Universitatea Transilvania din Braşov Facultatea de Matematică şi Informatică Catedra de Informatică aplicată

Size: px
Start display at page:

Download "Universitatea Transilvania din Braşov Facultatea de Matematică şi Informatică Catedra de Informatică aplicată"

Transcription

1 Universitatea Transilvania din Braşov Facultatea de Matematică şi Informatică Catedra de Informatică aplicată Sisteme integrate de proiectare şi programare Elemente introductive în ingineria softului (Suport de curs pentru semestrul I) Dorin Bocu

2

3 Motto-ul cursului Nevoia de a cunoaşte a dus la inventarea conceptelor. Nevoia de a explica cunoaşterea a dus la inventarea meta-conceptelor. Nevoia de a ascunde o parte din cunoaştere a dus la inventarea limbajelor de modelare. Înainte de a fi un "stil de interpretare", arta de a modela este un mod de" a face compoziţie". Autorul

4 Cuvânt înainte Deşi relativ nouă, lumea informaticii impune respect prin problemele formulate, conceptele şi teoriile dezvoltate pentru rezolvarea acestor probleme. Fundamentarea teoretică a universului informaţional aflat în zona de impact cu calculatorul este un exemplu de demers în spirală a cărui dinamică şi profunzime este greu de egalat în alte domenii. Permanenta schimbare a infrastructurilor informaţionale orientate pe calculator menţine la cote de alertă maximă efortul de redefinire a paradigmelor teoreticoaplicative din lumea softului. Aproape toate tipurile de activitate umană pot fi organizate şi desfăşurate cu totul altfel în prezenţa calculatorului. Motivul acceptării calculatorului în preajma omului sau în locul acestuia? Operativitate, precizie, obiectivitate. Despre consecinţele în plan estetic şi moral ale rătăcirii omului în sofisticata junglă a universului informaţional planetar (în curs de configurare) este, probabil, prematur să discutăm şi nici nu ne propunem aşa ceva în această lucrare. Desprinderea omului de condiţiile lui naturale de viaţă a început de mult, în preistorie, odată cu descoperirea focului. În zilele noastre această desprindere continuă cu o viteză (sau grabă) care, uneori, ne pune pe gânduri. Din această uriaşă epopee a desprinderii omului de natură ne propunem să analizăm unele aspecte care se referă, în fond, la nevoia acestuia de a crea o realitate virtuală care să-l ajute, să-l deconecteze şi, dacă se poate, să-l substitue. Acest joc în care s-au angajat energii uriaşe are toate şansele să dureze deoarece multe dintre abilităţile omului sunt greu de modelat şi, spre deliciul cercetătorilor, unele dintre ele aproape insurmontabile. Această lucrare încearcă un lucru destul de dificil (ţinând cont de marea diversitate a abordărilor în literatura de specialitate) şi anume identificarea bazelor ingineriei sistemelor soft. Adresându-se tuturor celor interesaţi de ştiinţa şi, în egală măsură, arta de a realiza sisteme soft, prezenta lucrare poate fi începutul unui drum lung, uneori complicat şi, de ce nu, interesant.

5 Capitolul 1 Probleme a căror rezolvare depinde esenţial de ingineria sistemelor soft Sistemele care se adaptează uşor la condiţiile de mediu sunt înzestrate cu subsisteme informaţionale performante şi fiabile. De exemplu, conducerea unei afaceri astfel încât aceasta să funcţioneze fără sprijin din afară, ba chiar să fie generatoare de resurse ale dezvoltării, este o problemă complexă care pretinde persoanelor implicate cunoştinţe şi abilităţi remarcabile relativ la achiziţionarea datelor necesare pentru cunoaşterea stării afacerii, interpretarea corectă a datelor şi a conexiunilor dintre acestea şi, pe această bază, elaborarea de decizii. Cunoscând modul de a gândi şi acţiona al unor manageri, făcând haz de necaz, deducem, şi din cele spuse mai sus, că pentru a avea timp să doarmă, unii manageri confundă informarea sistematică cu arta de a supravieţui cât mai mult informându-se fără metodă.

6 1.1 Ce este ingineria sistemelor soft? Mai întâi, să observăm frecvenţa destul de mare cu care întâlnim sau vom întâlni sintagma ingineria softului. Pentru comoditate o voi nota, prescurtat şi IS. Din dorinţa de a închega repede un dialog cu cititorul, anticipez că: Ingineria softului este o ramură a ştiinţei calculatoarelor, în permanentă evoluţie, care fundamentează teoretic o parte din activităţile specifice realizării sistemelor soft. Spunem o parte deoarece realizarea unui sistem soft are, de regulă, în spate, cunoştinţe din multe alte ramuri ale ştiinţei calculatoarelor precum şi din alte domenii (algoritmică, programarea calculatoarelor, limbaje formale, cercetări operaţionale, psihologie, teoria generală a sistemelor, etc.). Tentantă şi interesantă problema definirii riguroase a sintagmei ştiinţa calculatoarelor. Autorul acestei lucrări vede în spatele acestei sintagme domenii precum: algoritmica, teoria matematică a algoritmilor (calculabilitate şi decidabilitate), bazele matematice ale sistemelor de calcul, bazele logice ale sistemelor de calcul, teoria formală a specificării limbajelor de programare, problematica limbajelor de programare, bazele contructive ale sistemelor de calcul (un domeniu de mare complexitate şi cu o dinamică remarcabilă), inteligenţa artificială (un domeniu în care căutările sunt din ce în ce mai ramificate şi mai profunde), ingineria softului, teoriile dezvoltate în jurul problematicii bazelor de date, teoriile dezvoltate în jurul arhitecturilor de tip reţea, etc. Este clar, sper şi pentru cei care încă mai văd în informatică un exerciţiu de utilizare inspirată a tastaturii, faptul că ştiinţa calculatoarelor este variată ca preocupări, solicită intens intelectul şi, încă un amănunt important, viteza cu care afirmaţiile din informatică devin istorie este mult mai mare decât viteza cu care se întâmplă acelaşi lucri în fizică, sau matematică, de exemplu. Care sunt, totuşi, acele activităţi specifice realizării sistemelor soft care cad sub incidenţa IS? Le putem rezuma astfel: 1 0 Abstractizarea soluţiei unui sistem soft, prin care desemnăm demersul conceptual în urma căruia specialistul în IS trece de la enunţul problemei la soluţia acesteia. 2 0 Organizarea procesului de abstractizare (modelare) a soluţiei unui sistem soft. Îndeosebi în cazul sistemelor soft de complexitate mare şi medie modul de organizare a efortului de modelare poate influenţa hotărâtor calitatea unui sistem soft. 3 0 Reprezentarea soluţiei unui sistem soft de-a lungul întregului proces de modelare; documentarea completă a soluţiei sistemului soft. Este vorba, în esenţă, de rezolvarea eficientă a unor probleme de comunicare între participanţii la realizarea unui sistem soft, precum şi de rezolvarea unor probleme de comunicare între realizatorii sistemului şi diferitele categorii de beneficiari ai sistemului soft. 4 0 Optimizarea managementului procesului de realizare a unui sistem soft. Ca în orice alt tip de industrie şi în industria softului contează enorm (pentru lansarea pe piaţă cu succes a unui sistem soft) calitatea actului de management. Sloganul cheie în IS ar trebui să fie: Cum se poate sistematiza,eventual automatiza, procesul de realizare a unui sistem soft de calitate, ieftin şi obţinut în timp util?.

7 IS încearcă (în diferite chipuri şi de mai mult timp) să ne înveţe cum poate deveni realitate acest slogan. Modalitatea prin care IS rezolvă această problemă este (simplificând lucrurile) propunerea de metodologii de dezvoltare a softului (MDS). Istoria MDS este lungă şi destul de dificil de sintetizat fără a omite numeroase aspecte interesante. Firul călăuzitor al acestei istorii ar putea fi, totuşi, definit astfel: 1 0 Fiecare metodologie doreşte să instaureze o anumită rigoare în procesul de elaborare a soluţiei unui sistem soft. 2 0 Fiecare metodologie se individualizează prin accentul pe care îl pune pe un anumit element definitor (unul sau mai multe concepte de bază, unul sau mai multe principii de bază, formalizmul de reprezentre, etc.). 3 0 Fiecare metodologie doreşte să ofere suport cât mai consistent pentru realizarea de sisteme soft de calitate. După unele aprecieri există, încă, o diversitate prea mare de metodologii de dezvoltare a softului, fapt care nu stimulează neapărat productivitatea specialiştilor în IS. În jurul marilor firme producătoare de soft se cristalizează, progresiv, elemente şi idei cu ajutorul cărora se alimentează procesul de fundamentare a unor noi MDS. Aceste MDS primesc, de regulă, girul mediilor academice, după care se întorc la utilizatori, care le consideră adecvate pentru rezolvarea problemelor lor. Schematizând, avem situaţia din Figura 1.1, adică un fel de circuit al apei în natură. Privind mai atent, însă, observăm că este vorba de un proces cu conexiune inversă pozitivă care, pe termen lung, are ca scop optimizarea suportului de care au nevoie specialiştii în IS pentru a realiza sisteme soft. Astfel se prezintă IS dacă privim lucrurile din avion. În realitate situaţia este mult mai complexă. Acest fapt va ieşi la iveală în cele ce urmează, când aplicând descompunerea topdown în conjuncţie cu un permanent efort de abstractizare, vom înţelege mai bine structura şi specificul unui demers IS. Firme/Persoane implicate în realizarea de sisteme soft Idei, cerinţe, soluţii parţiale noi Laboratoare de cercetare MDS nouă Figura 1.1 Binomul cercetare-aplicaţii în evoluţia MDS

8 1.2 Ce este un sistem soft? Destul de dificil un răspuns de tip definiţie la această întrebare deoarece diversitatea creaţiior care concurează la calitatea de sistem soft este din ce în ce mai mare. Astfel, poate fi sistem soft un program executabil, obţinut cu ajutorul unui compilator C++. Tot sistem soft putem considera şi un sistem de programe executabile care cooperează pentru rezolvarea unei probleme date. De ce n-am socoti sistem soft un compilator, un SGBD sau chiar un sistem de operare? Tot un sistem soft poate fi considerat, cu deplin temei, un control ActiveX. De fapt, când vine vorba de tehnologiile soft de ultimă oră (îndeosebi cele promovate de Microsoft) noţiunea de sistem soft face faţă unor conotaţii cu totul remarcabile (DLL-urile, controalele OLE, obiectele programabile, alţi derivaţi ai tehnologiilor COM şi DCOM, etc.). Evident, se poate încerca, pentru a face mai multă ordine în prezentare, o clasificare a aplicaţiilor recunoscute de platforma Microsoft/Win32. Aceste tipuri de aplicaţii sunt: aplicaţia de tip consolă; este aplicaţia care aduce în lumea Windows caracteristicile de bază ale unei aplicaţii cu interfaţă orientată pe text. aplicaţii Win32 tradiţionale; o astfel de aplicaţie are toate elementele care sunt prezente într-o aplicaţie Windows completă (fereastră de afişare, bară de meniuri, bară cu instrumente, bară de stare, etc.). O stfel de aplicaţie, spre deosebire de aplicaţia de tip consolă are mari disponibilităţi de cooperare cu sistemul de operare Windows. biblioteci cu legături dinamice (DLL-Dynamic Link Library); o bibliotecă DLL este, în esenţă, o colecţie de funcţii care pot fi apelate din alte module executabile Windows. Nu discutăm aici motivele care au generat specificarea acestei tehnologii de către specialiştii de la Microsoft(deşi acesta ar fi un foarte interesant studiu de caz într-o lucrare pe teme IS). Important este că, realizarea unei biblioteci DLL este un exerciţiu deosebit atât din punct de vedere al elaborării soluţiei tehnice cât şi din punct de vedere al programării. Aceasta deoarece, mai mult decât într-o aplicaţie Windows ordinară, realizarea unei biblioteci DLL pune la încercare abilităţile specialistului IS în ceea ce priveşte definirea de interfeţe optimale pentru funcţii, specificarea/scierea de cod generic, specificarea/scrierea de cod reentrant, cunoaşterea particularităţilor programării sub Windows, etc.. Controalele ActiveX; sunt un gen de mini-aplicaţii care pot fi încapsulate în orice obiect de tip container. Container poate fi fereastra cadru a unei aplicaţii, sau un document HTML. Reprezentând, de fapt, extinderea tehnologiei OLE la cerinţele universului INTERNET, ActiveX permite programatorilor să sporească gradul de funcţionalitate al programelor fără prea mult efort. Prin utilizarea tehnologiei ActiveX, programatorul consimte să respecte o serie de reguli, să surmonteze o serie de obstacole, dar are şi avantajul de a beneficia de efortul de modelare al altor specialişti în IS, în caz de convergenţă de interese cu aceştia. Am terminat, astfel, scurta trecere în revistă a tipurilor de aplicaţii suportate suportate de platforma Windows. Evident, am pus în discuţie elemente noi care ne-ar putea ajuta la definirea noţiunii de sistem soft. Continuând mica noastră investigaţie, ne putem întreba dacă un document HTML poate fi considerat sistem soft? Întrebări asemănătoare ne putem pune relativ la creaţii precum: colecţiile de fonturi utilizate de editoarele de texte, aşa zisele fişiere cu resurse promovate de mediile vizuale de programare, colecţiile de clase gen MFC (Microsoft Foundation Class), etc.

