Capitolul 12 SISTEME INFORMATICE PENTRU ACTIVITATEA FINANCIARA

Transcription

1 Capitolul 12 Capitolul 12 SISTEME INFORMATICE PENTRU ACTIVITATEA FINANCIARA Obiective: Dupa studierea acestei teme veti fi în masura sa: stabiliti rolul functiei financiar-contabile; aplicati diferite sisteme pentru analiza patrimoniului firmei; aplicati modelele pentru analiza contului de profit sau pierdere; realizati diferite tipuri de cash -flow-uri. CUPRINS Functia financiar contabila si rolul acesteia Sisteme pentru analiza patrimoniului firmei Modele pentru analiza contului de profit sau pierdere Determinarea fluxului de numerar Tipuri de cash -flow-uri Studii de caz Cazuri rezolvate Cazuri propuse 12.6.Întrebari recapitulative

2 Sisteme informatice în comert Functia financiar-contabila si rolul acesteia Administrarea si gestionarea capitalului lichid al fiecarei întreprinderi revine functiei financiar-contabile în componenta careia se regasesc doua componente majore: o componenta activa ce regrupeaza ansamblul activitatilor de previzionare a fluxurilor financiare în strânsa corelatie cu obiectivele investitionale stabilite si modalitatile de finantare a activelor; o componenta pasiva, în cadrul careia sunt reunite activitatile de înregistrare si evidenta corespunzator normelor legale a tuturor operatiilor referitoare la utilizarea si gestionarea resurselor banesti de care dispune firma. Corespunzator, celor doua categorii de activitati mentionate, functia financiar- contabila are atât valoare strategica, conferita de componenta sa activa datorita rolului de anticipare a fenomenelor viitoare, cât si valoare tactica realizata pe baza componentei contabile. Prin intermediul functiei financiar-contabile, întreprinderea urmareste maximizarea profiturilor sale, obiectiv ce corespunde teoriei clasice a întreprinderii si constituie în acelasi timp obiectivul principal al managementului financiar. Maximizarea profiturilor în cadrul întreprinderii presupune atingerea unui valori cât mai performante a raportului profit-investitie, respectiv profit-risc. În functie de politica financiara a firmelor, managerii pot urmari sa realizeze prin intermediul functiei financiar-contabile si atingerea altor obiective, precum: obtinerea unei valori a ratei profitului în masura sa permita managerilor pastrarea controlului financiar al întreprinderii; maximizarea unei functii de utilitate a conducatorilor, dependente de mai multe variabile, precum salariu sau capacitatea lor investitionala. Continutul fiecareia dintre cele doua laturi ale functiei financiarcontabile este reflectat prin intermediul unor activitati specifice. Astfel, în cadrul componentei financiare se urmareste: asigurarea din resurse proprii sau atragerea din alte surse a necesarului de capital lichid indispensabil desfasurarii activitatii întreprinderii; distribuirea fondurilor banesti disponibile corespunzator obiectivelor prestabilite ; efectuarea planificarii si executiei financiare; fundamentarea planului de compensare a salariatilor; stabilirea preturilor;

3 Capitolul 12 efectuarea de studii si analize economice cu privire la atragerea si alocarea mijloacelor financiare; previziunea indicatorilor financiari; organizarea si executarea controlului financiar intern (preventiv si de fond). Prin intermediul componentei contabile, sunt realizate urmatoarele activitati: evidenta sintetica si analitica a resurselor materiale si financiare din întreprindere; întocmirea bilanturilor contabile; elaborarea situatiilor cu privire la principalii indicatori economicofinanciari; organizarea si desfasurarea proceselor de inventariere a stocurilor si a altor obiecte de inventar; reconstituirea corespunzator normelor legale a documentelor contabile pierdute, distruse sau sustrase; întocmirea arhivei contabile. Activitatile financiar-contabile pot fi clasificate si corespunzator modului în care influenteaza marimea resurselor financiare ale întreprinderii, în acest sens distingându-se: activitati care influenteaza în mod direct rezultatele financiare: operatiunile de încasari si plati, acordarea creditelor, asigurari etc. activitati a caror consecinte se manifesta în mod indirect asupra marimii resurselor: evidenta, prelucrarea si analiza datelor, elaborarea planurilor financiare, organizarea contabilitatii si exercitarea controlului. Asemenea functiei de cercetare -dezvoltare si functiei de marketing, o caracteristica esentiala a functiei financiar-contabile o constituie rolul sau de previzionare a evenimentelor viitoare. În acest sens, fiecare firma trebuie sa acorde o importanta aparte previzionarii periodice a fluxului de numerar si în strânsa corelatie cu aceasta elaborarii planului de afaceri aferent unei perioade viitoare de activitate. În cadrul acestuia, un capitol esential pentru manager, ca si pentru eventualii investitorii, este cel al previziunilor financiare, anticiparii sursele de venituri si principalelor directiile de cheltuieli. Având în vedere faptul ca functia financiar-contabila se afla sub incidenta unor reglementarilor legislative într-o masura mai mare decât celelalte functii, o alta particularitate a sa rezida în necesitatea cunoasterii si punerii în aplicare în mod corect a prevederilor legale, a normelor metodologice pentru întocmirea si utilizarea formularelor standard privind activitatea financiara si contabila. În conformitate cu aceste norme, fiecarei întreprinderi îi revine sarcina efectuarii urmatoarelor categorii de evidente:

