I NTRODUCERE CERCETARE

Transcription

1 Management în sănătate STUDIU PRIVITOR LA FACTORII DE RISC POTENŢIALI PENTRU SUSCEPTIBILITATEA DE INSUFICIENŢĂ RENALĂ CRONICĂ, ÎN REGIUNEA HAIL, REGATUL ARABIEI SAUDITE Ibrahim Abdelmajeed GINAWI 1, Hussain Gadelkarim AHMED 1, Ibraheem M. ASHANKYTY 2, Tahani ALTAMIMI 2, Mohamed ALMOGBEL 3, Abdelkareem ALSUEDAA 4, Daad AKBAR 5, Fatma ALBELADI 5, Ahmed ALRASHDAN 6, S. D. JASTANIAH 7, Awdah M. AL-HAZIMI 1 1 Colegiul de Medicină, Universitatea Hail, Regatul Arabiei Saudite. 2 Colegiul de Ştiinţe Medicale Aplicate, Universitatea Hail, Regatul Arabiei Saudite 3 Colegiul de Sănătate Publică şi Informatică Medicală, Universitatea Hail, Regatul Arabiei Saudite 4 Colegiul de Medicină, Universitatea King Saud, Regatul Arabiei Saudite 5 Colegiul de Medicină, Universitatea King Abduaziz, Regatul Arabiei Saudite 6 Spitalul King Khalid Hail, Regatul Arabiei Saudite, 7 Facultatea de Medicină, Universitatea King Abdulaziz - Regatul Arabiei Saudite I NTRODUCERE Insuficiență renală cronică (IRC) este o afecțiune în care rinichii au fost deterioraţi și nu au funcţionat în mod normal pentru cel puțin 3 luni. În mod normal, rinichii filtrează apă și deșeuri din sânge, și produc urina. Rinichii ajută, de asemenea, la controlarea tensiunii arteriale, și produc hormoni de care organismul are nevoie pentru a rămâne sănătos [1]. Dacă sunt lăsate netratate, persoanele cu IRC pot progresa la insuficiența renală în stadiu terminal. Identificarea indivizilor cu IRC nediagnosticată sau a celor care prezintă un risc crescut de a dezvolta IRC sau progresează către insuficiență renală în stadiu terminal (IRST) este, prin urmare, o provocare importantă [2]. IRC devine o problemă majoră de sănătate publică la nivel mondial. Povara actuală a îmbolnăvirilor ar putea cauza o schimbare de patogenitate care stă la baza IRC. Glomerulonefrita a fost una dintre principalele cauze de boli de rinichi cu mai multe decenii în urmă. În prezent, infecțiile au devenit o cauză mai puțin importantă pentru boală de rinichi, cel puțin în lumea occidentală [3]. În plus, dovezile actuale sugerează că hipertensiunea și diabetul sunt cele două cauze majore ale bolii renale la nivel mondial [4, 5]. Studiile epidemiologice arată un risc crescut pentru boala renală cronică, în special insuficiența renală, în CONTEXT: Insuficiența renală cronică (IRC) constituie o alarmă de sănătate la nivel mondial, care este în creștere, în cea mai mare parte a lumii, ca rezultat al incidenţei crescute a cazurilor de diabet zaharat, hipertensiune arterială și alte boli cardiovasculare. Prin urmare, scopul acestui studiu pilot a fost de a furniza date cu privire la factorii de risc pentru IRC din regiunea Hail, Regatul Arabiei Saudite, pentru planificarea unui studiu cuprinzător în zona. METODE: Studiul a fost efectuat folosind vizitele în gospodării, acoperind 300 de persoane selectate din două zone din regiunea Hail, pentru a completa eşantionul planificat pentru această testare pilot. A fost utilizat un chestionar pentru obținerea de informații cu privire la factorii de risc ai IRC. REZULTATE: Un procent ridicat de factori de risc au fost identificaţi într-un istoric familial (IF) de DZ, reprezentând 72%, urmat de antecedente familiale de hipertensiune arterială, infecții recurente ale tractului urinar, DZ, antecedente familiale de boli renale, hipertensiune arterială, și abuz de analgezice, constituind 65 %, 59%, 26%, 2 6%, 25%, și respectiv 22%. CONCLUZIE: Acest studiu identifică factorii de risc crescut pentru IRC în zona Hail. Este o nevoie urgentă de măsurare mai detaliată a acestor factori de risc printr-un studiu cuprinzător pentru a evalua persoanele cu factori de risc, pentru a permite depistarea din timp, și reducerea factorilor de risc, prin creșterea gradului de conștientizare. Cuvinte cheie: boala cronică de rinichi, hipertensiune arterială, diabet zaharat, Hail. rândul persoanelor cu anumite caracteristici clinice și socio-demografice [6]. Țările Consiliului de Cooperare al Golfului (CCG), inclusiv Arabia Saudită, împărtășesc un fond similar de cultură și etnie, şi în acelaşi timp, distribuții sociodemografice și dezvoltarea socio-economică