9 Este clar, sper, motivul pentru care, la începutul acestui paragraf, am afirmat că este dificil de dat o definiţie viabilă noţiunii de sistem soft. Nu ar fi acesta singurul caz (Biblia operează cu noţiunea de Dumnezeu fără să ne-o definească. Cu toate acestea există oameni care consideră biblia o capodoperă atât din punct de vedere al tipului de scriitură cât şi din punct de vedere al modului de organizare a argumentaţiei). Contând, mai ales pe valoarea ei didactică, propun următoarea definiţie a noţiunii de sistem soft. Se numeşte sistem soft orice produs al IS care poate fi utilizat pentru a fundamenta sau realiza protocoale efective şi relativ autonome de prelucrare sau comunicare a datelor şi informaţiilor într-un context informaţional dat. Aşadar, atributele esenţiale ale unui sistem soft sunt: 1 0 Capacitatea de a fundamenta / realiza protocoale efective de prelucrare / comunicare a datelor / informaţiilor. Exemple. -MFC poate fundamenta protocoale efective de prelucrare / comunicare date şi informaţii; -Un sistem expert realizează un protocol efectiv de prelucrare / comunicare date / informaţii; -Un document HTML realizează un protocol efectiv de prelucrare / comunicare date / informaţii, etc. 2 0 Protocolul fundamentat sau realizat are o autonomie relativă. Ideea de bază a acestei autonomii relative constă în faptul că protocolul este capabil, în anumite împrejurări, de iniţiativa în relaţia cu mediul de interpretare sau de execuţie a protocolului. Ca un contraexemplu, o resursă Delphi, neintegrată într-un sistem complet de alte elemente ale unei aplicaţii Delphi, nu poate fi considerată sistem soft. Integrată, însă, poate fi considerată parte a unui sistem soft. 3 0 Protocolul operează într-un context informaţional dat. Nu prea avem motive să acceptăm ca sistem soft o creaţie IS care nu operează într-un context informaţional specific. Chiar dacă nu este întotdeauna evident, acest context informaţional există. De exemplu, un mediu vizual de realizare a sistemelor soft este, el însuşi, un sistem soft care operează cu un context informaţional specific, abstractizat de conceptele şi principiile de utilizare a acestor concepte pentru a modela vizual soluţia unei probleme date. Cititorul, mai mult sau mai puţin avizat, întrezăreşte, probabil, faptul că noţiunea de sistem soft are un conţinut discutabil. Mai presus de orice discuţie, însă, se află faptul că în IS denumirea generică a produselor finite este sistem soft. Actualmente, omenirea trăieşte un moment de cotitură din punct de vedere al modului de procesare a informaţiilor care o interesează. Acest moment de cotitură ar putea fi numit revoluţie informaţională. După ce o mare parte din istoria omului a fost dedicată cuceririi redutelor substanţiale şi energetice, a sosit timpul unor modificări importante în ceea ce priveşte valorificarea dimensiunii informaţionale a tuturor activităţilor omului.

10 Diversificarea pe orizontală şi pe verticală a producţiei de sisteme soft înseamnă modificarea permanentă a ofertei de tehnologii informaţionale (TI), tot mai mult cerute de societatea informaţională în curs de cristalizare. Circuitul producţie TI - utilizare TI - redefinire cerinţe faţă de TI producţie TI are o dinamică a cărei trăsătură principală pare a fi efectul de autoaprindere. Tăvălugul informatizării societăţii omeneşti pare a fi în faza în care rostogolirea lui nu mai poate fi oprită fără a prejudicia grav progresul metodelor de investigare şi complexificare a realităţilor substanţiale şi energetice, fără să mai vorbim de cele informaţionale. Nu peste mult timp, o mare parte din locuitorii planetei vor fi nevoiţi să înveţe meşteşugul utilizării şi producerii TI. După cum se poate observa şi în alte domenii de activitate şi în industria softului există tendinţa de a: -extinde permanent capabilităţile interactive şi de procesare ale sistemelor soft, ţinând cont de cerinţele concrete ale utilizatorilor dar şi formând la utilizatori obişnuinţa de a învăţa tehnologii informaţionale noi, destinate modificării comportamentului; -creşte sistematic calitatea sistemelor soft; -diminua permanent costurile de producţie. Manifestarea efectivă a acestor trei tendinţe este posibilă numai printr-un efort permanent de îmbunătăţire a elementelor suport în procesul de realizare a sistemelor soft. Studiul critic al elementelor suport în procesul de realizare a sistemelor soft este de competenţa disciplinei prezentată în literatura anglo-saxonă sub denumirea Software engineering, care în limba română s-ar traduce convenabil prin Ingineria softului. După ce am încercat o scurtă incursiune în lumea preocupărilor IS, voi prezenta, în continuare, o serie de probleme care (de la începuturile erei informaticii sau mai recent) menţin treaz interesul specialiştilor în IS pentru regândirea permanentă a paradigmelor. 1.3 Probleme cu care se confruntă specialiştii în IS Familiarizaţi oarecum cu încărcătura semantică de bază a noţiunilor discutate în paragrafele 1.1 şi 1.2, în acest paragraf vom analiza unele dintre problemele care au jucat şi joacă un rol important în evoluţia IS. De menţionat faptul că şi acesta este un subiect în care abordările abundă deoarece universul problemelor IS poate fi analizat din mai multe puncte de vedere iar în interiorul unui punct de vedere utilizând formalizme diferite. De exemplu, problema elaborării soluţiei unui sistem soft poate fi discutată, la un nivel de formalizm socotit convenabil, în scopul dezvoltării abilităţilor unui specialist în IS sau în vederea informării exacte a managerilor cu privire la particularităţile şi utilitatea unui astfel de demers. Specialistul în IS vrea să înveţe cât mai multe detalii despre arta de a realiza sisteme soft de calitate. Managerul care se instruieşte pe probleme de IS este interesat de cunoaşterea invarianiţilor unui astfel de demers pentru a decide în cunoştinţă de cauză modul în care, cu minimum de resurse se pot obţine maximum de rezultate (atât pe termen scurt cât şi, eventual, pe termen mediu sau lung) prin automatizarea fluxurilor informaţionale ale afacerii în conducerea căreia este implicat. Pentru a clarifica unele probleme de limbaj care ar putea să apară în continuare, să precizăm faptul că în literatura de specialitate anglo-saxonă se consideră că trei categorii de indivizi sunt foarte importanţi pentru succesul sau eşecul unui proiect de realizare a unui sistem soft. Aceste categorii sunt:

11 -utilizatorii direcţi (end-users) ai sistemelor soft; -utilizatorii indirecţi (clients) ai sistemelor soft; -specialiştii în IS. Probleme datorate perspectivei utilizator direct Operând la extreme, utilizatorul direct al unui sistem soft este sau un individ având afinităţi cu lumea IS sau un individ a cărui cultură informatică este structurată, modest, în jurul abilităţilor necesare pentru utilizarea sistemului soft. În primul caz este vorba de un utilizator a cărui părere despre calităţile sistemului soft poate fi deosebit de activă şi pertinentă. Al doilea tip de utilizator este, în general, sensibil la confortul oferit de utilizarea sistemului soft. Ambele categorii de utilizatori, într-o formă sau alta, se pot considera la originea revendicării pernanente: sporirea interactivităţii sistemului soft cu utilizatorul direct, promovând mijloace de comunicare cât mai ergonomice. În mod evident, interactivitatea sistem soft-utilizator direct în sensul de mai sus presupune proiectarea şi realizarea efectivă a unor interfeţe ergonomice. Într-o interfaţă ergonomică, utilizatorul direct găseşte funcţionalitatea dorită de o manieră care nu pune la încercare nici înţelegerea, nici răbdarea şi nici sănătatea acestuia. Practica a demonstrat şi demonstrează faptul că este o artă să proiectezi interfeţe inteligibile, este o sarcină mult mai complicată să realizezi interfeţe care răspund operativ şi dau dovadă de maximă îngăduinţă faţă de capriciile utilizatorului direct; în sfârşit, destul de pretenţioasă este şi misiunea de a realiza interfeţe care nu numai că nu dăunează facultăţilor psihice ale utilizatorului direct, ba chiar, încearcă reconfortarea lor. Mulţi factori care determină calitatea unui sistem soft (problemă asupra căreia vom reveni, pe larg, în acest capitol) îşi găsesc o formă de manifestare şi în modul în care se exprimă o interfaţă în relaţia cu utilizatorul. De exemplu, robusteţea unui sistem soft, considerată un factor extern de calitate, măsoară abilitatea unui sistem soft de a rezista la iniţiative din partea utilizatorului direct (transmise prin intermediul interfeţei) care depăşesc cerinţele specificate ale sistemului soft. Probleme datorate perspectivei utilizator-indirect Utilizatorul indirect (care poate fi întruchipat de orice consumator inteligent de servicii furnizate de un anumit sistem soft) dacă se manifestă constructiv este un partener cu care specialistul în IS trebuie să coopereze strâns deoarece soluţia multora dintre problemele care pot să apară pe timpul realizării unui sistem soft depinde de acesta. Utilizatorul indirect decide începerea/neînceperea finanţării proiectului de realizare a unui sistem soft; tot el este şi cel care, în urma analizelor periodice cu privire la evoluţia proiectului, poate decide abandonarea/continuarea proiectului. Absolut trivial este faptul că într-o economie de piaţă fără finanţare nu se poate materializa nici o idee de proiect, oricât de generoasă şi ambiţioasă ar fi aceasta. Acesta este motivul pentru care managementul proiectului de realizare a unui sistem soft trebuie să trateze cu maximum de profesionalism relaţia cu utilizatorii indirecţi-variabile importante în ecuaţia finanţării unui proiect. Utilizatorul indirect îşi asumă, în mod normal şi rolul de furnizor de date cu privire la structura proceselor informaţionale modelate şi, ca o prelungire firească, rolul de

