregistrarea deprecierii constatate: Cheltuieli de exploatare privind Ajustari pentru deprecierea lei ajustarile pentru deprecierea marfurilor activelor circulante O eventuala vanzare a stocului de marfa sau constatarea inexistentiei, ulterior, a conditiilor

20 128 care au condus la inregistrarea deprecierii va impune anularea deprecierii anterior inregistrate, astfel: Anularea deprecierii inregistrata: 397 Ajustari pentru deprecierea marfurilor 7814 Venituri din ajustari pentru deprecierea activelor circulante lei Evaluarea Creantelor si datoriilor Evaluarea la inventar a creantelor si a datoriilor se face la valoarea lor probabila de incasare sau de plata. Diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar stabilita la inventariere si valoarea contabila a creantelor se inregistreaza in contabilitate pe seama ajustarilor pentru deprecierea creantelor. Pentru creantele incerte se constituie ajustari pentru pierdere de valoare. Ipoteza. La data de 31 decembrie 2015, cu ocazia inventarierii, se constata existenta unei datorii neachitate in suma de lei pentru care exista un proces deschis de creditor. Avocatii societatii, analizand starea curenta a procesului, estimeaza ca procesul va fi pierdut. Mai mult, furnizorul ar putea obtine, daune de lei, probabilitatea de a le obtine fiind de 80%. Comisia de inventariere propune inregistrarea daunelor datorate furnizorului pentru suma de lei. Inregistrarea in contabilitate se face prin formula contabila: Procedura de aplicare. Inregistrarea provizionului pentru litigii: Cheltuieli de exploatare privind lei Provizioane pentru litigii provizioanele Plata sumelor in urma procesului sau scutirea de la plata acestor sume vor lasa provizionul fara obiect si vor impune anularea acestuia: Anularea inregistrarii provizionului pentru litigii: Provizioane pentru litigii Venituri din provizioane lei Ipoteza. La data de 31 decembrie 2015, cu ocazia inventarierii, se constata existenta unei creante neincasate in suma de lei, pentru care a fost depasita scadenta. Creanta a fost inregistrata in contabilitate la data de 20 ianuarie Conform informatiilor publice, se identifica faptul ca partenerul in cauza este in lichidare. Analizand situatia patrimoniala a

21 Politici contabile privind provizioane Generalitati privind provizioanele Rolul provizioanelor Provizioanele sunt destinate sa acopere datoriile a caror natura este clar definita si care la data bilantului este probabil sa existe sau este cert ca vor exista, dar care sunt incerte in ceea ce priveste valoarea sau data la care vor aparea. Recunoasterea provizioanelor Un provizion va fi recunoscut numai in momentul in care: - societatea are o obligatie curenta generata de un eveniment anterior; - este probabil ca o iesire de resurse sa fie necesara pentru a onora obligatia respectiva; si - poate fi realizata o estimare credibila a valorii obligatiei. Evaluarea provizioanelor Determinarea valorii de inregistrare a unui provizion trebuie sa se faca in baze celei mai bune estimari a cheltuielilor probabile sau, in cazul unei obligatii, a sumei necesare pentru stingerea acesteia. Cea mai buna estimare a costurilor necesare stingerii datoriei curente este suma pe care societatea ar plati-o, in mod rational, pentru stingerea obligatiei la data bilantului sau pentru transferarea acesteia unei terte parti la acel moment. Ca urmare, provizioanele nu pot depasi din punct de vedere valoric sumele care sunt necesare stingerii obligatiei curente la data bilantului. Provizioanele trebuie sa fie strict corelate cu riscurile si cheltuielile estimate. Ipoteza. Constituirea unui provizion se realizeaza prin intermediul contului Cheltuieli de exploatare privind provizioanele, in contrapartida cu contul aferent provizionului constituit, astfel: Procedura de aplicare. Inregistrarea provizioanelor constituite: X Valoare Cheltuieli de exploatare privind Provizioane... provizion provizioanele Contul inlocuieste in prezentul exemplu pe oricare dintre urmatoarele conturi: Provizioane pentru litigii Provizioane pentru garantii acordate clientilor Provizioane pentru dezafectare imobilizari corporale si alte actiuni similare legate de acestea Provizioane pentru restructurare Provizioane pentru pensii si obligatii similare Provizioane pentru impozite Provizioane pentru terminarea contractului de munca