4 Sisteme informatice în comert evidenta operativa (primara) ce însoteste fiecare activitate din cadrul întreprinderii; evidenta statistica, caracterizata prin existenta unui usor decalaj în timp fata de momentul manifestarii efective a actiunilor; evidenta contabila desfasurata în conformitate cu normele legale în vigoare si al carei continut consta în înregistrarea elementelor patrimoniale active si pasive, evidenta mijloacelor banesti, a drepturilor si obligatiilor. Relatia functiei financiar-contabile cu cadrul legislativ nu se rezuma la obligativitatea întocmirii si depunerii la forurile competente a unor documente specifice, ci presupune si obtinerea de anumite facilitati pentru întreprinzatori, printre care mentionam acordarea de credite prin institutii specializate, scutiri de taxe si impozite în functie de gradul de risc al afacerii si sectorul de activitate. Gestionarea optima a resurselor financiare constituie asadar un element cheie al activitatii întreprinderii, de care depinde în mod prioritar maximizarea profiturilor obtinute si prin aceasta realizarea misiunii întreprinderii. Domeniul analizei financiare a activitatii întreprinderii comerciale este foarte vast si implica în mare parte interventia factorului uman pentru evidentierea clara a concluziilor si recomandarilor Sisteme pentru analiza patrimoniului firmei Componenta de management financiar a întreprinderii urmareste evidentierea în primul rând a situatiei patrimoniului prin prisma potentialului acestuia de a asigura o crestere sustinuta. Sub aspect managerial instrumentul utilizat este bilantul care poate oferi o imagine sintetica a dinamicii patrimoniului si a mutatiilor structurale în componentele patrimoniale. În figura 12.1 este prezentat un astfel de bilant pentru o firma.

5 Capitolul 12 FIRMA: BILANT CONTABIL (000 LEI) ACTIVE An 1 An 2 1 Imobilizari corporale Imobilizari necorporale Total imobilizari fixe % % 4 Alte Imobilizari (financiare) % % 5 Stocuri Creante Disponibilitati banesti Active curente % % 9 Conturi de regularizare ACTIVE TOTALE % % PASIVE An 1 An 2 11 Imprumuturi Obligatii Total datorii % % 14 Capital social Rezerve Rezultate obtinute Fonduri proprii Provizioane Total capital propriu % % 20 Conturi de regularizare PASIVE TOTALE % % Fig Bilant contabil sintetic El este obtinut pentru cei doi ani din bilanturile financiar-contabile ale firmei. Schema de sistem pentru aceasta prelucrare este prezentata în figura Bilanturile anuale sunt introduse pe foi de calcul separate An 1 si An 2. Apoi prin procedura interna de calcul se construieste Bilantul managerial care preia si centralizeaza numai anumite componente ale bilantului financiar contabil al firmei.

6 Sisteme informatice în comert Introducere manuala Import din DBASE, FOXBASE sau orice alt program de contabilitate MS OFFICE EXCEL Foaia An 1 MS OFFICE EXCEL Foaia An 2 Procedura interna de calcul Fig Schema de sistem pentru determinarea unui bilant mangerial MS OFFICE EXCEL Foaia Bilant managerial Asadar procedura de calcul implica urmatoarele faze determinarea relatiilor de calcul pentru componentele activului bilantului (fig. 12.3) - imobilizarile corporale, activele totale imobilizate, activele circulante cu componentele lor: stocuri, creante, disponibilitati, total activ; Fig Relatiile pentru verificarea activului bilantului verificarea activului bilantului prin intermediul relatiilor din fig total capitaluri proprii ale întreprinderii, datorii totale, pasiv total cu verificarea relatiei fundamentale de bilant (total activ=total pasiv); construirea bilantului managerial prin intermediul relatiilor din fig.12.5 (activul) si 12.6 (pasivul).

7 Capitolul 12 Fig Relatiile pentru verificarea pasivului bilantului Fig Construirea relatiilor pentru activul bilantului managerial