12 furnizor de elemente cu privire la cerinţele faţă de sistemul soft în curs de realizare. Dacă utilizatorul indirect nu îşi asumă aceste două roluri de pe o poziţie corectă, specialistul în IS este în faţa unei probleme al cărei enunţ are geometrie variabilă : Utilizatorul indirect nu este capabil să descrie corect procesele informaţionale modelate; cineva din echipa de proiectare trebuie să facă acest lucru şi, evident, nota de plată a proiectului se încarcă; Utilizatorul indirect indică cerinţele faţă de sistemul soft derivate din poziţia pe care el (utilizatorul indirect) o are în ierarhia utilizatorilor indirecţi. Apare, în acest fel, o problemă nouă şi importantă pentru specialiştii în IS, anume distilarea şi asamblarea viziunilor unilaterale ale utilizatorilor indirecţi pentru a obţine o perspectivă sistemică asupra proceselor modelate. Utilizatorul indirect are, statistic vorbind, toate calităţile unui om obişnuit: poate face omisiuni, poate emite judecăţi inconsistente, poate avea probleme în comunicarea datelor şi informaţiilor pe care le deţine, etc. Această posibilitate ar trebui să sporească semnificativ încordarea cu care specialiştii în IS culeg de la utilizatorii direcţi date şi informaţii necesare evoluţiei pozitive a proiectului. Oricare ar fi situaţia, specialiştii în IS trebuie să acorde o atenţie deosebită utilizatorilor indirecţi; părerea lor faţă de calităţile unui sistem soft poate determina înmormântarea acestuia înainte de a se naşte, sau asigurarea condiţiilor pentru ca sistemul soft să aibă un ciclu de viaţă pozitiv. Noţiunea de ciclu de viaţă bate la uşă, dar de semantica aflată în spatele ei (destul de polimorfă) vom discuta mai multe în Capitolele 2 şi 3.. Deocamdată, ciclul de viaţă al unui sistem soft, conform unei metodologii date, descrie etapele prin care trece un proiect de la faza de enunţ al problemei până la soluţia executabilă pe calculator ş.a.m.d dacă se pune problema dezvoltării, întreţinerii, etc. Probleme generate sau descoperite de specialiştii în IS Nu este decât o confirmare a regulii faptul că IS este un univers ale cărui probleme sunt inventate, inventariate şi rezolvate datorită dorinţei specialiştilor în IS de a optimiza procesul de realizare a sistemelor soft. Simbolic vorbind, funcţia obiectiv care stă la baza optimizării are multe variabile şi o expresie necunoscută. De aceea nu se poate vorbi serios despre o optimizare în sens matematic ci despre efortul permanent de a imagina procedee de stăpânire a complexităţii problemelor care apar în timpul realizării unui sistem soft. Cele mai dificile probleme care pot apare în timpul realizării unui sistem soft sunt, totuşi, problemele care îşi au originea în laboratoarele IS sau se reflectă în activitatea acestor laboratoare. Vom prezenta, în continuare, enunţul problemelor fundamentale pe care trebuie să le aibă în vedere orice specialist în IS. Pentru nenumărate motive (dintre care, unele le vom prezenta în continuare) procesul de realizare a unui sistem soft trebuie sistematizat. Această nevoie de sistematizare acoperă mai multe dimensiuni:concepţie, eşalonarea în timp, reprezentarea soluţiei, documentarea, conducerea proiectului, etc. Sistematizarea înseamnă, în esenţă, introducerea de reguli de urmat pentru a asigura, teoretic, succesul unui proiect. Nevoia de sistematizare intră în conflict cu tendinţa multor

13 specialişti în IS de a se exprima ignorând protocoalele, normele, regulile adoptate de colectivele din care fac parte. Pentru a menţine în echilibru pozitiv nevoia de sistematizare şi tendinţa unor specialişti în IS de a ajunge la soluţie dând cu tifla sistematizării, este nevoie de multă abilitate din partea celor care specifică paradigme de modelare a softului (dacă cititorul îmi îngăduie această exprimare). Istoria a reţinut de-a lungul erei informaticii exemple de paradigme în care normarea şi formalizmul au descurajat pe mulţi amatori de sistematizare, exemple de paradigme care au soluţionat satisfăcător doar o parte din probleme, lăsând la latitudinea specialiştilor în IS rezolvarea altora, exemple de paradigme care îmbină elegant formalizmul cu puterea de sugestie în rezolvarea unui număr cât mai mare de probleme, etc. Din păcate (sau poate din fericire) universul IS, la capitolul probleme posibile, este deschis. Este din ce în ce mai greu de ţinut evidenţa tipurilor de sisteme soft cunoscute, pentru a valorifica creator experienţa acumulată prin realizarea lor, specificând MDS infailibile şi atotcuprinzătoare. Deşi la ora actuală au fost edificate MDS care impresionează puternic prin obiectivele propuse şi mijloacele de atingere a acestor obiective, omul rămâne în continuare singurul în măsură să însufleţească aceste MDS sau să le adauge capabilităţi noi în situaţii problematice deosebite (A se vedea, de exemplu, OM,T şi UML, două MDS relativ recente, cu aspiraţii interesante pentru orice gânditor care înţelege lumea orientat pe obiecte). Prin sistematizarea procesului de realizare a sistemelor soft se urmăreşte crearea unor condiţii avantajoase pentu gestiunea complexităţii problemelor specifice unui proiect. Oferirea de suport pentru gestiunea complexităţii este benefică pentru diviziunea muncii (dacă se lucrează în echipă) şi calitatea soluţiei. Există o mare varietate de abordări care propun şi elemente suport explicite pentru gestiunea complexităţii. Dintre aceste abordări să enumerăm şi noi câteva care au ca numitor comun modularizarea. Putem modulariza orientat pe proceduri, putem modulariza orientat pe date, putem modulariza orientat pe obiecte. Rezultatul trebuie să fie de fiecare dată acelaşi: Soluţia=o colecţie de module care cooperează pentru rezolvarea unei probleme date. Prin sistematizarea procesului de realizare a sistemelor soft se pun bazele reutilizării efortului de modelare, în anumite circumstanţe. Astfel, aşa după cum vom vedea, îndeosebi în Capitolele 2 şi 4, soluţia unei probleme poate fi elaborată pe mai multe nivele de abstractizare, fiecare nivel fiind dedicat descrierii unor proprietăţi specifice ale soluţiei. Regulile de bază în organizarea unei soluţii pe nivele de abstractizare pare simplă: nivelul de abstractizare al unei soluţii scade odată cu creşterea infuziei de informaţie statică şi dinamică în soluţie. Creşterea infuziei de informaţie statică şi dinamică înseamnă trecerea soluţiei de la o arhitectură cu o anumită stabilitate structurală la o arhitectură cu stabilitate structurală diminuată. Este o legitate care poate fi combătută constructiv doar prin utilizarea unei scheme de rafinare a soluţiei care să limiteze diminuarea stabilităţii structurale a nivelului de abstractizare. Teoretic vorbind, cu cât avem mai multe nivele de abstractizare, cu atât mai mic este efortul de regândire a unui anumit nivel de abstractizare. Practic, însă trebuie găsit un compromis eficient între numărul de nivele de abstractizare propuse şi efortul depus de specialişti în IS pentru obţinerea soluţiei în acest context. Astfel stând lucrurile, o soluţie obţinută, să spunem, pe trei nivele de abstractizare (conceptual, logic, operaţional, a se vedea Figura 1.2) are cea mai mică stabilitate la nivel operaţional. Dacă apar modificări care afectează acest nivel (şi ele sunt cele mai plauzibile), atunci soluţia este regândită, refăcând, în principal, nivelul operaţional. Aceasta înseamnă că soluţia are o rezistenţă structurată la modificări şi că specialiştii în IS fac reutilizare de efort de modelare în obţinerea unei soluţii.

14 Comentariu la Figura 1.2 Cele trei nivele de abstractizare au o semantică apropiată perspectivei pe care o oferă teoria managementului asupra actului de conducere, analizat pe verticală. Comentariu la Figura 1.3 Schema din Figura 1.3 ilustrează componentele managementului, structurat pe nivele; deşi nu sunt vizibile, între aceste componente există relaţii foarte interesante pentru cineva care proiectează sistemul informaţional al unei afaceri. Nivel conceptual (Ce face sistemul soft) Soluţia conceptuală Nivel logic (Cine, când şi unde execută prelucrările) Soluţia logică Nivel operaţional (Cum se efectuează prelucrările) Sistem soft operaţional Figura 1.2 Exemplu de ciclu de abstractizare a soluţiei unui sistem soft Figura 1.3 Piramida managementului din perspectivă sistemică. Managementul de TOP, dacă este specificat corect trebuie să aibă cea mai mare stabilitate structurală. Managementul TACTIC formulează politicile necesare pentru îndeplinirea obiectivelor managementului de TOP. Dacă este necesar, stabilitatea structurală a acestor politici poate fi schimbată. În sfârşit, managementul OPERATIV face tot ceea ce este necesar pentru a operaţionaliza politicile stabilite de managementul TACTIC. Nivelul operativ al managementului este supus, cu prioritate, schimbărilor atunci când se pune problema adaptării sistemului condus la condiţii de performanţă noi.

15 Prin sistematizarea procesului de realizare a sistemelor soft se urmăreşte creşterea permanentă a calităţii acestora. Este momentul să facem o scurtă incursiune în semantica deosebit de complexă a sintagmei calitatea sistemelor soft. Punctul de vedere pe care îl prezentăm reprezintă o sinteză a expunerii făcută pe această temă în [10]. Atât în teorie cât şi în practică se acceptă faptul că softul de calitate este rezultatul luării în consideraţie a o serie de factori interni şi externi procesului de configurare a soluţiei finale a unui sistem soft. În limbaj comun se vorbeşte despre necesitatea de a realiza sisteme soft fiabile, uşor de folosit, structurate, etc. Astfel de epitete asociate unui sistem soft caracterizează două tipuri de proprietăţi ale sistemelor soft:proprietăţi externe şi proprietăţi interne. Calitatea sistemelor soft şi proprietăţile externe Dintre proprietăţile externe care decid calitatea unui sistem soft, le considerăm ca fiind foarte importante pe următoatele: -corectitudinea; -robusteţea; -extensibilitatea; -reutilizabilitatea; -compatibilitatea; -eficienţa; -portabilitatea; -uşurinţa în folosire. Corectitudinea Este abilitatea unui sistem soft de a executa toate sarcinile convenite cu utilizatorii şi beneficiarii în faza de specificare Corectitudinea este o proprietate de maximă prioritate a sistemelor soft. Un sistem soft care face altceva decât s-a stabilit de comun acord cu beneficiarii şi utilizatorii lui este obligatoriu să fie corectat (dacă efortul necesar pentru a face acest lucru este asumat de cei care au greşit) sau abandonat pentru a relua efortul de a găsi o soluţie care să aibă, printre altele şi atributul corectitudinii. Deşi se poate vorbi uşor şi mult despre corectitudine, este o probă de rezistenţă şi de îndemânare profesională specificarea corectă a sistemelor soft. Pentru teoreticienii IS corectitudinea, dincolo de acceptarea rutinei, este sinonimă cu rigoarea în specificare şi proiectare, ceea ce nu este agreat de specialiştii în IS adepţi ai utilizării unor limbaje cu suport natural în specificare şi proiectare. Robusteţea Este abilitatea unui sistem soft de a reacţiona adecvat în condiţii anormale de utilizarea. Este evident faptul că robusteţea completează corectitudinea. În timp ce corectitudinea se referă la comportamentul unui sistem relativ la o anumită specificare corectă, robusteţea apreciază ce se întâmplă cu sistemul soft în situaţii care, în chiar procesul de specificare ar trebui identificate ca excepţii. Realizarea de sisteme soft robuste este o sarcină care începe în faza de specificare şi se întinde până în faza de programare. Pe acest traseu specialiştii în IS trebuie să înfrunte două clase mari de execpţii: Excepţiile externe sistemului soft; Excepţiile interne sistemului soft.