similare [7]. Deși țările din CCG au experimentat progrese notabile în furnizarea de asistență medicală, povara bolilor nontransmisibile este în creștere rapidă [8]. Multe rapoarte au demonstrat creșterea prevalenței celor mai comune cauze de IRC în CCG. Prevalența obezității în aceste țări, care este asociată cu boli multi-cronice, este mai mare decât în țările dezvoltate, din cauza creșterii lor economice rapide și modificărilor asociate stilului de viață [9-11]. Identificarea precoce a bolii renale cronice (IRC) este un demers legitim, în cazul în care acesta oferă oportunități semnificative pentru intervenții eficiente și sigure care reduc riscul de deces, boală renală în stadiu terminal, sau complicații ale disfuncției renale [12]. Acest lucru sugerează că există factori de risc pentru boala renală cronică. Screening-ul de populații neselectate necunoscute a fi la risc de IRC are potențial vătămător și nu a fost dovedit a fi cost-eficient [6]. Cu toate acestea, prevenirea rezultatelor negative ale bolii renale cronice ar putea fi facilitată prin evaluarea persoanelor cu factori de risc, pentru a permite depistarea din timp, și prin reducerea factorilor de risc la persoanele fără boli cronice de rinichi, pentru a preveni sau încetini dezvoltarea bolii renale cronice. 31

2 ATERIAL ȘI METODE M În acest studiu, a fost efectuată o anchetă transversală folosind vizite în gospodării de către aceleaşi echipe medicale care au ajutat la colectarea datelor corecte și pentru a evita variațiile individuale și pentru a asigura validitatea datelor. Trei sute de persoane de toate vârstele au fost selectate aleator din două zone din regiune Hail (Ob-Alglban și Al-Qead), în funcție de distribuția populației, pentru a furniza eşantionul pentru această setare pilot. Numărul total de chestionare completate a fost 299, dintre care 180 au fost femei și 119 au fost bărbați. Chestionarul includea informații, cum ar fi, sex, vârstă, ocupație, hipertensiune arterială, diabet zaharat (DZ), antecedente familiale de hipertensiune, antecedente familiale de DZ, atac de cord, accident vascular cerebral, insuficienţă cardiacă congestivă (ICC), infecții ale tractului urinar (ITU), calculi renali, abuz de analgezice și utilizare de plante. Analiza datelor: Datele au fost introduse în soft-ul SPSS (versiunea 16) și rulat pentru a afla frecvențele și proporțiile și valorile statistice. Testul Pearson, testul chi pătrat a fost utilizat cu valori p <0,05 considerate ca fiind semnificative statistic. R EZULTATE Acest studiu a investigat 299 de persoane pentru prezența factorilor de risc pentru boli renale, cu vârste între ani, cu o vârsta medie de 43 de ani. Raportul bărbați femei a fost de 1,00: 1,52. Distribuția de vârstă a fost relativ similară la bărbați și femei, după cum se arată în tabelul 1. Distribuția populației de studiu după sex și factori de risc cunoscuți a fost rezumată în Tabelul 2. Un număr de factori de risc au prezentat diferențe statistic semnificative între bărbați și femei. Factorii predominanţi de risc pentru bărbați au fost fumatul, atacul de cord și abuzul de plante, iar pentru femei, infecțiile recurente ale tractului urinar, calculii renali, și abuzul de analgezice; au fost identificate diferențe semnificative statistic aparente. În plus, un procent ridicat de factori de risc au fost găsiţi în antecedentele familiale de DZ, reprezentând 72%, urmat de antecedente familiale de hipertensiune arteriala, infecții recurente ale tractului urinar, DZ, antecedente familiale de boli renale, hipertensiune arterială, și abuzul de analgezice, constituind 65%, 59%, 26%, 26%, 25%, și 22%, respectiv, așa cum se arată în figura 1. În ceea ce privește relația dintre factorii de risc și de vârstă, s-au constatat că frecvențele mari de factori de risc cresc odată cu vârsta, atingând apogeul la categoriile de vârstă ani și 51+ ani. Prin urmare, riscul asociat cu vârsta pentru dezvoltarea bolii renale s-a dovedit a fi semnificativ statistic pentru fumat, hipertensiune arterială, DZ, accident vascular cerebral, infarct miocardic, infecții recurente ale tractului urinar și insuficienţă cardiacă congestivă, așa cum este indicat în tabelul 3. Cu