8 Sisteme informatice în comert Fig Construirea relatiilor pentru pasivul bilantului managerial

9 Capitolul Modele pentru analiza contului de profit sau pierdere Sistemul de prezentare a contului de profit sau pierdere pentru analize manageriale se poate face într-o forma asemanatoare bilantului. Un model sintetic de cont de profit si pierdere este prezentat în figura 12.7, iar FIRMA: CONTUL DE PROFIT SI PIERDERI (000 LEI) An 1 An 2 Cifra de afaceri 3,647,802 83% 6,168,812 93% Productia stocata 653,637 15% 439,006 7% Productia imobilizata 10,325 0% 7,051 0% Productia exercitiului 4,235,690 96% 6,511,539 98% Alte venituri din exploatare 82,358 2% 5,641 0% VENITURI DIN EXPLOATARE 4,394, % 6,620, % Cheltuieli cu marfurile 51,822 1% 63,418 1% Materii prime, materiale 898,204 20% 1,398,900 21% Energie si apa 211,152 5% 309,787 5% Alte chelt. mat 39,375 1% 3,025 0% Chelt.materiale- TOTAL 1,148,730 26% 1,711,711 26% Lucrari si servicii exec. terti 428,760 10% 550,719 8% Impozite si taxe 46,648 1% 51,413 1% Cheltuieli cu personalul 2,051,147 47% 2,979,988 45% Alte chelt. de exploatare 21,865 0% 5,170 0% Amortizari 149,151 3% 136,441 2% CHELTUIELI DE EXPLOATARE 3,898,121 89% 5,498,859 83% REZULTATUL DIN EXPLOATARE 496,000 11% 1,121,651 17% Venituri financiare 2,256 0% 2,508 0% Cheltuieli financiare 462,926 11% 616,780 9% REZULTATUL FINANCIAR (460,671) -10% (614,272) -9% Venituri exceptionale - 0% 7,094 0% Cheltuieli exceptionale 35,330 1% 304,053 5% REZULTATUL EXCEPTIONAL (35,330) -1% (296,959) -4% VENITURI TOTALE 4,396, % 6,630, % CHELTUIELI TOTALE 4,396, % 6,419,691 97% REZULTATUL BRUT AL EXPLOATARII - 0% 210,420 3% Impozit pe profit - 0% 79,959 1% REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI - 0% 130,460 2% Fig Model de cont de profit sau pierdere pentru analize manageriale

10 Sisteme informatice în comert schema de sistem pentru construirea unei foi de calcul pentru el este reprezentata în figura Introducere manuala Import din DBASE, FOXBASE sau orice alt program de contabilitate MS OFFICE EXCEL Foaia An 1 MS OFFICE EXCEL Foaia An 2 MS OFFICE EXCEL Sheet Cont de profit sau pierdere managerial Procedura interna de calcul Fig Schema de sistem pentru determinarea unui cont de profit sau pierdere mangerial In foile de calcul An 1 si An 2 sunt centralizate si sistematizate informatiile potrivit nevoilor de analiza iar în foaia de calcul CP&P managerial sunt organizate informatiile pentru evidentierea importantei fiecarei componente în raport cu nivelul veniturilor totale ale firmei. Relatiile pentru aceasta ultima foaie de calcul sunt prezentate în figura Aici se Fig Relatiile de construire a contului de profit sau pierdere

11 Capitolul 12 observa doua grupuri de relatii: un grup de relatii care fac transferul din foile de calcul An 1 si An 2 (relatiile din celulele B4:B9, D4:D9, B11:B14, D11:D14, B16:B20, D16:D20, B23:B24, D23:D24, B26:B27, D26:D27) si un grup de relatii care fac calculele necesare pentru raportarea la nivelul veniturilor totale (relatiile din celulele C5:C33, E5:E33, B10, E10, B15, D15, B21, D21, B25, D25, B28:B33, D28:D33) Determinarea fluxului de numerar Formatele financiare stau la baza constructiei fluxurilor de numerar care, în termenii evaluarii potentialului de afaceri dau o imagine a capacitatii firmei. Constructiile de fluxuri de numerar sau cash-flow-uri sunt foarte diversificate. În principiu ele pleaca de la premisa ca finantele unei întreprinderi si operatiunile (activitatile ) acesteia sunt interconectate în integralitatea lor potrivit schemei din figura Impoz ite si taxe Cresteri de capital Modificari de dotari Dobânzi Dividende LICHIDITATILE FIRMEI Amortizari Incasari în numerar Incasari creante Creante Cheltuieli curente Stocuri Investitii Fig Ciclul cash-flow Potrivit acestei scheme ciclul de finantare se compune din doua circuite: circuitul investitiilor (lichiditati-investitii-amortizari-lichiditati) si circuitul capitalului curent (lichiditati-stocuri-creante-încasari-lichiditati). Baza de determinare a cash-flow-ului o constituie asa cum am mentionat declaratiile financiare ale firmei.

12 Sisteme informatice în comert Tipuri de cash-flow-uri În practica se întâlnesc multe tipuri de cash-flow-uri. Ne propunem aici sa abordam doua formate semnificative de fluxuri: cash -flow-ul general pentru diagnostic si cash-flow-ul pentru proiecte de investitii. a) cash-flow-ul general pentru diagnostic 1 ; este un tip de flux de numerar care se construieste pentru a se evidentia capacitatea trecuta de finantare a firmei pentru toate operatiunile sale. Se numeste general deoarece priveste întreprinderea în integralitatea sa. El include toate componentele care determina profilul financiar al firmei si anume: politicile operationale, tehnologiile de productie si de comercializare, sistemele de control al stocurilor. Intr-o definitie generala cash-flow-ul sau fluxul de lichiditati reprezinta plusurile de numerar din activitatile firmei dupa ce s-au dedus iesirile. Tehnic acest tip de cash-flow poate fi determinat prin doua metode: metoda directa si metoda bazata pe schimbarile survenite în structura pozitiilor financiare. Desi ambele metode duc la acelasi rezultat, prima metoda este folosita mai des deoarece exista opinia ca reflecta mai exact fenomenul economic. Vom insista în continuare pe prezentarea unui tip de cash-flow care utilizeaza o forma extinsa a metodei directe. Potrivit metodei directe relatia de cash-flow este urmatoarea: Cresterea sau descresterea neta de lichiditate Cash-flow din activitatea curenta (operationala) Cash-flow din activita ti de investitii = + + Cash-flow din activitati financiare Componentele cash-flow-ului sunt redate în figura Detalii pot fi gasite în PATRICHE D., BOB C.A., BAICUSI A. Planul de afaceri, Ed. Tribuna Economica, Buletin economic legislativ, nr.6/1996