16 Frontiera dintre aceste două clase de excepţii trebuie privită cu multă circumspecţie deoarece, în realitate este oricând posibil ca, potenţial, o excepţie externă să inducă o excepţie internă şi invers. De asemenea, să mai observăm că în timp ce excepţiile externe pot fi înfruntate descurajând iniţiativele nespecificate ale utilizatorului, problematica excepţiilor interne este mult mai complicată. În cazul sistemelor care gestionează relaţia cu utilizatorul prin intermediul unei interfeţe cu o semantică deosebit de complexă, excepţiile externe, înainte de a fi inhibate trebuie identificate. Iată, deci, încă o problemă de care specialiştii în IS se lovesc dacă doresc să scoată pe piaţă sisteme soft care rămân pe picioare la apariţia unor excepţii. Se poate formula şi un fel de principiu relativ la odiseea tratării excepţiilor într-un sistem soft: În timp ce interfaţa unui sistem soft îşi sporeşte receptivitatea faţă de curiozitatea şi comoditatea utilizatorilor, efortul de tratare complexă şi corectă a posibilelor excepţii creşte astfel încât poate deveni o problemă care nu poate fi rezolvată decât prin metoda aproximaţiilor succesive. Este cazul sistemelor de operare, de exemplu, a căror robusteţe este, adeseori, rezultatul unui proces de ajustare pe banii şi pe răbdarea diferitelor categorii de utilizatori. Extensibilitatea Este abilitatea unui sistem soft de a se adapta uşor la modificări în faza de specificare Problema extensibilităţii este o problemă de situare pe scala complexităţii: programele mici sunt uşor de modificat; sistemele soft din ce în ce mai mari devin tot mai dificil de adaptat la modificări. Rămânând în sfera afirmaţiilor valabile, dar generale, putem adăuga că două principii sunt utile în realizarea de sisteme soft extensibile. Acest principii sunt: Simplitatea proiectării Ideea de bază este că o arhitectură simplă este întotdeauna mai uşor de modificat decât o arhitectură complexă. Inevitabil, însă, vine întrebarea: când spunem că un sistem soft are o arhitectură simplă? Un răspuns complet şi precis la această întrebare nu încape în paginile acestei cărţi. Simplitatea este un deziderat urmărit de orice creator care se respectă. Faptul că există destule creaţii ale omului care uimesc prin dificultatea cu care îşi transmit mesajul (inepţii literare, subproduse cinematografice, discursuri politice sterile, etc.) dovedeşte caracterul imprevizibil al modului în care un creator ajunge să opereze cu avantajele simplităţii în munca sa. Nu se poate algoritmiza obţinerea simplităţii pentru că, în forma ei cea mai înaltă de exprimare, este sinonimă cu creaţia. O creaţie plăsmuită cu talent va provoca întotdeauna exclamaţii de genul: Ce simplu era!, Foarte uşor de înţeles!, Nici că se putea mai bine!, Cum de nu mi-a trecut prin cap?!, etc. O creaţie plăsmuită doar pentru a umple fizic unul din multele goluri care există în viaţa oamenilor provoacă exclamaţii de tipul: Doamne, ce îmbâcseală!, Nu înţeleg mai nimic!, Mai bine lipsă!, Aşa ceva puteam şi eu să fac!, etc. Nu este pierdere de vreme să urmărim simplitatea şi în IS. Doar că, şi aici, obţinerea ei cere timp, pentru a şlefui soluţia unei probleme, astfel încât să putem obţine un sistem soft care este, cel puţin: -lizibil; -corect modularizat; -eficient în timpul execuţiei.

17 Sunt nenumărate motive, însă, pentru care în IS se sacrifică simplitatea, asigurându-se, de exemplu, corectitudinea şi robusteţea. Enumerăm câteva dintre aceste motive: necesitatea scurtării termenelor de execuţie, modificarea paradigmelor de modelare, modificarea limbajelor de programare, modificarea sistemelor de operare, creşterea puterii de calcul a sistemelor hard (frecvenţă de lucru foarte mare+ dimensiuni, de vis altădată, ale memoriei RAM). Descentralizarea Dacă extensibilitatea este dorită cu orice preţ şi poate că nu există suficient timp pentru a obţine un sistem soft cu arhitectură simplă, atunci mai avem un punct de sprijin în descentralizare: cu cât autonomia modulelor care compun sistemul soft este mai mare cu atât mai mare este probabilitatea ca o schimbare simplă să afecteze un număr redus de module. Reutilizabilitatea Este abilitatea componentelor unui sistem soft de a putea fi utilizate la dezvoltarea mai multor aplicaţii diferite. Necesitatea reutilizării unor componente soft se întemeiază pe observaţia că, adeseori, sisteme soft diferite pot fi construite pe baza unor soluţii-şablon similare. Promovarea sistematică a reutilizării influenţează alţi factori de apreciere a calităţii sistemelor soft, precum corectitudinea şi fiabilitatea. Reutilizarea este un factor cardinal în multe paradigme de programare şi modelare. Astfel, programatorii Windows pot utiliza în procesul de realizare a propriilor aplicaţii, potenţialul MFC (Microsoft Foundation Class). De asemenea, mediile vizuale de programare (Delphi, Visual Basic, Visual C++, CBuilder, etc.) oferă exemple consistente de reutilizare. Compatibilitatea Este o măsură a uşurinţei cu care componentele unui sistem soft se combină cu alte componente pentru a forma aplicaţii noi. Fireşte, compatibilitatea este importantă deoarece, în general, sistemele soft nu pot fi dezvoltate în vid; ele vor interacţiona cu alte sisteme soft. Secretul compatibilităţii se află în omogenitatea proiectării şi în acceptarea unor standarde de comunicare între programe. Aşadar, pentru a realiza sisteme soft compatibile, efortul de proiectare trebuie să ia în calcul şi cele două cerinţe formulate mai sus. Comunitatea IS nu se poate mândri cu impunerea unor standarde şi principii de detaliu în acest sens. Există fani Windows care promovează tehnologiile, trebuie să recunoaştem remarcabile, ale Microsft-ului. Există, însă, şi fani Linux care promovează propriile lor idei şi tehnologii în ceea ce priveşte caracteristicile mediilor de dezvoltare a sistemelor soft. Am dat două exemple de medii de dezvoltare a softului. Mai sunt nenumărate altele al căror istoric nu este momentul să îl facem; raţiunea lor de a fi este următoarea: Lumea IS îşi datorează remarcabila dinamică unui permanent efort de inovare teoretică şi în plan aplicativ; Lumea IS, în marea ei varietate, are nevoie de puncte de convergenţă pentru a face posibilă interoperabilitatea crescândă între sistemele soft. Este destul de dificil de făcut o predicţie relativ la dezvoltarea pârghiilor de compatibilizare a sistemelor soft în viitor. Actualmente, lumea aplicaţiilor Internet se prefigurează ca un câmp de desfăşurare a unor bătălii importante pentru noua faţă a

18 universului IS. Este nevoie de timp, răbdare şi efort susţinut pentru a găsi noi formule de specificare a proprietăţilor fundamentale ale sistemelor soft, printre care se află şi compatibilitatea. Eficienţa (Performanţa) Este abilitatea unui sistem soft de a minimiza cererile de resurse hard (timp UC, memorie RAM, memorie externă, etc.). Comunitatea IS are două atitudini tipice faţă de eficienţă. Există softişti care fac o pasiune din optimizarea permanentă a sistemelor la care lucrează. Din mâinile unor astfel de specialişti ies adevărate bijuterii din punct de vedere al performanţelor. Preţul plătit împingând performanţa dincolo de un anumit prag logic este, în principal, diminuarea portabilităţii softului respectiv. Într-o lume care visează la compatibilizarea sistemelor soft este greu de crezut că portabilitatea poate fi sacrificată. Există şi softişti care gândesc astfel: Să facem sistemul soft corect înainte de a fi eficient cu orice preţ. Un astfel de slogan merge în aplicaţiile în care absenţa performanţei nu este critică pentru funcţionarea softului, mizându-se pe un fapt absolut real în ultima vreme: Eficienţa poate fi obţinută pe seama progreselor în materie de tehnologii hard. Ca de obieci, adevărul trebuie să fie undeva la mijloc, ceea ce înseamnă că specialistul IS trebuie să stăpânească arta de a obţine performanţa cerută cu minimum de cheltuieli de resurse. Portabilitatea Este o măsură a uşurinţei cu care un sistem soft poate fi transferat pe diferite platforme hard şi medii de operare. Dată fiind marea diversitate de platforme hard şi medii de operare, problema este reală şi dificil de rezolvat. Esenţa acestei probleme constă în faptul că orice sistem soft, ajuns în faza executabilă, pe un calculator real, trebuie să se înţeleagă cu calculatorul respectiv. Aceasta înseamnă că un cod execuatbil are o anumită structură şi instrucţiunile pe care le conţine sunt recunoscute de procesorul maşinii gazdă. Structura codului executabil este importantă pentru sistemul de operare, care supervizează încărcarea codului executabil în memorie şi execuţia acestuia, pas cu pas. Schema clasică în care apare problema portabilităţii este prezentată în Figura 1.4. Orice dificultate în portarea unui sistem soft de pe o platformă pe alta este surmontabilă dacă : se fac modificările necesare în codul sursă(uneori aceste modificări pot fi dramatice); Există compilatorul care ştie să genereze cod executabil pentru platforma ţintă (dacă nu există, trebuie cumpărat, ceea ce înseamnă că portabilitatea poate să coste). Orice dificultate în portarea unui sistem soft de pe o platformă pe alta este surmontabilă dacă : se fac modificările necesare în codul sursă(uneori aceste modificări pot fi dramatice); Există compilatorul care ştie să genereze cod executabil pentru platforma ţintă (dacă nu există, trebuie cumpărat, ceea ce înseamnă că portabilitatea poate să coste).

19 Cod sursă/care poartă amprenta mediului de execuţie şi a maşinii gazdă scontate Compilator/care poartă amprenta mediului de execuţie ţintă şi a maşinii gazdă scontate Cod executabil/dedicat perechii (mediu de execuţie, maşină gazdă) recunoscută de compilator. Figura 1.4 Dependenţa de platformă şi efectele asupra portabilităţii în varianta clasică Evident, ar fi mult mai bine dacă aceste două probleme nu ar exista. Din păcate probelmele există şi specialiştii în IS trebuie să ia în calcul la specificare şi aspecte care afectează portabilitatea sistemului soft. O situaţie aproape diametral opusă celei prezentate în Figura 1.5 o reprezintă soluţia Java pentru asigurarea portabilităţii aplicaţiilor. De remarcat faptul că situaţia descrisă în Figura 1.5 este posibilă în condiţiile în care toată comunitatea recunoşte o anumită versiune de compilator Java. Trecerea de la o versiune la alta se face respectând regulile de portare potrivit cărora documentul înţeles de o versiune oarecare a unui sistem soft este totdeauna înţeles de o versiune mai înaltă, nu şi invers. Interpreter Java (Pentium) Cod Java Compilator Java Bytecode Java (Independent de platformă) Interpreter Java (Power PC) Interpreter Java (SPARC) Figura 1.5 Soluţia Java la problema portabilităţilor sistemelor soft.