22 Politici si proceduri contabile privind asocierea in participatie Evidenta asocierii in participatie se va organiza atat la nivelul asocierii, cat si in contabilitatea fiecarui coparticipant cu ajutorul contului Decontari din operatiuni in participatie, analitic distinct pe fiecare coparticipant. Societatea care conduce evidenta asocierii in participatie va tine evidenta si va intocmi balanta de verificare distincta de cea corespunzatoare activitatii proprii. In ceea ce priveste imobilizarile corporale si necorporale puse la dispozitia asocierii, acestea vor ramane cuprinse in evidenta contabila a celui care le detine in proprietate. Cheltuielile si veniturile determinate de operatiunile asocierilor in participatie se contabilizeaza distinct de catre unul din asociati, conform prevederilor contractului de asociere. La sfarsitul perioadei de raportare, cheltuielile si veniturile inregistrate pe naturi se transmit pe baza de decont fiecarui asociat, in vederea inregistrarii acestora in contabilitatea proprie. La data bilantului, bunurile de natura stocurilor, creantelor, disponibilitatilor, precum si a datoriilor asocierii in participatie, se inscriu in situatiile financiare anuale ale asociatului care conduce evidenta asocierii. Documentul in baza caruia se transmit cheltuielile si veniturile catre asociati va fi Decontul pentru operatiuni in participatie. Documentul va fi utilizat ca document pe baza caruia se deconteaza cheltuielile si veniturile realizate din operatiuni in participatie, precum si sumele virate intre coparticipanti si se va intocmi de catre unitatea care tine contabilitatea asocierilor in participatie, lunar, in doua exemplare, pe fiecare coparticipant, cu veniturile si cheltuielile ce revin acestuia, pentru inregistrarea in contabilitatea proprie, potrivit cotelor prevazute in contractele de asociere incheiate. Cheltuielile si veniturile vor fi grupate pe conturi din clasele de conturi de cheltuieli si venituri, potrivit planului de conturi general aplicabil. In decont se inscriu si alte transferuri, reprezentand valoarea mijloacelor banesti, a profitului realizat, amortizarea mijloacelor fixe si alte sume rezultate din operatiunile in participatie. Continutul minimal obligatoriu de informatii al formularului este urmatorul: - denumirea unitatii emitente si destinatare; codul de identificare fiscala; sediul (localitatea, str., numar); judetul; - denumirea, numarul si data (ziua, luna, anul) intocmirii formularului; - numarul curent; simbolul contului debitor/creditor; denumirea contului creditor pentru cheltuielile si sumele transmise; denumirea contului debitor pentru veniturile si sumele primite; valoarea transmisa conform contractului de asociere in participatie; - semnaturi: conducatorul unitatii, inclusiv stampila, conducatorul compartimentului financiar-contabil. Transferul veniturilor si cheltuielilor se inregistreaza prin efectuarea de inregistrari contabile conform exemplului de mai jos: Ipoteza. Intr-o asociere in participatie, societatea desemnata cu efectuarea contabilitatii (asociatul principal) inregistreaza urmatoarele venituri si cheltuieli strict legate de activitatea asocierii:

23 143 - venituri din vanzarea marfurilor: lei, venituri din dobanzi: 200 lei, cheltuieli privind marfurile: lei, cheltuieli cu chiriile: lei, cheltuieli materiale: lei, cheltuieli cu salariile personalului: lei, cheltuieli cu asigurarile sociale: lei (din care: asigurari sociale: lei, asigurari de sanatate: lei, somaj: 100 lei, fond de garantare: 50 lei, fond de risc: 56 lei, fond de sanatate: 170 lei), amortizari: lei. Cotele de participare sunt: 75% asociatul principal si 25% asociatul secundar. Procedura de aplicare. In contabilitatea asociatului principal (transferul se realizeaza pentru cota de 25% aferenta contributiei asociatului secundar): Inregistrarea transferului veniturilor: % 707 Venituri din vanzarea marfurilor 766 Venituri din dobanzi 458 Decontari din operatiuni in participatie lei lei 50 lei Inregistrarea transferului cheltuielilor: 458 Decontari din operatiuni in % lei participatie 607 Cheltuieli privind marfurile lei 604 Cheltuieli privind materialele 500 lei nestocate 612 Cheltuieli cu redeventele, lei locatiile de gestiune si chiriile 641 Cheltuieli cu salariile lei personalului 6451 Cheltuieli privind contributia 804 lei unitatii la asigurarile sociale 6452 Cheltuieli privind contributia unitatii pentru ajutorul de 37,5 lei somaj 6453 Cheltuieli privind contributia angajatorului pentru asigurarile 302,5 lei sociale de sanatate 6811 Cheltuieli de exploatare privind 575 lei