13 Capitolul 12 CASH FLOW An 2 Profit din exploatare 4,070,953 Amortizare 136,441 +\- in Capitalul net de lucru 184,219 +\- stocuri (237,566) +\- creante (1,034,901) +\- obligatii catre furnizori (4,826) +\- alte obligatii 1,461,511 1 Cash flow operational 4,391,612 Fluxuri din investitii Investitii in imobilizari corporale 309,903 Vinzari de imobilizari corporale - Investitii in imobilizari necorporale - Vinzari de imobilizari necorporale - 2 Cash flow din investitii (309,903) Cash flow din operatiuni (1+2) 4,081,709 Fluxuri din activitati financiare +/- imobilizari financiare (620) +/- datorii catre institutii financiare (360,086) Rezultat din activitati financiare (614,272) Rezultat din activitati exceptionale (296,959) Impozite pe profit - +/- in capitalul social - Dividende platite (199,624) Alte modificari de surse (2,619,972) Total cash flow din activi tati financiare (4,091,532) Cash flow net +\- in disponibilitati banesti (9,823) Fig Cash-flow calculat prin metoda directa extinsa Rezolvarea cu mijloace informatice a acestui cash-flow implica apelarea la doua solutii, si anume: Solutia totul într-un fisier (figura 12.12) care consta în: Încarcarea datelor în foaia An 1 în ordinea: Bilant; Cont de profit sau pierdere; Date din anexele la bilant; Încarcarea datelor în foaia An 2 în ordinea: Bilant;

14 Sisteme informatice în comert Cont de profit sau pierdere; Date din anexele la bilant; Transfer date din bilant Transfer date din contul de profit sau pierdere Transfer date din anexele la bilant MS OFFICE EXCEL Foaia An 1 MS OFFICE EXCEL Foaia An 2 MS OFFICE EXCEL Foaia Cash-flow Procedura interna de calcul Fig Schema de sistem pentru determinarea unui cash flow în varinta extinsa a metodei directe solutia totul într-un fisier Construirea cash -flow-ului utilizând relatii bazate pe transferul de informatii dintr-o foaie de calcul ( An 1 sau An 2 ) în alta (Cash-flow) vezi fig.12.13

15 Capitolul 12 FIRMA: CASH FLOW Venituri din exploatare Cheltuieli din exploatare Profit din exploatare Amortizare ='An 2'!B3 ='An 2'!B55 ='An 2'!B66-'An 2'!B65 =B3-B4-B6 ='An 2'!B65 +\- in Capitalul net de lucru =SUM(B8:B11) +\- stocuri =-('An 2'!B13-'An 1'!B13) +\- creante =-('An 2'!B19-'An 1'!B19) +\- obligatii catre furnizori =('An 2'!B40-'An 1'!B40) +\- alte obligatii =('An 2'!B39+'An 2'!B41- 'An 1'!B39-'An 1'!B41) 1 Cash flow operational =B5+B6+B7 Fluxuri din investitii Investitii in imobilizari corporale Vinzari de imobilizari corporale Investitii in imobilizari necorporale Vinzari de imobilizari necorporale ='An 2'!B87 ='An 2'!B88 ='An 2'!B89 ='An 2'!B90 2 Cash flow din investitii =-B14+B15-B16+B17 Cash flow din operatiuni (1+2) =B12+B18 Fluxuri din activitati financiare +/- imobilizari financiare =-('An 2'!B11-'An 1'!B11) +/- datorii catre institutii financiare ='An 2'!B39-'An 1'!B39 Rezultat din activitaîi financiare ='An 2'!B76 Rezultat din activitati exceptionale ='An 2'!B79 Impozite pe profit ='An 2'!B83 +/- in capitalul social =-('An 2'!B32-'An 1'!B32) Dividende platite =-(('An 2'!B35-'An 2'!B36)- ('An 1'!B35-'An 1'!B36)) Alte modificari de surse =B31-B19-(SUM(B21:B27)) Total cash flow din activitati financiare =SUM(B21:B28) Cash flow net +\- in disponibilitati banesti ='An 2'!B23-'An 1'!B23 Fig Relatiile pentru construirea cash-flow-ului potrivit metodei totul într-un fisier