toate acestea, pentru abuz de analgezice și utilizare pe bază de plante, riscurile au fost relativ similare printre diferite categorii de vârstă, persoanele în vârstă părând să fie mai obișnuite. Tabelul 4 rezumează relația dintre factorii de risc și educație; majoritatea fumătorilor s-au găsit în rândul 32 persoanelor cu nivelul secundar de învățământ, urmate de nivel primar. Pentru hipertensiune arterială și DZ, Management în sănătate infarct, accident vascular cerebral, abuz de analgezice și insuficienţă cardiacă congestivă, au predominat persoanele analfabete, urmate de cele cu studii primare. Pentru calculi renali, infecții recurente ale tractului urinar și utilizare de plante, analfabeții au fost, de asemenea, predominanţi, dar urmață de peersoane cu nivel secundar de educație. În ceea ce privește ocupaţia, printre femei au fost constatate frecvențe crescute de infecții recurente ale tractului urinar, DZ, abuzul de plante, hipertensiune arterială și abuz de analgezice și calculi renali, constituind, 66, 35, 35, 31, 24 și respectiv 21 procente. Printre angajaţi, infecțiile recurente ale tractului urinar și hipertensiunea arterială au fost predominante; abuzul de plante, infecțiile recurente ale tractului urinar, fumatul, abuzul de analgezice și DZ au fost frecvente în rândul persoanelor liber profesioniste reprezentând, 27, 16, 13, 12, și 11 procente, în această ordine, așa cum este indicat în tabelul 5 și figura 2. Cu toate acestea, atunci când se cumulează procentele acestor factori de risc la nivelul întregului grup ocupațional, ele indică unele diferențe indicate în tabelul 2. D ISCUȚIE Factorii de risc pentru dezvoltarea bolii renale cronice, în special insuficienţă renală cronică, vor cuprinde factori de susceptibilitate și factori de iniţiere [13]. Prevenirea rezultatelor negative ale bolii renale cronice ar putea fi facilitată prin evaluarea persoanelor cu factori de risc, pentru a permite un diagnostic precoce, și, prin reducerea factorilor de risc la persoanele fără boli renale cronice, în vederea prevenirii sau încetinirii dezvoltării bolii. Dificultatea de a detecta stadiile incipiente ale bolii renale cronice face dificilă determinarea tipului de factori de risc identificaţi: de susceptibilitate, iniţiere sau progresie. Cu toate acestea, studiul de față este un studiu pilot care explorează cei mai frecvenţi factori de risc pentru dezvoltarea, în special, a bolii renale cronice, cei care fac individul mai predispus de a dezvolta boala. Astfel de studii vor atenţiona furnizorii de servicii medicale cu privire la amploarea problemei, furnizând date realiste cu privire la factorii de risc, pentru acţiuni ulterioare. Una din limitele acestui studiu este aceea că s-a folosit o structură conceptuală (chestionar) pentru identificarea și evaluarea persoanelor cu risc crescut de boală renală cronică, dar studiul oferă suficiente detalii cercetătorilor şi furnizorilor de asistenţă medicală pentru a-i ghida în dezvoltarea screening-ului indivizilor sau a programelor de screening. După cunoştinţele noastre, acesta este primul studiu în acest domeniu în zona Hail, Regatul Arabiei Saudite. În acest studiu, toate informațiile cu privire la factorii de risc au fost obținute de la participanţi, care au declarat că au sau nu un factor de risc, diagnosticat într-o consultaţie anterioară. Studiul a demonstrat existenţa unor procente ridicate de diabet zaharat (26%) și hipertensiune arterială (25%). În multe din țările dezvoltate, cauzele principale ale bolii renale cronice sunt diabetul și hipertensiunea arterială, care împreună reprezintă aproape 60% din pacienţii care fac dializă [14]. Aceste descoperiri au fost similare cu unele rapoarte în care s-a constatat că prevalenţa hipertensiunii