24 Politici contabile privind veniturile Generalitati privind veniturile Veniturile constituie cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de intrari sau cresteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor. Veniturile sunt recunoscute in contul de profit si pierdere atunci cand se poate evalua in mod credibil o crestere a beneficiilor economice viitoare legate de cresterea valorii unui activ sau de scaderea valorii unei datorii. Recunoasterea veniturilor se realizeaza simultan cu recunoasterea cresterii de active sau reducerii datoriilor (de exemplu, cresterea neta a activelor, rezultata din vanzarea produselor sau serviciilor, ori descresterea datoriilor ca rezultat al anularii unei datorii). In categoria veniturilor se includ atat sumele sau valorile incasate sau de incasat in nume propriu din activitati curente, cat si castigurile din orice alte surse. Venituri din activitati curente Activitatile curente sunt orice activitati desfasurate de societate, ca parte integranta a obiectului sau de activitate, precum si activitatile conexe acestora. Veniturile din activitati curente se pot regasi sub diferite denumiri, cum ar fi: vanzari, prestari de servicii, comisioane, redevente, chirii, subventii, dobanzi, dividende. Castiguri Castigurile reprezinta cresteri ale beneficiilor economice care pot aparea sau nu ca rezultat din activitatea curenta, dar nu difera ca natura de veniturile din aceasta activitate. In contul de profit si pierdere, castigurile sunt prezentate, de regula, la valoarea neta, exclusiv cheltuielile aferente, la elementul Alte venituri din exploatare. Sume care nu se contabilizeaza ca venituri Sumele colectate de societate in numele unor terte parti, inclusiv in cazul contractelor de agent, comision sau mandat comercial incheiate potrivit legii, nu reprezinta venit din activitatea curenta, chiar daca din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata persoanele care actioneaza in nume propriu sunt considerate cumparatori revanzatori. In aceasta situatie, veniturile din activitatea curenta sunt reprezentate de comisioanele cuvenite. Contabilitatea veniturilor Contabilitatea veniturilor se tine pe feluri de venituri, dupa natura lor, astfel: a) venituri din exploatare; si b) venituri financiare Venituri din exploatare Structura veniturilor din exploatare

25 Politici contabile privind cheltuielile Generalitati privind cheltuielile Cheltuielile constituie diminuari ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor ori cresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din distribuirea acestora catre actionari. Cheltuielile sunt recunoscute in contul de profit si pierdere atunci cand se poate evalua in mod credibil o diminuare a beneficiilor economice viitoare legate de o diminuare a valorii unui activ sau de o crestere a valorii unei datorii. Recunoasterea cheltuielilor are loc simultan cu recunoasterea cresterii valorii datoriilor sau reducerii valorii activelor (de exemplu, drepturile salariale angajate sau amortizarea echipamentelor). Cheltuielile societatii reprezinta valorile platite sau de platit pentru: - consumuri de stocuri si servicii prestate, de care beneficiaza societatea; - cheltuieli cu personalul; - executarea unor obligatii legale sau contractuale etc. Pierderile reprezinta reduceri ale beneficiilor economice si pot rezulta sau nu ca urmare a desfasurarii activitatii curente a societatii. Acestea nu difera ca natura de alte tipuri de cheltuieli. In cadrul cheltuielilor exercitiului financiar se cuprind, de asemenea, provizioanele, amortizarile si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare reflectate. Contabilitatea cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli, dupa natura lor, astfel: a) cheltuieli de exploatare; b) cheltuieli financiare Cheltuieli aferente activitatii de exploatare Cheltuielile de exploatare cuprind: - cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile; costul de achizitie al obiectelor de inventar consumate; costul de achizitie al materialelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor; contravaloarea energiei si a apei consumate; valoarea activelor biologice de natura stocurilor; costul marfurilor vandute si al ambalajelor; - cheltuieli cu serviciile executate de terti, redevente, locatii de gestiune si chirii; prime de asigurare; studii si cercetari; cheltuieli cu alte servicii executate de terti (colaboratori); comisioane si onorarii; cheltuieli de protocol, reclama si publicitate; transportul de bunuri si personal; deplasari, detasari si transferari; cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii, servicii bancare si altele; - cheltuieli cu personalul (salariile, asigurarile si protectia sociala si alte cheltuieli cu personalul, suportate de entitate); - alte cheltuieli de exploatare (cheltuielile legate de protejarea mediului inconjurator,