16 Sisteme informatice în comert Solutia legaturi hyperlink 2, a carei schema de sistem este reprezentata în figura 12.14, consta în valorificarea informatiilor din fisierele Bilant (vezi subcapitolul 12.1) si CP&P (vezi subcapitolul Fisier BILANT Foaia An 1 Foaia An 2 Relatii de tip HYPERLINK Fisier CASH1 Foaia Cash Fisier CP&P Foaia An 1 Foaia An 2 Relatii de tip HYPERLINK Fig Schema de sistem pentru determinarea unui cash flow în varinta hyperlink 12.2) si în construirea unui fisier Cash1 cu o singura foaie de calcul Cash în care sunt construite relatii bazate pe legaturi hyperlink de atribuire de tipul [nume fisier]nume foaie de calcul!celula Ele sunt redate în figura În fiecare din celulele coloanei B sunt efectuate transferuri din fisierele Bilant (pentru componente de patrimoniu) si CP&P (pentru componente legate de sursele de formare a fluxurilor financiare care alimenteaza cash-flow-ul. 2 Detalii privind utilizarea legaturilor hyperlink pot fi gasite în Bott, Ed, Utilizare Microsoft Office 97, Ed. Teora Bucuresti, 1998, p

17 Capitolul 12 A B 1 FIRMA: 2 CASH FLOW ='C:\My Documents\[CP&P.xls]CP&P managerial'!$d$4 3 Venituri din exploatare ='C:\My Documents \[CP&P.xls]CP&P managerial'!$d$10 4 Cheltuieli din ='C:\My Documents \[CP&P.xls]CP&P managerial'!$d$21 exploatare 5 Profit din exploatare =B3-B4-B6 6 Amortizare ='C:\My Documents \[CP&P.xls]CP&P managerial'!$d$20 7 +\- in Capitalul net de =SUM(B8:B11) lucru 8 +\- stocuri =-('C:\My D ocuments\[bilant.xls]bilant managerial'!$e$13- 'C:\My Documents\[Bilant.xls]Bilant managerial'!$c$13) 9 +\- creante =-('C:\My Documents\[Bilant.xls]Bilant managerial'!$e$14- 'C:\My Documents\[Bilant.xls]Bilant managerial'!$c$14) 10 +\- obligatii catre =('C:\My Documents\[Bilant.xls]An 2'!$C$40- furnizori 'C:\My Documents\[Bilant.xls]An 1'!$C$40) 11 +\- alte obligatii =('C:\My Documents\[Bilant.xls]An 2'!$C$41- 'C:\My Documents\[Bilant.xls]An 1'!$C$41) 12 1 Cash flow =B5+B6+B7 operational 13 Fluxuri din investitii 14 Investitii in imobilizari corporale 15 Vinzari de imobilizari corporale 16 Investitii in imobilizari necorporale 17 Vinzari de imobilizari necorporale 18 2 Cash flow din investitii 19 Cash flow din operatiuni (1+2) ='C:\My Documents \[CP&P.xls]An 2'!$B$43 ='C:\My Documents \[CP&P.xls]An 2'!$B$44 ='C:\My Documents \[CP&P.xls]An 2'!$B$45 ='C:\My Documents \[CP&P.xls]An 2'!$B$46 =-B14+B15-B16+B17 =B12+B18 Fig Cash-flow construit prin solutia Hyperlink

18 Sisteme informatice în comert 20 Fluxuri din activitati financiare 21 +/- imobilizari financiare 22 +/- datorii catre institutii financiare 23 Rezultat din activitati financiare 24 Rezultat din activitati exceptionale =-('C:\My Documents\[Bilant.xls]An 2'!$C$11- 'C:\My Documents\[Bilant.xls]An 1'!$C$11) ='C:\My Documents \[Bilant.xls]Bilant managerial'!$k$7- 'C:\My Documents \[Bilant.xls]Bilant managerial'!$i$7 ='C:\My Documents \[CP&P.xls]CP&P managerial'!$d$25 ='C:\My Documents \[CP&P.xls]CP&P managerial'!$d$28 25 Impozite pe profit ='C:\My Documents\[CP&P.xls]CP&P managerial'!$d$ /- in capitalul social =-('C:\My Documents\[Bilant.xls]Bilant managerial'!$k$11 - 'C:\My Documents\[Bilant.xls]Bilant managerial'!$i$11) 27 Dividende platite =-(('C:\My Documents\[Bilant.xls]Bilant managerial'!$k$13- 'C:\My Documents\[Bilant.xls]Bilant managerial'!$k$14)- ('C:\My Documents\[Bilant.xls]Bilant managerial'!$i$13- 'C:\My Documents\[Bilant.xls]Bilant 28 Alte modificari de surse 29 Total cash flow din activitati financiare 30 Cash flow net 31 -+\-in disponibilitati banesti managerial'!$i$14)) =B31-B19-(SUM(B21:B27)) =SUM(B21:B28) ='C:\My Documents \[Bilant.xls]Bilant managerial'!$e$15- 'C:\My Documents \[Bilant.xls]Bilant managerial'!$c$15 Fig Cash-flow construit prin solutia Hyperlink (continuare) b) Cash flow-uri pentru investitii Prin definitie procesul investitional este asimilat cu procesele de organizare a activitatilor pe proiecte. El este orientat catre un obiectiv bine determinat si scopul construirii cash-flow-ului este de a evalua impactul pe care investitia propusa îl genereaza în situatia financiara a firmei. Tehnic, analiza proiectelor de investitii se prezinta potrivit schemei de sistem din figura