3 Management în sănătate Tabel 1. Distribuția populației de studiu după vârstă și sex Grup de Sex Total vârstă Bărbat Femeie < 20 ani Total Tabel 2. Distribuția populației de studiu după sex și factori de risc cunoscuți Factori de risc Sex valoare Total cunoscuți Barbat Femeie P Fumatul ,0000 Hipertensiune ,087 Diabet ,095 Accident vascular ,09 Atacul de cord ,004 Insuficienţă cardiacă congestivă ,095 Infectii recurente ale tractului urinar ,000 Calculi renali ,02 Abuz de analgezice ,003 Abuzul de plante ,01 Antecedente familiale de hipertensiune ,388 Antecedente familiale de DZ ,5 Antecedente familiale de IRC ,54 Tabel 3. Distribuția populației de studiu după vârstă și factori de risc cunoscuți Categorie <20 yrs Fumatul Hipertensiune Diabet Accident vascular Atacul de cord Insuficienţă cardiacă congestivă Calculi renali Infecții recurente ale tractului urinar Abuz de analgezice Abuzul de plante Tabel 4. Distribuția populației de studiu după educație și factori de risc cunoscuţi Categorie Analfabet Studii primare Studii secundare Învăţământ superior Fumatul Hipertensiune Diabet Accident vascular Atacul de cord Insuficienţă cardiacă congestivă Calculi renali Infecții recurente ale tractului urinar Abuz de analgezice Abuzul de plante Tabel 5. Distribuția populației de studiu după ocupaţie și factori de risc cunoscuţi Categorie Angajat Casnică Student Liber profesionist profesii medicale Alţii Fumatul Hipertensiune Diabet Accident vascular Atacul de cord Insuficienţă cardiacă congestivă Calculi renali UTI Analgesic abuse Herbal use Figura 1. Descriere a populației de studiu după factori de risc cunoscuti 33

4 Management în sănătate Figura 2. Descrierea populaţiei din studiu în funcţie de câţiva factori de risc şi ocupaţie arteriale variază, în general, de la 15% la 32% [15]. Hipertensiunea arterială netratată sau insuficient controlată este considerată unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru progresia bolii renale cronice [16]. În studiile anterioare, prevalența hipertensiunii arteriale în rândul adulților cu boală renală cronică depășește în mod constant 60% [17-19]. Rezultate similare au fost raportate de un studiu recent din Arabia Saudită pe 196 de participanți; studiul a arătat că prevalența globală a hipertensiunii arteriale a fost de 25,5% [20]. Mai mult, 65% dintre participanții la acest studiu au susținut existenţa unui istoric familial de hipertensiune. În țările dezvoltate, riscul de a deveni hipertensiv pentru un individ cu un istoric familial de hipertensiune arterială a fost estimat a fi de până la patru ori mai mare decât media [21]. Din informațiile noastre, nu există studii publicate în Arabia Saudită sau în țările vecine cu privire la riscul de a face boala pentru cei cu un istoric familial pozitiv de hipertensiune arterială. În acest studiu s-a constatat că frecvenţa hipertensiunii crește odată cu creșterea vârstei, fapt care a fost raportat anterior [22], dar nu există diferențe semnificative între bărbații și femeile cu hipertensiune arterială, deși procentul bărbaților (30%) a fost mai mare decât al femeilor (21%). Totuşi, au fost raportate rezultatele de la un studiu de screening pentru hipertensiune din diferite regiuni din Arabia Saudită [23]. Ei au descoperit ca există o diferență semnificativă statistic (p <0.001) între regiuni în ce priveşte hipertensiunea arterială sistolică. Prevalenţa cea mai mare a fost găsită în Farasan (8,9%), iar cea mai mică a fost raportată la Asir (2,2%). A existat o prevalență mai mare în rândul femeilor comparativ cu bărbații din grupa de vârstă de ani, în toate regiunile, cu excepția zonelor muntoase din Al Taif și Asir. Oricum, diferența nu a fost semnificativă statistic, excepție în zonele Makkah (25,9%, p <0,001) și Al Sharkia (22%, p <0,03). Prevalența hipertensiunii arteriale diastolice a crescut cu vârsta în toate regiunile, cu excepția bărbaților din Farasan, Makkah, şi a femeilor din Asir. Diferența de prevalență între regiuni a fost semnificativă statistic (p 34 <0,001). Cea mai mare prevalență a hipertensiunii arteriale diastolice (sexe combinate) a fost raportată la Al Qassim (10,6%), iar cea mai mică la Makkah şi Asir (22% fiecare). Definind hipertensiunea arterială ca 140/90 mm Hg, cea mai mare prevalență a hipertensiunii arteriale sistolice a fost raportată la Makkah (sexe combinat) (27,9%), iar cea mai mică a fost găsită în Jeddah (14,9%). Cea mai mare prevalență a hipertensiunii arteriale diastolice a fost raportată la Al Taif (36,2%), iar cea mai mică de la Mekka și Asir (22% fiecare). Prevalenta hipertensiunii arteriale sistolice și a hipertensiunii