20 Aceasta este, până la data scrierii acestei cărţi singura modalitate de a dezvolta sisteme cât de cât portabile. Se plăteşte, ca de fiecare dată, tribut pentru acest câştig, la capitolul performanţă în timpul execuţiei. Dar, ce mai contează, omenirea visează cu ochii deschişi, ceea ce înseamnă că într-o bună zi vom ajunge să dăm alt sens şi portabilităţii. Uşurinţa în folosire Se referă la modul în care oameni cu diferite nivele de instruire pot învăţa să folosească sistemul soft pentru rezolvarea unor probleme reale. Se referă, de asemenea, la uşurinţa instalării şi operării sistemului soft. Închei prezentarea proprietăţilor externe ale sistemelor soft cu precizarea că problematica proprietăţilor interne (structurare, modularizare, obiect orientare, etc.) reprezintă un capitol la a cărui scriere încă se lucrează, neexistând un consens deplin al specialiştilor asupra modului de articulare a acestora într-o explicaţie stabilă structural. Despre unele dintre aceste subiecte vom avea un cuvânt de spus în Capitolul 4.

21 Capitolul 2 Ce este o metodologie de dezvoltare a softului? De mult (nu putem spune exact când deoarece nu ştim nici când a început povestea omului) s-a născut ideea de paradigmă. Poate, la început paradigma avea înţelesul pe care ni-l dezvăluie Dicţionarul explicativ al limbii române. În zilele noastre, când natura de-abia se mai regăseşte printre creaţiile omului, nu putem supravieţui decât inventând, devorând şi iar inventând paradigme din ce în ce mai sofisticate. Când spun nu putem supravieţui mă refer la toţi cei care, realmente sau doar închipuindu-şi, cultivă o veche îndeletnicire chinezească (autoreflexia) pentru a descoperi măcar o parte din taina cunoaşterii atât de bine ascunsă în proiectul Homo Sapiens.

22 2.1 De ce avem nevoie de MDS? În Capitolul 1 am prezentat o serie de consideraţii, aş zice cu pretenţii de stabilitate structurală, referitoare la universul IS. Este, însă, prea devreme pentru a-mi închipui că ucenicii într-ale producerii softului sau creatorii de soft după reţete proprii au devenit adepţi convinşi ai promovării reţetelor IS. În acest paragraf vom inventaria o serie de probleme concrete de care, vrând-nevrând, specialistul în IS (afiliat sau nu la o metodologie) se loveşte. Procedând astfel legitimăm o stare de lucruri întâlnită şi în alte domenii ale cunoaşterii. Structura discursului în IS este determinată atât de cerinţe epistemologice specifice cât şi de nevoia de organizare a diferitelor forme de manifestare a existentului în procesul de realizare a sistemelor soft. Evident, o parte din cerinţele epistemologice specifice le-am surprins în Capitolul 1. În acest paragraf vom încerca să evidenţiem o parte dintre formele de manifestare a existentului în procesul de realizare a sistemelor soft. Deşi ne-ar place să semene cu o problemă de matematică, este corect să spunem că nu este chiar aşa. În matematică, o problemă poate suna cam în genul: Dat triunghiul oarecare ABC, să se afle locul geometric al punctelor M, interioare triunghiului, pentru care S ABM =S ACM. Nu este cazul să intru prea adânc în consideraţii metodice pe marginea rezolvării acestei probleme. Şi totuşi, cineva care vrea să rezolve această problemă are nevoie de trei puncte de sprijin: 1 0 Posibilitatea de a încadra problema într-o clasă tipologică. Dacă această clasă nu există, gloria rezolvitorului sporeşte, specificând clasa respectivă. În cazul nostru, fiind o problemă de loc geometric, rigoarea ne cere să identificăm locul geometric, după care să facem verificarea că fiecare punct al locului geometric satisface proprietatea care a stat la baza identificării locului. 2 0 Odată stabilită clasa tipologică, trebuie să avem control asupra semanticii noţiunilor care intervim în enunţul problemei. În cazul nostru ne confruntăm cu noţiuni precum: loc geometric, interiorul unui triunghi, aria unui triunghi şi, de ce nu, triunghi. 3 0 Pentru a găsi rezolvarea ne trebuie abilitatea de a valorifica avantajele prezentate la punctele 1 0 şi 2 0 în vederea obţinerii soluţiei problemei. În general, această abilitate o au persoanele care sunt capabile de inferenţă. Abilitatea de a comite inferenţe autentice o au oamenii inteligenţi. Evident, cine rezolvă o problemă face un fel de descoperire, deci este un fel de creator. Folosesc sintagma un fel de deoarece face descoperire autentică cel care rezolvă primul o problemă sau propune şi rezolvă o problemă nouă. În cazul problemei noastre, pentru a ne face mai bine înţeleşi ne-ar prinde bine reprezentarea din Figura 2.1.

23 Figura 2.1. Din enunţul problemei, avem, în mod evident: - ABC oarecare; -M interiorului ABC; S ABM =S ACM. Tot din enunţul problemei face parte şi prelungirea lui AM care intersectează BC în O şi ca urmare avem posibilitatea imediată de a proiecta B şi C pe prelungirea lui AM în B ', respectiv C '. Acum este momentul inferenţei specifice problemei: ' AM BB S AMB = 2 ' AM CC S AMC = 2 S AMB =S AMC BB =CC BB O CC O BO=CO M medianei din A a ABC, etc. În IS situaţia este puţin modificată. Trecerea de la enunţ la soluţie, în cazul problemelor de complexitate mijlocie sau mare (în care, de regulă, se cere modelarea comportamentului unui anumit proces informaţional) este mult modificată. Astfel, în forma iniţială, enunţul problemei poate sesiza nişte carenţe într-o activitate care pot fi eliminate prin utilizarea calculatoarelor sau poate intui nişte avantaje într-o activitate dacă se apelează la suportul calculatoarelor. În ambele cazuri, pentru a obţine enunţul complet al problemei se trece la analiza informaţională a problemei. Scopul acestei activităţi este obţinerea unui enunţ complet al problemei care cuprinde cerinţele faţă de sistemul soft sub forma unei soluţii cu nivel înalt de abstractizare. Activitatea de analiză informaţională este dificilă şi este primejdios ca, din diferite motive, să nu incluzi printre cerinţe un anumit aspect informaţional. Dacă s-a pus punct analizei informaţionale, trebuie să se treacă la elaborarea soluţiei tehnice (un fel de documentaţie constructivă a sistemului soft). Deşi elaborarea soluţiei tehnice înseamnă descrierea până la detaliu a componentelor sistemului soft şi a legăturilor

Reflexia şi refracţia luminii. Aplicaţii. Valerica Baban

Reflexia şi refracţia luminii. Aplicaţii. Valerica Baban Reflexia şi refracţia luminii. Aplicaţii. Sumar 1. Indicele de refracţie al unui mediu 2. Reflexia şi refracţia luminii. Legi. 3. Reflexia totală 4. Oglinda plană 5. Reflexia şi refracţia luminii în natură

More information

Titlul lucrării propuse pentru participarea la concursul pe tema securității informatice

Titlul lucrării propuse pentru participarea la concursul pe tema securității informatice Titlul lucrării propuse pentru participarea la concursul pe tema securității informatice "Îmbunătăţirea proceselor şi activităţilor educaţionale în cadrul programelor de licenţă şi masterat în domeniul

More information

Versionare - GIT ALIN ZAMFIROIU

Versionare - GIT ALIN ZAMFIROIU Versionare - GIT ALIN ZAMFIROIU Controlul versiunilor - necesitate Caracterul colaborativ al proiectelor; Backup pentru codul scris Istoricul modificarilor Terminologie și concepte VCS Version Control

More information

Structura și Organizarea Calculatoarelor. Titular: BĂRBULESCU Lucian-Florentin

Structura și Organizarea Calculatoarelor. Titular: BĂRBULESCU Lucian-Florentin Structura și Organizarea Calculatoarelor Titular: BĂRBULESCU Lucian-Florentin Chapter 3 ADUNAREA ȘI SCĂDEREA NUMERELOR BINARE CU SEMN CONȚINUT Adunarea FXP în cod direct Sumator FXP în cod direct Scăderea

More information

Procesarea Imaginilor

Procesarea Imaginilor Procesarea Imaginilor Curs 11 Extragerea informańiei 3D prin stereoviziune Principiile Stereoviziunii Pentru observarea lumii reale avem nevoie de informańie 3D Într-o imagine avem doar două dimensiuni

More information

Metrici LPR interfatare cu Barix Barionet 50 -

Metrici LPR interfatare cu Barix Barionet 50 - Metrici LPR interfatare cu Barix Barionet 50 - Barionet 50 este un lan controller produs de Barix, care poate fi folosit in combinatie cu Metrici LPR, pentru a deschide bariera atunci cand un numar de

More information

Semnale şi sisteme. Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Departamentul de Comunicaţii (TC)

Semnale şi sisteme. Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Departamentul de Comunicaţii (TC) Semnale şi sisteme Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Departamentul de Comunicaţii (TC) http://shannon.etc.upt.ro/teaching/ssist/ 1 OBIECTIVELE CURSULUI Disciplina îşi propune să familiarizeze

More information

GHID DE TERMENI MEDIA

GHID DE TERMENI MEDIA GHID DE TERMENI MEDIA Definitii si explicatii 1. Target Group si Universe Target Group - grupul demografic care a fost identificat ca fiind grupul cheie de consumatori ai unui brand. Toate activitatile

More information

Textul si imaginile din acest document sunt licentiate. Codul sursa din acest document este licentiat. Attribution-NonCommercial-NoDerivs CC BY-NC-ND

Textul si imaginile din acest document sunt licentiate. Codul sursa din acest document este licentiat. Attribution-NonCommercial-NoDerivs CC BY-NC-ND Textul si imaginile din acest document sunt licentiate Attribution-NonCommercial-NoDerivs CC BY-NC-ND Codul sursa din acest document este licentiat Public-Domain Esti liber sa distribui acest document

More information

INSTRUMENTE DE MARKETING ÎN PRACTICĂ:

INSTRUMENTE DE MARKETING ÎN PRACTICĂ: INSTRUMENTE DE MARKETING ÎN PRACTICĂ: Marketing prin Google CUM VĂ AJUTĂ ACEST CURS? Este un curs util tuturor celor implicați în coordonarea sau dezvoltarea de campanii de marketingși comunicare online.