19 Capitolul 12 Date primare tehnico -economice AUDIT TEHNIC Costurile investitiei Economii sau Venituri PROCEDURI Evaluarea financiara Analiza de sensitivitate Durata de recuperare actualizata Valoarea prezenta neta Rata interna de recuperare Evaluarea diferitelor riscuri interne Fig Schema de sistem pentru proiecte de investitii Procesul de evaluare a investitiei se compune din doua etape: o prima etapa este compusa din auditul tehnic al investitiei iar cea de a doua etapa consta în evaluarea financiara si analiza de sensitivitate. Auditul tehnic implica evaluarea efectelor favorabile pe care investitia le genereaza în termenii economiilor sau veniturilor, comparativ cu costurile impuse de aceasta investitie. Rezultatul acestui audit se concretizeaza în: Costul implicat de investitie; Durata normata de utilizare a echipamentului (perioada de timp în care nu se prevad cheltuieli majore de întretinere sau reparatii); Economiile sau veniturile suplimentare pe care investitia le genereaza. Evaluarea financiara implica analiza fluxurilor viitoare pe perioada normata de viata a echipamentului plecând de la evaluarile tehnice efe ctuate în preturile perioadei curente si a veniturilor sau economiilor generate de noua investitie. In procesul de evaluare a fezabilitatii proiectului sunt utilizate urmatorii indicatori de analiza financiara: perioada de recuperare actualizata, valoarea neta actualizata si rata interna de rentabilitate. Durata (perioada) actualizata de recuperare reprezinta timpul necesar recuperarii investitiei initiale, din venitul sau economiile realizate, luând în calcul un factor de actualizare. Acesta este, de regula, egal cu dobânda pentru împrumuturi pe termen lung pe piata de capital sau cu dobânda ce urmeaza sa fie platita pentru creditul implicat de investitia respectiva. Functia financiara în MS Excel este: NPER(rate,pmt,pv,fv,type),unde: rate dobânda (factorul de actualizare); pmt plata investitiei (se introduce cu semnul minus deoarece este o diminuare de flux banesc);

20 Sisteme informatice în comert pv valoarea prezenta a economiilor sau veniturilor; fv valoarea viitoare; type o constanta care este conditionata de modul de plata (0 daca plata investitiei se face o singura data la începutul perioadei sau 1 daca plata se va face la sfârsitul perioadei). Apelarea se face prin butonul de functii la care Excel ofera un meniu de functii financiare din care se selecteaza NPER (vezi fig.12.17). Fig Fig

21 Capitolul 12 Dupa selectare, Excel ofera un meniu care faciliteaza introducerea valorilor cerute de formula perioadei actualizate de recuperare a investitiei ca în figura Odata valorile si referintele introduse, Excel aloca în celula rezultanta valoarea din rândul Formula result = din meniul din figura Valoarea neta actualizata reprezinta diferenta dintre valoarea totala actualizata a fluxurilor de capital viitoare rezultate din aplicarea proiectului si investitia initiala. Fluxurile viitoare de capital iau în considerare cheltuielile si profiturile viitoare rezultate din aplicarea proiectului, corectate cu factorul de actualizare. Relatia de calcul este urmatoarea: = n Valj VNA j j = 1 (1 + fa) unde: val vectorul valorilor economiilor sau veniturilor; fa factorul de actualizare j = 1,..,n. Functia MS Excel este: NPV(rate,value1,value2, ) unde rate factorul de actualizare; value1,value2, - valorile investitiei initiale si ale economiilor sau veniturilor pe perioada analizata. Utilizarea este înlesnita, la fel ca în cazul precedent, de meniul ajutator din figura El este rezultatul apelarii comenzii Paste function care apoi ofera ecranul mentionat pentru selectarea comenzii NPV (Net Prezent Value) ai carei parametri se regasesc apoi în rândurile imaginii mentionate în figura Fig

22 Sisteme informatice în comert Rata interna de rentabilitate - reprezinta factorul de actualizare pentru valoarea zero a valorii nete actualizate. La aceasta valoare a factorului de actualizare la momentul VNA=0, fluxurile de capital cumulate sunt egale cu investitia initiala actualizata. Ea se calculeaza cu ajutorul functiei financiare: IRR(Values, guess) unde: values reprezinta seria de celule de referinta în care se gasesc valorile investitiei (cu minus) si ale veniturilor sau economiilor în perioada de utilizare; guess factor cu ajutorul caruia se genereaza iteratiile de calcul, daca nu este introdus în mod explicit este considerat ca fiind 0,1 (10%). Meniul ajutator oferit de Excel este reprezentat în figura Fig In figura sunt prezentate relatiile pentru un cash-flow de investitii. Exemplul mentionat are în vedere un proiect de investitie în valoare de