arteriale diastolice nu a fost semnificativ mai mare la femei decat la barbati în opt și respectiv șapte din cele 12 regiuni. Mai mult decât atât, hipertensiunea arterială a fost observată din ce în ce mai mult printre oameni mai puțin educați și liber profesionişti, de exemplu casnicele. Aceasta s- ar putea datora lipsei de conștientizare în rândul acestor categorii de populație. Asocierea dintre lipsa de informare (controale medicale permanente) şi controlul tensiunii arteriale a fost bine stabilită [15]. Prevalența diabetului zaharat a fost, de asemenea, mare în acest studiu (26%). Cu o prevalență de 24% în rândul populației adulte, diabetul zaharat este o afectiune comună în Arabia Saudită [24-27]. În acest studiu diabetul zaharat a fost observat mai mult la bărbați (30%) decât la femei (28%) și frecvența bolii crește cu creșterea vârstei. Concluzii similare au fost raportate anterior într-un studiu din Arabia Saudită [28]. Ei au descoperit ca din 6024 de subiecți, diabetul zaharat a fost prezent la 1792 (30%) pacienți. Prevalența diabetului zaharat a fost de 34,1% la bărbați și 27,6% la femei (P <0,0001). Valoarea medie a vârstei pentru debutul diabetului la bărbați și femei a fost de 57,5 (13,1) și respectiv 53,4 (13,1) ani, (p <0,0001). Femeile <50 de ani au avut o prevalență mai mare decât bărbații de vârstă corespunzătoare (34,1% și respectiv 25,1%), (p <.0001). Prevalența diabetului zaharat a scăzut la pacienții cu vârsta peste 70 de ani. Mai mult decât atât, antecedente familiale de diabet zaharat au fost la fel de frecvente, la 72% dintre subiecții studiului. Riscul de a deveni diabetic pentru un individ cu un istoric familial pozitiv de diabet zaharat variază în funcție de vârstă și de tipul de diabet zaharat. O sinteză de literatură a concluzionat că un părinte cu diabet zaharat non-insulinodependent (DZNID) crește de două până la de patru ori șansa unui copil de a dezvolta această boală, și că, în acest caz, concordanța între frați a apărut mai puternică ca între mamă și copil [29]. Diabetul zaharat a fost observat din ce în ce mai mult printre oameni mai puțin educați și fără ocupație, cum ar fi casnicele. Aceasta ar putea fi din cauza lipsei de conștientizare în rândul acestor persoane. Mulți factori de risc pentru dezvoltarea diabetului zaharat sunt acum larg răspândiţi în rândul comunităților din Arabia Saudită. Excesul de greutate, obezitatea şi lipsa de activitate fizică au fost semnificativ asociate cu diabetul zaharat și hipertensiunea arterială [30, 28]. Fumatul a fost găsit doar în rândul a numai 9% din populația din studiu și acest procent este scăzut, deoarece reprezintă doar fumători de sex masculin, fumatul feminin fiind considerat stigmat social în Arabia Saudită. Circa 20% dintre bărbați sunt fumători.

5 Management în sănătate Mai multe studii au demonstrat că fumatul crește riscul de boală renală cronică în general și, în special, pentru boli renale cronice clasificate ca nefropatie hipertensivă și nefropatie diabetică [31, 32]. Infecţiile recurente urinare au fost găsite în număr mare în acest studiu, reprezentând 59%, iar femeile cu infecții au fost semnificativ mai multe decât bărbaţii (femeile 101/180 (56%), iar bărbaţii doar 23/119 (19%)). Existenţa calculilor renali care au strânsă legătură cu infecţiile recurente urinare a fost, de asemenea, raportată de către unii participanți. Infecţiile recurente urinare sunt printre cele mai frecvente boli infecțioase care apar, fie în comunitate, fie în instituţiile medicale [33]. Infecții urinare necomplicate apar de obicei la femeile adult sănătoase care nu sunt gravide, în timp ce ITU complicate pot să apară la ambele sexe și la toate grupele de vârstă și sunt frecvent asociate cu anomalii structurale sau funcționale ale tractului urinar. Exemplele includ corpi străini, cum ar fi calculii, obstrucția si insuficiența renală [34]. În Arabia Saudită, hipertensiunea arterială a devenit o problemă tot mai importantă de sănătate care afectează un număr mare de persoane, [24], ceea ce a determinat considerarea depistării precoce și managementului ca prioritate pentru programele de screening. Beneficiul potențial în depistarea precoce a