More information

Auditul financiar la IMM-uri: de la limitare la oportunitate

Auditul financiar la IMM-uri: de la limitare la oportunitate Auditul financiar la IMM-uri: de la limitare la oportunitate 3 noiembrie 2017 Clemente Kiss KPMG in Romania Agenda Ce este un audit la un IMM? Comparatie: audit/revizuire/compilare Diferente: audit/revizuire/compilare

More information

ARBORI AVL. (denumiti dupa Adelson-Velskii si Landis, 1962)

ARBORI AVL. (denumiti dupa Adelson-Velskii si Landis, 1962) ARBORI AVL (denumiti dupa Adelson-Velskii si Landis, 1962) Georgy Maximovich Adelson-Velsky (Russian: Гео ргий Макси мович Адельсо н- Ве льский; name is sometimes transliterated as Georgii Adelson-Velskii)

More information

Software Process and Life Cycle

Software Process and Life Cycle Software Process and Life Cycle Drd.ing. Flori Naghiu Murphy s Law: Left to themselves, things tend to go from bad to worse. Principiile de dezvoltare software Principiul Calitatii : asigurarea gasirii

More information

La fereastra de autentificare trebuie executati urmatorii pasi: 1. Introduceti urmatoarele date: Utilizator: - <numarul dvs de carnet> (ex: "9",

La fereastra de autentificare trebuie executati urmatorii pasi: 1. Introduceti urmatoarele date: Utilizator: - <numarul dvs de carnet> (ex: 9, La fereastra de autentificare trebuie executati urmatorii pasi: 1. Introduceti urmatoarele date: Utilizator: - (ex: "9", "125", 1573" - se va scrie fara ghilimele) Parola: -

More information

2. Setări configurare acces la o cameră web conectată într-un router ZTE H218N sau H298N

2. Setări configurare acces la o cameră web conectată într-un router ZTE H218N sau H298N Pentru a putea vizualiza imaginile unei camere web IP conectată într-un router ZTE H218N sau H298N, este necesară activarea serviciului Dinamic DNS oferit de RCS&RDS, precum și efectuarea unor setări pe

More information

MS POWER POINT. s.l.dr.ing.ciprian-bogdan Chirila

MS POWER POINT. s.l.dr.ing.ciprian-bogdan Chirila MS POWER POINT s.l.dr.ing.ciprian-bogdan Chirila chirila@cs.upt.ro http://www.cs.upt.ro/~chirila Pornire PowerPoint Pentru accesarea programului PowerPoint se parcurg următorii paşi: Clic pe butonul de

More information

O ALTERNATIVĂ MODERNĂ DE ÎNVĂŢARE

O ALTERNATIVĂ MODERNĂ DE ÎNVĂŢARE WebQuest O ALTERNATIVĂ MODERNĂ DE ÎNVĂŢARE Cuvinte cheie Internet WebQuest constructivism suport educational elemente motivationale activitati de grup investigatii individuale Introducere Impactul tehnologiilor

More information

MANAGEMENTUL CALITĂȚII - MC. Proiect 5 Procedura documentată pentru procesul ales

MANAGEMENTUL CALITĂȚII - MC. Proiect 5 Procedura documentată pentru procesul ales MANAGEMENTUL CALITĂȚII - MC Proiect 5 Procedura documentată pentru procesul ales CUPRINS Procedura documentată Generalități Exemple de proceduri documentate Alegerea procesului pentru realizarea procedurii

More information

REVISTA NAŢIONALĂ DE INFORMATICĂ APLICATĂ INFO-PRACTIC

REVISTA NAŢIONALĂ DE INFORMATICĂ APLICATĂ INFO-PRACTIC REVISTA NAŢIONALĂ DE INFORMATICĂ APLICATĂ INFO-PRACTIC Anul II Nr. 7 aprilie 2013 ISSN 2285 6560 Referent ştiinţific Lector univ. dr. Claudiu Ionuţ Popîrlan Facultatea de Ştiinţe Exacte Universitatea din

More information

D în această ordine a.î. AB 4 cm, AC 10 cm, BD 15cm

D în această ordine a.î. AB 4 cm, AC 10 cm, BD 15cm Preparatory Problems 1Se dau punctele coliniare A, B, C, D în această ordine aî AB 4 cm, AC cm, BD 15cm a) calculați lungimile segmentelor BC, CD, AD b) determinați distanța dintre mijloacele segmentelor

More information

METODE DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ŞI IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT DE MEDIU

METODE DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ŞI IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT DE MEDIU UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREŞTI FACULTATEA ENERGETICA Catedra de Producerea şi Utilizarea Energiei Master: DEZVOLTAREA DURABILĂ A SISTEMELOR DE ENERGIE Titular curs: Prof. dr. ing Tiberiu APOSTOL Fond

More information

Ghid identificare versiune AWP, instalare AWP şi verificare importare certificat în Store-ul de Windows

Ghid identificare versiune AWP, instalare AWP şi verificare importare certificat în Store-ul de Windows Ghid identificare versiune AWP, instalare AWP 4.5.4 şi verificare importare certificat în Store-ul de Windows Data: 28.11.14 Versiune: V1.1 Nume fişiser: Ghid identificare versiune AWP, instalare AWP 4-5-4

More information

Managementul Proiectelor Software Metode de dezvoltare

Managementul Proiectelor Software Metode de dezvoltare Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Managementul Proiectelor Software Metode de dezvoltare 2 Metode structurate (inclusiv metodele OO) O mulțime de pași și

More information

Subiecte Clasa a VI-a

Subiecte Clasa a VI-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul numarului intrebarii

More information

Proiectarea Sistemelor Software Complexe

Proiectarea Sistemelor Software Complexe Proiectarea Sistemelor Software Complexe Curs 3 Principii de Proiectare Orientată pe Obiecte Principiile de proiectare orientată pe obiecte au fost formulate pentru a servi ca reguli pentru evitarea proiectării

More information

ISBN-13:

ISBN-13: Regresii liniare 2.Liniarizarea expresiilor neliniare (Steven C. Chapra, Applied Numerical Methods with MATLAB for Engineers and Scientists, 3rd ed, ISBN-13:978-0-07-340110-2 ) Există cazuri în care aproximarea

More information

Modalitǎţi de clasificare a datelor cantitative

Modalitǎţi de clasificare a datelor cantitative Modalitǎţi de clasificare a datelor cantitative Modul de stabilire a claselor determinarea pragurilor minime şi maxime ale fiecǎrei clase - determinǎ modul în care sunt atribuite valorile fiecǎrei clase

More information

Laborator 1. Programare declarativă. Programare logică. Prolog. SWI-Prolog

Laborator 1. Programare declarativă. Programare logică. Prolog. SWI-Prolog Laborator 1 Programare declarativă O paradigmă de programare în care controlul fluxului de execuție este lăsat la latitudinea implementării limbajului, spre deosebire de programarea imperativă în care

More information

Metoda BACKTRACKING. prof. Jiduc Gabriel

Metoda BACKTRACKING. prof. Jiduc Gabriel Metoda BACKTRACKING prof. Jiduc Gabriel Un algoritm backtracking este un algoritm de căutare sistematică și exhausivă a tuturor soluțiilor posibile, dintre care se poate alege apoi soluția optimă. Problemele

More information

Aspecte controversate în Procedura Insolvenţei şi posibile soluţii

Aspecte controversate în Procedura Insolvenţei şi posibile soluţii www.pwc.com/ro Aspecte controversate în Procedura Insolvenţei şi posibile soluţii 1 Perioada de observaţie - Vânzarea de stocuri aduse în garanţie, în cursul normal al activității - Tratamentul leasingului

More information

Propuneri pentru teme de licență

Propuneri pentru teme de licență Propuneri pentru teme de licență Departament Automatizări Eaton România Instalație de pompare cu rotire în funcție de timpul de funcționare Tablou electric cu 1 pompă pilot + 3 pompe mari, cu rotirea lor

More information

CAIETUL DE SARCINI Organizare evenimente. VS/2014/0442 Euro network supporting innovation for green jobs GREENET

CAIETUL DE SARCINI Organizare evenimente. VS/2014/0442 Euro network supporting innovation for green jobs GREENET CAIETUL DE SARCINI Organizare evenimente VS/2014/0442 Euro network supporting innovation for green jobs GREENET Str. Dem. I. Dobrescu, nr. 2-4, Sector 1, CAIET DE SARCINI Obiectul licitaţiei: Kick off,

More information

Calculatoare Numerice II Interfaţarea unui dispozitiv de teleghidare radio cu portul paralel (MGSH Machine Guidance SHell) -proiect-

Calculatoare Numerice II Interfaţarea unui dispozitiv de teleghidare radio cu portul paralel (MGSH Machine Guidance SHell) -proiect- Universitatea Politehnica Bucureşti Facultatea de Automaticăşi Calculatoare Calculatoare Numerice II Interfaţarea unui dispozitiv de teleghidare radio cu portul paralel (MGSH Machine Guidance SHell) -proiect-

More information

Mecanismul de decontare a cererilor de plata

Mecanismul de decontare a cererilor de plata Mecanismul de decontare a cererilor de plata Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE) Ministerul Fondurilor Europene - Iunie - iulie

More information

Olimpiad«Estonia, 2003

Olimpiad«Estonia, 2003 Problema s«pt«m nii 128 a) Dintr-o tabl«p«trat«(2n + 1) (2n + 1) se ndep«rteaz«p«tr«telul din centru. Pentru ce valori ale lui n se poate pava suprafata r«mas«cu dale L precum cele din figura de mai jos?

More information

Grafuri bipartite. Lecție de probă, informatică clasa a XI-a. Mihai Bărbulescu Facultatea de Automatică și Calculatoare, UPB

Grafuri bipartite. Lecție de probă, informatică clasa a XI-a. Mihai Bărbulescu Facultatea de Automatică și Calculatoare, UPB Grafuri bipartite Lecție de probă, informatică clasa a XI-a Mihai Bărbulescu b12mihai@gmail.com Facultatea de Automatică și Calculatoare, UPB Colegiul Național de Informatică Tudor Vianu București 27 februarie

More information

Metoda de programare BACKTRACKING

Metoda de programare BACKTRACKING Metoda de programare BACKTRACKING Sumar 1. Competenţe............................................ 3 2. Descrierea generală a metodei............................. 4 3......................... 7 4. Probleme..............................................

More information

Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir. Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir.zip

Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir. Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir.zip Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir.zip 26/07/2015 Download mods euro truck simulator 2 harta Harta Romaniei pentru Euro Truck Simulator

More information

INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA DINAMICII DE CREŞTERE"IN VITRO" LA PLANTE FURAJERE

INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA DINAMICII DE CREŞTEREIN VITRO LA PLANTE FURAJERE INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA DINAMICII DE CREŞTERE"IN VITRO" LA PLANTE FURAJERE T.Simplăceanu, C.Bindea, Dorina Brătfălean*, St.Popescu, D.Pamfil Institutul Naţional de Cercetere-Dezvoltare pentru

More information

Dispozitive Electronice şi Electronică Analogică Suport curs 02 Metode de analiză a circuitelor electrice. Divizoare rezistive.

Dispozitive Electronice şi Electronică Analogică Suport curs 02 Metode de analiză a circuitelor electrice. Divizoare rezistive. . egimul de curent continuu de funcţionare al sistemelor electronice În acest regim de funcţionare, valorile mărimilor electrice ale sistemului electronic sunt constante în timp. Aşadar, funcţionarea sistemului

More information

#La ce e bun designul parametric?

#La ce e bun designul parametric? #parametric La noi apelați când aveți nevoie de trei, sau trei sute de forme diferite ale aceluiași obiect în mai puțin de 5 minute pentru fiecare variație. Folosim designul parametric pentru a optimiza

More information

Fişa disciplinei. 1. Date despre program. 2. Date despre disciplina Titulari. 3. Timp total estimat. 4. Precondiţii.