23 Capitolul $ pentru echipamente noi mai moderne. Pentru acestea auditorii A B C D E F G H 6 1.Cash flow de proiect de investitie 7 Ani Date initiale: 10 Investitia initiala 11 Economii Evaluarea investitiei 13 Cash Flow =B10*(-1) =B13+C11 =C13+D11 =D13+E11 =E13+F11 =F13+G1 =G13+H CF actualizat 15 Val Neta =H14 16 Durata de =NPER(0,C1 recuperare 1,B13) 17 Durata de =NPER(0.1,C recuperare 11,B13) actualizata 18 Rata interna =IRR(B11:H de 11,12%) recuperare a investitiei =NPV(0.12, B13,C11) =NPV(0.12, B13,C11:D11) =NPV(0.12, =NPV(0.12, B13,C11:E11) B13,C11:F1 1) > 0.12 INVESTITIA ESTE FEZABILA =NPV(0. 12,B13,C 11:G11) =NPV(0. 12,B13,C1 1:H11) 20 2.Cash flow total (cu linia de credit inclusa) 21 Ani Suma =B10 =B23-C24 =C23-D24 initiala 24 Plata =B23/2 =B23/2 anuala 25 Dobânda 0.12 =B23*B25 =C23*B25 =D23*B25 26 Cost financiar =C24+C25 =D24+D25 =E24+E25 27 CF actualizat total (cu dobânda inclusa) =C14- C25 =D14-D25 =E14-E25 =F14-F25 =G14- G25 =H14- H25 Fig Relatii pentru cash -flow de investitie tehnici au indicat o durata normata de functionare de 6 ani cu economii anuale de circa $ (concretizate în economii de energie în valoare de $ anual datorate consumurilor mai mici ale noilor echipamente si de forta de munca în valoare de $ urmare a gradului ridicat de

24 Sisteme informatice în comert automatizare a acestora). Plecând de la aceste date de intrare s-a construit cash-flow-ul investitiei cu calculul indicatorilor mentionati mai sus. Aceasta evaluare este necesara deoarece decizia de investire se ia numai în conditiile în care rata interna de recuperare a investitiei este mai mare decât factorul de actualizare (care în acest caz a fost dobânda practicata pentru un credit în valuta acordat de o banca româneasca sau administrat de o banca româneasca în cadrul unui credit furnizor sau a unei linii de credit internationale). Prima parte a acestui cash flow s-a referit la aspectele interne ale investitiei, dar deoarece investitia urmeaza sa fie facuta printr-un credit în a doua parte a cash -flow-ului a fost inclus si costul financiar al creditului pentru cumpararea echipamentelor, care, normal este suportat de investitor. Etapa urmatoare o constituie efectuarea analizei de sensitivitate ce are ca obiectiv identificarea riscurilor pe care le genereaza modificarea factorilor interni (rezultati din auditul tehnic) asupra duratei de recuperare actualizate. Intre factorii care sunt luati în analiza de sensitivitate intra si cei reprezentati în figura Mentionam ca acesti factori sunt de regula specifici fiecarei investitii. Legat de exemplul de mai sus, prezentam în tabelul sinoptic de mai jos efectele care pot apare în cadrul acestui proiect de investitii. Factori de risc Cresteri în pretul energiei Realizarea unor economii mai reduse cu forta de munca Date de intrare (economii) Rezultate (durata de recuperare actualizata) Cresterea valorii investitiei Cresterea costurilor cu întretinerea ca urmare a neutilizarii corespunzatoare a echipamentelor Fig Factori de risc analiza de sensitivitate * * * Fara a dori sa fie exhaustiva, prezentarea modelelor de cash-flow a insistat pe cazurile mai frecvente pentru fundamentarea deciziilor manageriale atât de necesare în economia noastra în tranzitie.

25 Capitolul Studii de caz Cazuri rezolvate CAZUL 12.1 Analiza contului de profit si/sau pierderi Sa de determine cu mijloace informatice indicatorii profitului pentru o societate comerciala cunoscându-se urmatoarele informatii referitoare la contul sau de profituri si pierderi. Tabel nr.12.1 CONTUL DE PROFITURI SI PIERDERI 1998 Vânzari Alte vânzari Total venituri Cheltuieli de comercializare variabile Marja bruta a exploatarii Cheltuieli totale fixe Profit/pierdere din exploatare Venituri financiare Cheltuieli financiare Profit/pierdere din activitati Venituri exceptionale Cheltuieli exceptionale Profit/pierdere înainte de impozitare Impozit pe profit (38%) Profit/piedere dupa impozitare Rezolvare: Formulele de calcul si rezultatele finale sunt prezentate in tabelul urmator: Fig.12.2