tensiunii arteriale crescute susține importanta screening-ului și urmărirea rezultatelor anormale de screening. Atacul de cord, insuficienţa cardiacă congestivă și accidentul vascular cerebral au fost, de asemenea, găsite la un număr rezonabil de participanți, care au fost oameni obişnuiţi mai în vârstă, în special angajați dar și persoane liber profesioniste, în rândul bărbaților fiind mai frecvente decât în rândul femeilor. Persoanele cu boală renală cronică sunt mai predispuse de a muri de boală cardiovasculară decât de a dezvolta insuficiență renală [35, 36]. Există tot mai multe dovezi ca anomalii renale relativ minore, cum ar fi reducerea ușoară a filtrării glomerulare sau microalbuminurie, chiar în limite normale, pot fi asociate cu un risc crescut de evenimente cardiovasculare. S-a presupus că unul dintre principalele mecanisme fiziopatologice implicate în această asociere este disfuncția endotelială [37]. Hillege şi colab. au examinat dacă disfuncția renală a fost un predictor de mortalitate la pacienți stabili cu insuficiență cardiacă avansată [38]. Autorii au constatat că, pacienții din quartila cea mai mică dpdv al filtrării glomerulare (<44 ml/min) au avut un risc relativ de mortalitate de 2,85, comparativ cu subiecții din quartila cea mai mare (>76 ml/min). Boala renală cronică este asociată cu un risc mai mare de boli cardiovasculare, și prezența ei este un predictor puternic pentru un prognostic sever în rândul pacienților cu boală coronariană [39]. Mulți oameni s-au dovedit a face abuz de analgezice și femeile au fost în procent mai mare decât bărbații, fără legătură cu vârsta sau educația, ci cu ocupația, casnicele și persoanele liber profesioniste fiind mai frecvente. Utilizarea obișnuită a analgezicelor este comună în țările dezvoltate, de exemplu, în 23,7% din adulții din SUA [40]. Mai multe studii epidemiologice au investigat asocierea dintre utilizarea de medicamente analgezice, inclusiv acetaminofen sau aspirina, și dezvoltarea de boală renală cronică, cu rezultate mixte și neconcludente. O serie de studii caz-control au demonstrat asocieri pozitive între boala renală cronică și acetaminofen [41], aspirina [42] sau ambele [43], în timp ce altele nu au găsit nicio astfel de asociere [44]. Utilizarea de plante a fost mărturisită de un număr considerabil de participanţi și, foarte interesant, mai mult în rândul bărbaților decât al femeilor. Distribuția utilizării este relativ similară între diferite grupuri de vârstă și nivele de educație, dar relativ mai mare în rândul casnicelor și a celor liber profesionişti. Cu toate acestea, doar câteva studii au raportat o asociere între boala renală cronică și administrarea de medicaţie cu anumite componente pe bază de plante, datorită diversității acestor componente și utilizarea lor discontinuă. Două studii din Taiwan au raportat că medicaţia regulată pe bază de plante ar putea crește riscul de a dezvolta boală renală cronică [45, 46], dar nici unul dintre ele nu a elaborat compusul responsabil din medicamentele pe bază de plante. În concluzie: Există un procent ridicat de persoane din regiunea Hail cu factori de risc potențiali pentru dezvoltarea de boală renală cronică. Identificarea persoanelor cu boală renală cronică nediagnosticată sau a persoanelor cu risc crescut de a dezvolta boală renală cronică sau a celor cu boală progresivă în evoluţie, sau cu boală în stadiu terminal, reprezintă, prin urmare, o provocare importantă. Este nevoie urgentă în regiunea Hail de un studiu comprehensiv pentru evaluarea persoanelor cu factori de risc pentru dezvoltarea bolii renale cronice. Bibliografie 1. HOJS, R., BEVC, S., EKART, R.-Biomarkers in hemodialysis patients. Adv Clin Chem. 57:29-56., 2012; 2. COLLINS, G.S., OMAR, O., SHANYINDE, M., YU, L.M. -A systematic review finds prediction models for chronic kidney were poorly reported and often developed using inappropriate methods. J Clin Epidemiol. pii: S (12) , 2012; 3. ZHANG, Q.L. and ROTHENBACHER, D.-Prevalence of chronic kidney disease in population-based studies: Systematic review. BMC Public Health, 8:117., 2008; 4. HAROUN, M.K., JAAR, B.G., HOFFMAN, S.C., COMSTOCK, G.W., KLAG, M.J., CORESH, J.