Fişa disciplinei. 1. Date despre program. 2. Date despre disciplina Titulari. 3. Timp total estimat. 4. Precondiţii. Fişa disciplinei 1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE 1.2. Facultatea CIBERNETICĂ, STATISTICĂ ŞI INFORMATICĂ ECONOMICĂ 1.3. Departamente (Departament) INFORMATICA

More information

ANTICOLLISION ALGORITHM FOR V2V AUTONOMUOS AGRICULTURAL MACHINES ALGORITM ANTICOLIZIUNE PENTRU MASINI AGRICOLE AUTONOME TIP V2V (VEHICLE-TO-VEHICLE)

ANTICOLLISION ALGORITHM FOR V2V AUTONOMUOS AGRICULTURAL MACHINES ALGORITM ANTICOLIZIUNE PENTRU MASINI AGRICOLE AUTONOME TIP V2V (VEHICLE-TO-VEHICLE) ANTICOLLISION ALGORITHM FOR VV AUTONOMUOS AGRICULTURAL MACHINES ALGORITM ANTICOLIZIUNE PENTRU MASINI AGRICOLE AUTONOME TIP VV (VEHICLE-TO-VEHICLE) 457 Florin MARIAŞIU*, T. EAC* *The Technical University

More information

LIDER ÎN AMBALAJE EXPERT ÎN SISTEMUL BRAILLE

LIDER ÎN AMBALAJE EXPERT ÎN SISTEMUL BRAILLE LIDER ÎN AMBALAJE EXPERT ÎN SISTEMUL BRAILLE BOBST EXPERTFOLD 80 ACCUBRAILLE GT Utilajul ACCUBRAILLE GT Bobst Expertfold 80 Aplicarea codului Braille pe cutii a devenit mai rapidă, ușoară și mai eficientă

More information

Updating the Nomographical Diagrams for Dimensioning the Concrete Slabs

Updating the Nomographical Diagrams for Dimensioning the Concrete Slabs Acta Technica Napocensis: Civil Engineering & Architecture Vol. 57, No. 1 (2014) Journal homepage: http://constructii.utcluj.ro/actacivileng Updating the Nomographical Diagrams for Dimensioning the Concrete

More information

INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA GERMINĂRII "IN VITRO" LA PLANTE FURAJERE

INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA GERMINĂRII IN VITRO LA PLANTE FURAJERE INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA GERMINĂRII "IN VITRO" LA PLANTE FURAJERE T.Simplăceanu, Dorina Brătfălean*, C.Bindea, D.Pamfil*, St.Popescu Institutul Naţional de Cercetere-Dezvoltare pentru Tehnologii

More information

DECLARAȚIE DE PERFORMANȚĂ Nr. 101 conform Regulamentului produselor pentru construcții UE 305/2011/UE

DECLARAȚIE DE PERFORMANȚĂ Nr. 101 conform Regulamentului produselor pentru construcții UE 305/2011/UE S.C. SWING TRADE S.R.L. Sediu social: Sovata, str. Principala, nr. 72, judetul Mures C.U.I. RO 9866443 Nr.Reg.Com.: J 26/690/1997 Capital social: 460,200 lei DECLARAȚIE DE PERFORMANȚĂ Nr. 101 conform Regulamentului

More information

Reţele Neuronale Artificiale în MATLAB

Reţele Neuronale Artificiale în MATLAB Reţele Neuronale Artificiale în MATLAB Programul MATLAB dispune de o colecţie de funcţii şi interfeţe grafice, destinate lucrului cu Reţele Neuronale Artificiale, grupate sub numele de Neural Network Toolbox.

More information

Documentaţie Tehnică

Documentaţie Tehnică Documentaţie Tehnică Verificare TVA API Ultima actualizare: 27 Aprilie 2018 www.verificaretva.ro 021-310.67.91 / 92 info@verificaretva.ro Cuprins 1. Cum funcţionează?... 3 2. Fluxul de date... 3 3. Metoda

More information

Update firmware aparat foto

Update firmware aparat foto Update firmware aparat foto Mulţumim că aţi ales un produs Nikon. Acest ghid descrie cum să efectuaţi acest update de firmware. Dacă nu aveţi încredere că puteţi realiza acest update cu succes, acesta

More information

INFORMAȚII DESPRE PRODUS. FLEXIMARK Stainless steel FCC. Informații Included in FLEXIMARK sample bag (article no. M )

INFORMAȚII DESPRE PRODUS. FLEXIMARK Stainless steel FCC. Informații Included in FLEXIMARK sample bag (article no. M ) FLEXIMARK FCC din oțel inoxidabil este un sistem de marcare personalizată în relief pentru cabluri și componente, pentru medii dure, fiind rezistent la acizi și la coroziune. Informații Included in FLEXIMARK

More information

Prelucrarea numerică a semnalelor

Prelucrarea numerică a semnalelor Prelucrarea numerică a semnalelor Assoc.Prof. Lăcrimioara GRAMA, Ph.D. http://sp.utcluj.ro/teaching_iiiea.html 27 februarie 2017 Lăcrimioara GRAMA (sp.utcluj.ro) Prelucrarea numerică a semnalelor 27 februarie

More information

Ce pot face pe hi5? Organizare si facilitati. Pagina de Home

Ce pot face pe hi5? Organizare si facilitati. Pagina de Home Ce este Hi5!? hi5 este un website social care, în decursul anului 2007, a fost unul din cele 25 cele mai vizitate site-uri de pe Internet. Compania a fost fondată în 2003 iar pana in anul 2007 a ajuns

More information

9. Memoria. Procesorul are o memorie cu o arhitectură pe două niveluri pentru memoria de program și de date.

9. Memoria. Procesorul are o memorie cu o arhitectură pe două niveluri pentru memoria de program și de date. 9. Memoria Procesorul are o memorie cu o arhitectură pe două niveluri pentru memoria de program și de date. Primul nivel conține memorie de program cache (L1P) și memorie de date cache (L1D). Al doilea

More information

Lucrarea Nr.1. Sisteme de operare. Generalitati

Lucrarea Nr.1. Sisteme de operare. Generalitati Lucrarea Nr.1 Sisteme de operare. Generalitati Scopul lucrarii Lucrarea îsi propune familiarizarea studentilor cu sistemele de operare disponibile în laborator, respectiv acele sisteme de operare cu ajutorul

More information

Despre Accenture. Copyright 2010 Accenture All Rights Reserved. 2

Despre Accenture. Copyright 2010 Accenture All Rights Reserved. 2 Skills to Succeed Mergi la interviu! Despre Accenture Companie multinationala de consultanta in management, solutii tehnologice si servicii de externalizare a proceselor de afaceri >236,000 angajati care

More information

CONTRIBUŢII PRIVIND MANAGEMENTUL CALITĂȚII PROIECTULUI ÎN INDUSTRIA AUTOMOTIVE

CONTRIBUŢII PRIVIND MANAGEMENTUL CALITĂȚII PROIECTULUI ÎN INDUSTRIA AUTOMOTIVE UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIŞOARA Școala Doctorală de Studii Inginerești Ing. Daniel TIUC CONTRIBUŢII PRIVIND MANAGEMENTUL CALITĂȚII PROIECTULUI ÎN INDUSTRIA AUTOMOTIVE Teză destinată obținerii titlului

More information

Transmiterea datelor prin reteaua electrica

Transmiterea datelor prin reteaua electrica PLC - Power Line Communications dr. ing. Eugen COCA Universitatea Stefan cel Mare din Suceava Facultatea de Inginerie Electrica PLC - Power Line Communications dr. ing. Eugen COCA Universitatea Stefan

More information

Curs 1 17 Februarie Adrian Iftene

Curs 1 17 Februarie Adrian Iftene Curs 1 17 Februarie 2011 Adrian Iftene adiftene@info.uaic.ro 1 Limbajele calculatorului Compilate Interpretate Scripting P-cod Orientate pe aspect Orientate spre date 2 Cum lucrează? Orice program trebuie

More information

MINTE, CONȘTIINȚĂ LIBERUL ARBITRU.

MINTE, CONȘTIINȚĂ LIBERUL ARBITRU. MINTE, CONȘTIINȚĂ LIBERUL ARBITRU leon.zagrean@gmail.com Nu există materie ca atare. Tot ceea ce numim materie îşi are originea şi există doar în virtutea unei forţe care face să vibreze particulele unui

More information

Compania. Misiune. Viziune. Scurt istoric. Autorizatii şi certificari

Compania. Misiune. Viziune. Scurt istoric. Autorizatii şi certificari Compania Misiune. Viziune. Misiunea noastră este de a contribui la îmbunătăţirea serviciilor medicale din România prin furnizarea de produse şi servicii de cea mai înaltă calitate, precum şi prin asigurarea

More information

Annual Project meeting and Workshop 8: W8. Managing research data workshop

Annual Project meeting and Workshop 8: W8. Managing research data workshop Modernization of academic library services in Moldova, funded by Norwegian Cooperation Programme in Higher Education with Eurasia. Project number: CPEA-2015/10014 Annual Project meeting and Workshop 8:

More information

X-Fit S Manual de utilizare

X-Fit S Manual de utilizare X-Fit S Manual de utilizare Compatibilitate Acest produs este compatibil doar cu dispozitivele ce au următoarele specificații: ios: Versiune 7.0 sau mai nouă, Bluetooth 4.0 Android: Versiune 4.3 sau mai

More information

The First TST for the JBMO Satu Mare, April 6, 2018

The First TST for the JBMO Satu Mare, April 6, 2018 The First TST for the JBMO Satu Mare, April 6, 08 Problem. Prove that the equation x +y +z = x+y +z + has no rational solutions. Solution. The equation can be written equivalently (x ) + (y ) + (z ) =

More information

M C I O H L BAZE DE CUNOŞTINŢE A H E O L N S I S T E M E D E R E P R E Z E N A R E Ş I P R O C E S A R E A A C U N O Ş T I N Ţ E L O R

M C I O H L BAZE DE CUNOŞTINŢE A H E O L N S I S T E M E D E R E P R E Z E N A R E Ş I P R O C E S A R E A A C U N O Ş T I N Ţ E L O R BAZE DE CUNOŞTINŢE S I S T E M E D E R E P R E Z E N A R E Ş I P R O C E S A R E A C U N O Ş T I N Ţ E L O R M C I O H L A H E O L N A TIPURI DE CUNOŞTINŢE Pentru a putea rezolva problemele complexe de

More information

NOTE PRIVIND MODELAREA MATEMETICĂ ÎN REGIM CVASI-DINAMIC A UNEI CLASE DE MICROTURBINE HIDRAULICE

NOTE PRIVIND MODELAREA MATEMETICĂ ÎN REGIM CVASI-DINAMIC A UNEI CLASE DE MICROTURBINE HIDRAULICE NOTE PRIVIND MODELAREA MATEMETICĂ ÎN REGIM CVASI-DINAMIC A UNEI CLASE DE MICROTURBINE HIDRAULICE Eugen DOBÂNDĂ NOTES ON THE MATHEMATICAL MODELING IN QUASI-DYNAMIC REGIME OF A CLASSES OF MICROHYDROTURBINE

More information

Fenomene electrostatice şi materiale dielectrice. Modelare experimentală şi numerică şi aplicaţii industriale.

Fenomene electrostatice şi materiale dielectrice. Modelare experimentală şi numerică şi aplicaţii industriale. REZUMAT Fenomene electrostatice şi materiale dielectrice. Modelare experimentală şi numerică şi aplicaţii industriale. Lucrarea de faţă prezintă succint, dar argumentat, activitatea profesională desfăşurată

More information

Printesa fluture. Мобильный портал WAP версия: wap.altmaster.ru

Printesa fluture. Мобильный портал WAP версия: wap.altmaster.ru Мобильный портал WAP версия: wap.altmaster.ru Printesa fluture Love, romance and to repent of love. in romana comy90. Formular de noastre aici! Reduceri de pret la stickere pana la 70%. Stickerul Decorativ,

More information

Rem Ahsap is one of the prominent companies of the market with integrated plants in Turkey, Algeria and Romania and sales to 26 countries worldwide.