26 Sisteme informatice în comert CAZUL 12.2 Determinarea ratelor de rentabilitate 2.1. Rata interna de rentabilitate 2.2. Rata modificata de rentabilitate 2.1.Rata interna de rentabilitate Cunoscând faptul ca începerea unei afaceri va costa milioane lei, iar veniturile previzionate pentru urmatoarii sase ani sunt de 22, 31, 42, 50, 57, respectiv 65 milioane lei, se cere sa se calculeze rata interna de rentabilitate. Rezolvare: Deoarece fluxurile de numerar apar la intervale egale -1 an- pentru rezolvarea problemei se va folosi functia financiara IRR. IRR (rata interna de rentabilitate) reprezinta rata dobânzii primite pentru o investitie constând din plati si încasari care apar la perioade regulate si prezinta urmatoarele particularitati: fluxurile de numerar nu trebuie sa apara la intervale regulate, de exemplu o luna sau an; trebuie sa contina cel putin o valoare negativa si una pozitiva sintaxa functiei este IRR (values, guess), unde: values reprezinta platile si încasarile pentru care se va calcula IRR guess constituie un numar care se estimeaza a fi apropiat de valoarea lui IRR Pentru rezolvare se vor parcurge urmatorii pasi: introducerea valorilor corespunzatoare platilor si veniturilor în ordinea efectuarii sau obtinerii acestora în celulele B2: B8; introducerea functiei IRR în celula B Rata modificata de rentabilitate Cunoscând ca pentru acoperirea costurilor initierii afacerii din exemplul precedent s-a utilizat un împrumut pentru care s-a perceput o dobânda anuala de 14%, iar profiturile obtinute au fot reinvestite cu o rata anuala de 16%, sa se determine rata modificata a rentabilitatii dupa 6 ani.

27 Capitolul 12 Rezolvare: În vederea calcularii ratei modificate de rentabilitate se utilizeaza functia financiara MIRR caracterizata prin urmatoarele aspecte: calculeaza rata interna de rentabilitate pentru o serie de fluxuri de numerar periodice; trebuie sa contina cel putin o valoare negativa si una pozitiva sintaxa functiei este :MIRR (values, finance_rate, reinvest_rate), unde: finance_rate este rata dobânzii platita pentru banii utilizati în fluxul de numerar reinvest_rate reprezinta rata dobânzii obtinuta din sumele de bani renvestite Rezultatele finale sunt prezentate în urmatoarea foaie de calcul tabelar. Fig CAZUL 12.3 Valoarea neta actualizata a investitiilor Sa se determine valoarea neta actualizata a investitiei efectuate de o firma pentru fiecare dintre situatiile urmatoare: a) valoarea investitiei de milioane lei este platita la începutul perioadei, veniturile obtinute în urmatorii ani sunt de 40, 50, 65, 74, 82 si 90 milioane lei, iar rata neta de actualizare este de 9%; b) costul investitiei este achitat dupa 1 an de la efectuarea acesteia, iar veniturile obtinute si rata neta de actualizare sunt similare celor precizate în varianta precedenta;

28 Sisteme informatice în comert c) în al saptelea an de activitate datorita managementului necorespunzator si sporirii concurentei se înregistreaza o pierdere de 60 milioane lei. Rezolvare Functia care se va utiliza pentru rezolvarea problemei este functia financiara NPV (valoarea neta actualizata a investitiei), calculata prin utilizarea unei rate de actualizare. Caracteristicile functiei sunt urmatoarele: începe calculul cu o perioada înaintea primului flux de numerar si îl termina cu ultimul flux de numerar din lista. se bazeaza pe fluxuri de numerar viitoare daca primul flux are loc la începutul perioadei, prima valoare trebuie adaugata la rezultatul dat de NPV si nu inclusa în argumentele de tip value sintaxa functiei este:npv(rate, value1, value2, ), cu urmatoarele semnificatii: rate -rata de actualizare pe parcursul unei perioade value1, value2, trebuie repartizate la acelasi interval de timp si trebuie efectuate la sfârsitul fiecarei perioade Ca urmare a utilizarii functiei în cele trei situatii mentionate, s-au obtinut urmatoarele rezultate: Fig.12.25

29 Capitolul Cazuri propuse CAZUL 12.4 Sa de determine cu mijoace informatice indicatorii profitului pentru o societate comerciala, cunoscându-se urmatoarele informatii: Tabel 12.2 CONTUL DE PROFITURI SI PIERDERI 1998 Vânzari Alte vânzari Total venituri Cheltuieli de comercializare variabile Marja bruta a exploatarii Cheltuieli totale fixe Profit/pierdere din exploatare Venituri financiare Cheltuieli financiare Profit/pierdere din activitati Venituri exceptionale Cheltuieli exceptionale Profit/pierdere înainte de impozitare Impozit pe profit (38%) Profit/piedere dupa impozitare CAZUL 12.5 Calculati rata interna de rentabilitate a unei afaceri dupa 5 ani de la initierea acesteia pe baza datelor urmatoare: costul afacerii: $; venituri previzionate pentru urmatorii 5 ani: 7.000$, $, $, $ si $. CAZUL 12.6 În vederea efectuarii unei investitii, S.C. Trade S.A. a facut un împrumut de $ cu o dobânda anuala de 9%. Stiind ca veniturile obtinute în urmatorii 5 ani au fost de $, $, $, $ si $, iar profiturile obtinute au fost reinvestite câstigându -se 11% anual, sa se calculeze rata modificata a rentabilitatii.

30 Sisteme informatice în comert Întrebari recapitulative: 1. Care este rolul functiei financiar-contabile? 2. Care este schema de sistem pentrun determinarea unui bilant managerial? 3. Care sunt fazele pe care le implica procedura de calcul pentru un bilant financiar-contabil? 4. Care este schema ce sta la baza construirii cash-flow-rilor? 5. Care este schema de sistem pentru proiectele de investitii?