- Risk factors for chronic kidney disease: a prospective study of 23,534 men and women in Washington County, Maryland. J Am Soc Nephrol 14: , 2003; 5. PERNEGER, T.V., BRANCATI, F.L., WHELTON, P.K., KLAG, M.J.- End-stage renal disease attributable to diabetes mellitus. Ann Intern Med 121: , 1994; 6. The National Kidney Foundation Disease Outcomes Quality Initiative (NKF KDOQI). KDOQI Clinical Practice Guidelines for Chronic Kidney Disease. National Kidney Foundation, Inc 2002; 7. Central Intelligence Agency. The World Factbook. Seehttps:// (last accessed 2 February 2011); 8. MANDIL, A.-Commentary: Mosaic Arab world, health and development. International Journal of Public Health 54: ; 9. Al-NOZHA, M.M., Al-MAZROU, Y.Y., Al-MAATOUQ, M.A., et al.-obesity in Saudi Arabia. Saudi Med J 26:824 9., 2005;. 10. MABRY, R.M., REEVES, M.M., EAKIN, E.G., et al. -Evidence of physical activity participation among men and women in the countries of the Gulf Cooperation Council: a review. Obes Rev 11: , 2010; Bibliografia continuă in pagina următoare 35

6 Management în sănătate Continuarea bibliografiei din pagina precedentă 11. NG, S.W., ZAGHLOUL, S., ALI HI, et al.-the prevalence and trends of overweight, obesity and nutrition-related noncommunicable diseases in the Arabian Gulf States. Obes Rev 12:1 13., 2011; 12. GLASSOCK, R.J. and WINEARLS, C.-Screening for CKD with egfr: Doubts and Dangers. Clin J Am Soc Nephrol3: , 2008; th Bethesda Conference. Matching the Intensity of Risk Factor Management with the Hazard for Coronary Disease Events. September 14-15, J Am Coll Cardiol1996; 27: , 1995; 14. US Renal Data System. USRDS 2002 Annual Data Report: Atlasof End-Stage Renal Disease in the United States. NationalInstitutes of Health, National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases, Bethesda, MD, 2002; 15. MUNTNER, Paul, ANDERSON, Amanda, CHARLESTON, Jeanne, CHEN, Zhen, FORD, Virginia, MAKOS, Gail,al. -Hypertension Awareness, Treatment, and Control in Adults With CKD: Results From the Chronic Renal Insufficiency Cohort (CRIC) Study. Am J Kidney Dis. March; 55(3): , 2010; 16. FOX, C.S., LARSON, M.G., LEIP, E.P., CULLETON, B., WILSON, P.W., LEVY, D.- Predictors of new-onset kidney disease in a community-based population. JAMA. 291: , 2004; 17. CORESH, J., WEI, G.L., McQUILLAN, G., et al.-prevalence of high blood pressure and elevated serum creatinine level in the United States: findings from the third National Health and Nutrition Examination Survey ( ) Arch Intern Med. 161: , 2001; 18. PARIKH, N.I., HWANG, S.J., LARSON, M.G., MEIGS, J.B., LEVY, D., FOX, C.S.,-Cardiovascular disease risk factors in chronic kidney disease: overall burden and rates of treatment and control. Arch Intern Med. 166: , 2006; 19. MUNTNER, P., HE, J., ASTOR, B.C., FOLSOM, A.R., CORESH, J-Traditional and nontraditional risk factors predict coronary heart disease in chronic kidney disease: results from the atherosclerosis risk in communities study. J Am Soc Nephrol. 16: , 2005; 20. ABDALLA, A. Saeed, NASSER, A. Al-Hamdan, AHMED A. Bahnassy, ABDELSHAKOUR, M. Abdalla,Mostafa A. F. Abbas, and LAMIAA, Z. Abuzaid.- Prevalence, Awareness, Treatment, and Control of Hypertension among Saudi Adult Population: A National Survey. International Journal of Hypertension ID , 8 pages., 2011; 21. VAN DER SANDE, Marianne A.B., GIJS, E.L., WALRAVEN, MILLIGAN, Paul J.M., WINSTON A.S., Banya, CEESAY, Sana, M. NYAN, Ousman A., et al.- Family history: an opportunity for early interventions and improved control of hypertension, obesity and diabetes. Bulletin of the World Health Organization, 79: , 2001; 22. Al-TURKI, K.A., Al-BAGHLI, N.A., Al-GHAMDI, A.J., El-ZUBAIER, A.G.- Hypertension in the eastern province of Saudi Arabia: Results of a screening campaign. J Fam Community Med 15: ; 23. MANSOUR, M., Al-NOZHA, and OSMAN, Ali K.-The Prevalence Of Hypertension In Differentgeographical Regions Of Saudi Arabia. Ann Saudi Med;18 (5): ; 24. Al-NOZHA, M.M., ABDULLAH, M., ARAFAH, M.R., KHALIL, M.Z., NAZEER, B., KHAN, N.B., et al.-hypertension in Saudi Arabia Saudi Medical Journal 28(1): ; 25. Al-NUAIM, A.R., Al-RUBEAN, K., Al-MAZROU, Y., et al.