Rem Ahsap is one of the prominent companies of the market with integrated plants in Turkey, Algeria and Romania and sales to 26 countries worldwide. Ȋncepându-şi activitatea ȋn 2004, Rem Ahsap este una dintre companiile principale ale sectorului fabricǎrii de uşi având o viziune inovativǎ şi extinsǎ, deschisǎ la tot ce ȋnseamnǎ dezvoltare. Trei uzine

More information

PACHETE DE PROMOVARE

PACHETE DE PROMOVARE PACHETE DE PROMOVARE Școala de Vară Neurodiab are drept scop creșterea informării despre neuropatie diabetică și picior diabetic în rândul tinerilor medici care sunt direct implicați în îngrijirea și tratamentul

More information

Implicaţii practice privind impozitarea pieţei de leasing din România

Implicaţii practice privind impozitarea pieţei de leasing din România www.pwc.com Implicaţii practice privind impozitarea pieţei de leasing din România Valentina Radu, Manager Alexandra Smedoiu, Manager Agenda Implicaţii practice în ceea ce priveşte impozitarea pieţei de

More information

Eficiența energetică în industria românească

Eficiența energetică în industria românească Eficiența energetică în industria românească Creșterea EFICIENȚEI ENERGETICE în procesul de ardere prin utilizarea de aparate de analiză a gazelor de ardere București, 22.09.2015 Karsten Lempa Key Account

More information

manivelă blocare a oglinzii ajustare înclinare

manivelă blocare a oglinzii ajustare înclinare Twister MAXVIEW Twister impresionează prin designul său aerodinamic și înălțime de construcție redusă. Oglinda mai mare a îmbunătăți gama considerabil. MaxView Twister este o antenă de satelit mecanică,

More information

Figura x.1 Ecranul de pornire al mediului de dezvoltare

Figura x.1 Ecranul de pornire al mediului de dezvoltare x. Mediul de dezvoltare MICROSOFT VISUAL C++ În cadrul acestui capitol vom prezenta Microsoft Visual C++, din cadrul suitei Microsoft Visual Studio 2012, care este un mediu de programare care suportă dezvoltarea

More information

SISTEM ONLINE DE ÎNVĂŢĂMÂNT

SISTEM ONLINE DE ÎNVĂŢĂMÂNT SISTEM ONLINE DE ÎNVĂŢĂMÂNT Crăciunică Florin* Cristina Fierbinteanu** Rezumat Lucrarea prezintă principalele avantaje ale folosirii unui sistem online de învăţământ, implementarea acestui sistem cu ajutorul

More information

Manual Limba Romana Clasa 5 Editura Humanitas File Type

Manual Limba Romana Clasa 5 Editura Humanitas File Type Manual Limba Romana Clasa 5 Editura Humanitas File Type We have made it easy for you to find a PDF Ebooks without any digging. And by having access to our ebooks online or by storing it on your computer,

More information

3. CLOUD COMPUTING Sisteme de calcul distribuite

3. CLOUD COMPUTING Sisteme de calcul distribuite 3. CLOUD COMPUTING Cloud Computing (CC) calcul în nori, în traducere mot a mot, sau, mai corect, calcul în Internet este un concept aflat în directă legătură cu transformările către se produc în domeniu

More information

ACTA TECHNICA NAPOCENSIS

ACTA TECHNICA NAPOCENSIS 273 TECHNICAL UNIVERSITY OF CLUJ-NAPOCA ACTA TECHNICA NAPOCENSIS Series: Applied Mathematics, Mechanics, and Engineering Vol. 58, Issue II, June, 2015 SOUND POLLUTION EVALUATION IN INDUSTRAL ACTIVITY Lavinia

More information

METODE FIZICE DE MĂSURĂ ŞI CONTROL NEDISTRUCTIV. Inspecţia vizuală este, de departe, cea mai utilizată MCN, fiind de obicei primul pas într-o

METODE FIZICE DE MĂSURĂ ŞI CONTROL NEDISTRUCTIV. Inspecţia vizuală este, de departe, cea mai utilizată MCN, fiind de obicei primul pas într-o Cuprins: 1. Introducere 2. Inspecţia vizuală 6. Testarea ultrasonică 7. Radiografia 3. Metoda lichidului penetrant 4. Inspecţia cu particule magnetice 5. Testarea folosind curenţii Eddy 1 Inspecţia vizuală

More information

Managementul referinţelor cu

Managementul referinţelor cu TUTORIALE DE CULTURA INFORMAŢIEI Citarea surselor de informare cu instrumente software Managementul referinţelor cu Bibliotecar Lenuţa Ursachi PE SCURT Este gratuit Poţi adăuga fişiere PDF Poţi organiza,

More information

M01-V ThesanCo

M01-V ThesanCo Precizare: Tabelul de analiză prezentat în paginile următoare, conţine denumirile cerinţelor din standardele în limba engleză. Notele şi observaţiile aparţin echipei ThesanCo şi sunt în limba română. După

More information

Reticențele lui Wittgenstein față de teorema de incompletitudine a lui Gödel

Reticențele lui Wittgenstein față de teorema de incompletitudine a lui Gödel Reticențele lui Wittgenstein față de teorema de incompletitudine a lui Gödel Iulian Costache ANNALS of the University of Bucharest Philosophy Series Vol. LIX, no.1, 2010 pp. 11 22. RETICENŢELE LUI WITTGENSTEIN

More information

Diaspora Start Up. Linie de finanțare dedicată românilor din Diaspora care vor sa demareze o afacere, cu fonduri europene

Diaspora Start Up. Linie de finanțare dedicată românilor din Diaspora care vor sa demareze o afacere, cu fonduri europene Diaspora Start Up Linie de finanțare dedicată românilor din Diaspora care vor sa demareze o afacere, cu fonduri europene 1 Ce este Diaspora Start-Up? Este o linie de finanțare destinată românilor din Diaspora

More information

Tema seminarului: Analiza evolutiei si structurii patrimoniului

Tema seminarului: Analiza evolutiei si structurii patrimoniului Tema seminarului: Analiza evolutiei si structurii patrimoniului Analiza situaţiei patrimoniale începe, de regulă, cu analiza evoluţiei activelor în timp. Aprecierea activelor însă se efectuează în raport

More information

Baze de date distribuite și mobile

Baze de date distribuite și mobile Universitatea Constantin Brâncuşi din Târgu-Jiu Facultatea de Inginerie Departamentul de Automatică, Energie şi Mediu Baze de date distribuite și mobile Lect.dr. Adrian Runceanu Curs 3 Model fizic şi model

More information

În continuare vom prezenta unele dintre problemele de calcul ale numerelor Fibonacci.

În continuare vom prezenta unele dintre problemele de calcul ale numerelor Fibonacci. O condiţie necesară şi suficientă ca un număr să fie număr Fibonacci Autor: prof. Staicu Ovidiu Ninel Colegiul Economic Petre S. Aurelian Slatina, jud. Olt 1. Introducere Propuse de Leonardo Pisa în 1202,

More information

Excel Advanced. Curriculum. Școala Informală de IT. Educație Informală S.A.

Excel Advanced. Curriculum. Școala Informală de IT. Educație Informală S.A. Excel Advanced Curriculum Școala Informală de IT Tel: +4.0744.679.530 Web: www.scoalainformala.ro / www.informalschool.com E-mail: info@scoalainformala.ro Cuprins 1. Funcții Excel pentru avansați 2. Alte

More information

Once upon an Erasmus Tale (Traditional Arts and Languages across Europe)

Once upon an Erasmus Tale (Traditional Arts and Languages across Europe) Once upon an Erasmus Tale (Traditional Arts and Languages across Europe) PROIECT TEMATIC: ÎNVĂŢĂM PRIN ARTĂ Motto:,,Arta nu este un lucru, este o cale. Elbert Hubbar ROMÂNIA Clase participante Clasa pregătitoare

More information

Nume şi Apelativ prenume Adresa Număr telefon Tip cont Dobânda Monetar iniţial final

Nume şi Apelativ prenume Adresa Număr telefon  Tip cont Dobânda Monetar iniţial final Enunt si descriere aplicatie. Se presupune ca o organizatie (firma, banca, etc.) trebuie sa trimita scrisori prin posta unui numar (n=500, 900,...) foarte mare de clienti pe care sa -i informeze cu diverse

More information

VIRTUAL INSTRUMENTATION IN THE DRIVE SUBSYSTEM MONITORING OF A MOBIL ROBOT WITH GESTURE COMMANDS

VIRTUAL INSTRUMENTATION IN THE DRIVE SUBSYSTEM MONITORING OF A MOBIL ROBOT WITH GESTURE COMMANDS BULETINUL INSTITUTULUI POLITEHNIC DIN IAŞI Publicat de Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iaşi Tomul LIV (LVIII), Fasc. 3-4, 2008 Secţia AUTOMATICĂ şi CALCULATOARE VIRTUAL INSTRUMENTATION IN THE

More information

DE CE SĂ DEPOZITAŢI LA NOI?

DE CE SĂ DEPOZITAŢI LA NOI? DEPOZITARE FRIGORIFICĂ OFERIM SOLUŢII optime şi diversificate în domeniul SERVICIILOR DE DEPOZITARE FRIGORIFICĂ, ÎNCHIRIERE DE DEPOZIT FRIGORIFIC CONGELARE, REFRIGERARE ŞI ÎNCHIRIERE DE SPAŢII FRIGORIFICE,

More information

ELIAN Solutions. Sistemele ERP pe înțelesul tuturor

ELIAN Solutions. Sistemele ERP pe înțelesul tuturor ELIAN Solutions Sistemele ERP pe înțelesul tuturor Copyright ELIAN Solutions S.R.L Toate drepturile sunt rezervate. Pag. 1 din 11 Conținut 1. INTRODUCERE... 3 2. CE ESTE UN ERP?... 4 3. CE MODULE AR TREBUI

More information

Solutii avansate pentru testarea si diagnoza masinilor industriale.

Solutii avansate pentru testarea si diagnoza masinilor industriale. Solutii avansate pentru testarea si diagnoza masinilor industriale 15 ani de activitate in domeniul procesarii numerice a semnalelor Solutii de inalta acuratete pentru analiza sunetelor, vibratiilor si

More information

Evoluția pieței de capital din România. 09 iunie 2018

Evoluția pieței de capital din România. 09 iunie 2018 Evoluția pieței de capital din România 09 iunie 2018 Realizări recente Realizări recente IPO-uri realizate în 2017 și 2018 IPO în valoare de EUR 312.2 mn IPO pe Piața Principală, derulat în perioada 24

More information

COMUNICAȚII INFORMATIZARE

COMUNICAȚII INFORMATIZARE COMUNICAȚII INFORMATIZARE 120 Migrare servicii telefonie la Vodafone S-a asigurat suportul tehnic și s-a colaborat cu echipele Vodafone la portarea numerelor UPT și migrarea infrastructuri: 1200 linii

More information

Contact Center, un serviciu cri/c!

Contact Center, un serviciu cri/c! Contact Center, un serviciu cri/c! CASE STUDY: Apa Nova Cisco Unified Contact Center Enterprise Agenda Prezentării Ø Perspec/va de business Ø Despre noi Ø Cerinţe de business Ø Opţiunea Apa Nova Ø Beneficii

More information

A Compared Aproach: ASP versus PHP

A Compared Aproach: ASP versus PHP 22 A Compared Aproach: ASP versus PHP Asist.dr. Liana-Maria STANCA Catedra de Informatică Economică, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca In the development process of electronic business theory, we

More information

Resurse educaţionale MUST sau întrebări tip formulas pe o platformă Moodle

Resurse educaţionale MUST sau întrebări tip formulas pe o platformă Moodle Resurse educaţionale MUST sau întrebări tip formulas pe o platformă Moodle Prof. Golumbeanu Anamaria Corina Şcoala Gimnazială Ion Ţuculescu Craiova, anamaria.golumbeanu[at]gmail.com Abstract În prezent

More information

Modulul IV - Avansat (12-17 ani) - Antreprenor in Tech 16 Ateliere practice, a cate 120 min. fiecare, echivalentul unui modul

Modulul IV - Avansat (12-17 ani) - Antreprenor in Tech 16 Ateliere practice, a cate 120 min. fiecare, echivalentul unui modul Modulul IV - Avansat (12-17 ani) - Antreprenor in Tech 16 Ateliere practice, a cate 120 min. fiecare, echivalentul unui modul DESPRE PROGRAM Academia inventeaza.ro (www.academia.inventeaza.ro) este un

More information

Modele de dezvoltare software suplă, agilă

Modele de dezvoltare software suplă, agilă Tema : Modele de dezvoltare software suplă, agilă(introducere + partea 1/3) Student : Caraivan George-Alexandru 441A Modele de dezvoltare software suplă, agilă Introducere Modele de dezvoltare agilă sunt

More information