-prevalence of diabetes mellitus, obesity and hypercholesterolemia in Saudi Arabia: National Chronic Disease Survey. Riyadh: Ministry of Health and KingSaud University 1995; 26. El-HAZMI, M., WARSY, A., Al-SWAILEM, A., Al-SWAILEM, A., Sulaimani, R.,-Diabetes mellitus as a health problem in Saudi Arabia. East Mediterr Health J 4: , 1998; 27. OSMAN, A.K., & Al-NOZHA, M.M.-Risk factors of coronary artery disease in different regions of Saudi Arabia. Eastern MediterraneanHealth Journal 2-3, , 2000; 28. KHALID, A., ALQURASHI, Khalid, ALJABRI, S., and BOKHARI, Samia A.-Prevalence of diabetes mellitus in a Saudi community. Ann Saudi Med. Jan- Feb; 31(1): , 2011; 29. PIERCE, M., KEEN, H., BRADLEY, C.-Risk of diabetes in offspring of parents with non-insulin-dependent diabetes. Diabetic Medicine, 12: 6 13., 1995; 30. MOKDAD, A.H., FORD, E.S., BOWMAN, B.A., DIETZ, W.H., VINICOR, F., BALES, V.S., MARKS, J.S.-Prevalence of obesity, diabetes, and obesityrelated health risk factors. JAMA. Jan 1;289(1):76-9., 2003; 31. RABI, Yacoub, HABIB, Habib, AYHAM, Lahdo, RADWAN, Al Ali, VARJABEDIAN, Leon, ATALLA, George, et al.-association between smoking and chronic kidney disease: a case control study. BMC Public Health 10:731., 2010; 32. YAMAGATA, K., ISHIDA, K., SAIRENCHI, T., TAKAHASHI, H., OHBA, S., SHIIGAI, T., NARITA, M., KOYAMA, A.-Risk factors for chronic kidney disease in a community-based population: a 10-year follow-up study. Kidney Int. Jan;71(2): ; 33. NICOLLE, L.-Complicated urinary tract infection in adults. Can J Infect Dis Med Microbiol 16: , 2005; 34. LICHTENBERGER, P., HOOTON, T.M.-Complicated urinary tract infections. Curr Infect Dis Rep 10: , 2008; 35. SARNAK, M.J., LEVEY, A.S., SCHOOLWERTH, A.C., CORESH, J., CULLETON, B., HAMM, L.L., McCULLOUGH, P.A., KASISKE, B.L., KELE- POURIS, E., KLAG, M.J., PARFREY, P., PFEFFER, M., RAIJ, L., SPINOSA, D.J., WILSON, P.W.-Kidney disease as a risk factor for development of cardiovascular disease: a statement from the American Heart Association Councils on Kidney in Cardiovascular Disease, High Blood Pressure Research, Clinical Cardiology, and Epidemiology and Prevention. Hypertension. 42: , 2003; 36. TONELLI, M., WIEBE, N., CULLETON, B., HOUSE, A., RABBAT, C., FOK, M., McALISTER, F., GARG, A.X.-Chronic kidney disease and mortality risk: a systematic review. J Am Soc Nephrol. 17: , 2006; 37. ERNESTO, L., SCHIFFRIN, Mark L. Lipman, MANN Johannes F.E..-Cardiovascular Involvement in General Medical Conditions: Chronic Kidney Disease: Effects on the Cardiovascular System. Circulation. 116: , 2007; 38. HILLEGE, H.L., GIRBES, A.R., De KAM, P.J., BOOMSMA, F., De ZEEUW, D., CHARLESWORTH, A,.-Renal function, neurohormonal activation and survival in patients with chronic heart failure. Circulation. 102: , 2000; 39. TOMOTAKA, Dohi, KATSUMI, Miyauchi, OKAZAKI, Shinya, YOKOYAMA, Takayuki, TAMURA, Hiroshi, KOJIMA, Takahiko, et al. -Long-term impact of mild chronic kidney disease in patients with acute coronary syndrome undergoing percutaneous coronary interventions. Nephrol. Dial. Transplant, 26 (9): , 2011; 40. AGODOA, L.Y., FRANCIS, M.E., EGGERS, P.W.-Association of analgesic use with prevalence of albuminuria and reduced GFR in US adults. Am J Kidney Dis 51: , 2008; 41. PERNEGER, T.V., WHELTON, P.K., KLAG, M.J.-Risk of kidney failure associated with the use of acetaminophen, aspirin, and non-steroidal antiinflammatory drugs. N Engl J Med;331: , 1994; 42. IBÁÑEZ, L., MORLANS, M., VIDAL, X. et al.-case-control study of regular analgesic and non-steroidal anti-inflammatory use and end-stage renal disease. Kidney Int 67: , 2005; 43. FORED, C.M., EJERBLAD, E., LINDBLAD, P.et al.-acetaminophen, aspirin, and chronic renal failure. N Engl J Med 345: , 2001; 44. MURRAY, T.G., STOLLEY, P.D., ANTHONY, J.C., et al. -Epidemiologic study of regular analgesic use and end-stage renal disease. Arch Intern Med 143: , 1983; 45. GUH, J.Y., CHEN, H.C., TSAI, J.F., et al.-herbal therapy is associated with the risk of CKD in adults not using analgesics in Taiwan. Am J Kidney Dis 49: , 2007; 46. WEN, C.P., CHENG, T.Y., TSAI, M.K.,et al.-all-cause mortality attributable to chronic kidney disease: a prospective cohort study based on adults in Taiwan. Lancet 371: ,