Factori de influenţă ai dezvoltării competenţelor de citit-scris în învăţământul primar

Size: px
Start display at page:

Download "Factori de influenţă ai dezvoltării competenţelor de citit-scris în învăţământul primar"

Transcription

1 Factori de influenţă ai dezvoltării competenţelor de citit-scris în învăţământul primar Studiu de diagnoză 1 F a c t o r i d e i n f l u e n ţ ă a i d e z v o l t ă r i i c o m p e t e n ţ e l o r d e c i t i t -

2 Cuprins I. Introducere. Prezentarea proiectului Dezvoltarea competenţelor cheie premisă a incluziunii sociale 5 II. Scopul şi obiectivele studiului III. Metodologia studiului de diagnoză III.1 Sursele de date şi informaţii III.2 Eşantionarea III.3. Informaţii şi date primare colectate III.4 Metodele de cercetare III.5 Prezentarea sintetică a metodologiei cercetării III.6 Modalitatea de realizare a studiului de diagnoză IV. Principalele constatări referitoare la factorii care influenţează dezvoltarea competenţelor de cititscris în învăţământul primar IV.1 Factorii principali care determină succesul şcolar IV.1.1. Constatările sintetice ale Raportului privind Evaluarea Naţională 2005 referitoare la factorii care influențează rezultatele școlare ale elevilor din România la sfârșitul clasei a IV-a IV.1.2. Particularităţile individuale ale elevilor ca factori de influenţă ai succesului şcolar IV.1.3 Factorii socio-culturali care influenţează succesul şcolar IV.1.4 Mediul educaţional şcolar (contextul şcolii, curriculum-ul, cadrele didactice, organizarea predării citit-scrisului, metode de predare) ca factor de influenţă al succesului şcolar IV.2 Abordarea generală a dezvoltării competenţelor de citit-scris în învăţământul primar din România 36 IV.2.1 Programele şcolare pentru învăţământul primar F a c t o r i d e i n f l u e n ţ ă a i d e z v o l t ă r i i c o m p e t e n ţ e l o r d e c i t i t -

3 IV.2.2 Constatări desprinse din anchetă referitor la abordarea generală a formării competenţelor de citit-scris IV.3 Constatări privind utilizarea strategiilor şi metodelor didactice de formare/ dezvoltare şi evaluare a competenţelor de citit-scris IV.3.1 Constatări privind strategiile şi metodele de formare şi dezvoltare a competenţelor de citit/ lectură IV.3.2 Constatări privind strategiile şi metodele de formare şi dezvoltare a competenţelor de scriere/ redactare de text IV.3.3 Constatări privind strategiile şi metodele de evaluare a competenţelor de citit-scris IV.4 Constatări privind tipurile de materiale didactice utilizate în vederea dezvoltării competenţelor de citit-scris la elevii din învăţământul primar IV.4.1 Materialele didactice utilizate frecvent în anul şcolar curent pentru dezvoltarea competenţelor de citit-scris IV.4.2 Texte lecturate cu plăcere de către elevi IV.5 Constatări privind dezvoltarea profesională a cadrelor didactice în domeniul didacticii citit-scrisului IV.5.1 Constatări din răspunsurile inspectorilor pentru învăţământ primar IV.5.2 Constatări din răspunsurile cadrelor didactice V. Bune practici în dezvoltarea competenţelor de citit-scris şi încurajarea lecturii la elevii din ciclul primar 98 V.1 Bune practici din România V.1.1 Studiu de caz V.2 Bune practici de stimulare a lecturii din alte ţări V.2.1 Clubul băieţilor cititori de la Stamshaw Infant School (Anglia) VI. Recomandări în vederea îmbunătăţirii competenţelor de citit-scris la elevii din învăţământul primar din România VII. Bibliografie F a c t o r i d e i n f l u e n ţ ă a i d e z v o l t ă r i i c o m p e t e n ţ e l o r d e c i t i t -

4 VIII. Anexe Anexa 1: Chestionar pentru învăţători Anexa 2: Ghid de interviu pentru învăţători resursă Anexa 3: Set de întrebări pentru inspectorii de învăţământ primar F a c t o r i d e i n f l u e n ţ ă a i d e z v o l t ă r i i c o m p e t e n ţ e l o r d e c i t i t -

5 I. Introducere. Prezentarea proiectului Dezvoltarea competenţelor cheie premisă a incluziunii sociale Proiectul Dezvoltarea competenţelor cheie premisă a incluziunii sociale îşi propune ca obiectiv general îmbunătăţirea competenţelor cheie în învăţământul primar prin crearea, testarea/pilotarea şi implementarea unui program educaţional integrat în vederea creşterii calităţii educaţiei la nivelul sistemului de învăţământ din România. Obiectivele specifice ale proiectului sunt: a) Identificarea factorilor care influenţează formarea/dezvoltarea competenţelor cheie, în context cultural, în vederea creşterii succesului şcolar în învăţământul primar; b) Dezvoltarea competenţelor de citit-scris în învăţământul primar prin crearea/ testarea unui pachet de măsuri organizatorice, curriculare, evaluative; c) Îmbunătăţirea tehnicilor de lectură ale elevilor prin crearea şi pilotarea instrumentelor şi suporturilor de lectură pentru şcolarii mici, inclusiv a instrumentelor software; d) Dezvoltarea competenţelor profesionale pentru 800 persoane formatori, manageri şcolari, cadre didactice în domeniul didacticii în vederea îmbunătăţirii competenţelor cheie în învăţământul primar; e) Dezvoltarea unei comunităţi educaţionale virtuale care să încurajeze inovaţia didactică, precum şi schimbul de bune practici; f) Dezvoltarea şi pilotarea unui sistem de parteneriat public-privat durabil prin instituţionalizarea unui model de comunicare şi interacţiune între instituţiile publice şi partenerii sociali. Proiectul răspunde nevoilor identificate la nivel de sistem. Rezultatele studiului PIRLS (Progress in International Reading Literacy Study), la care România a participat şi în anul 2001, 1 PIRLS evaluează aşa-numita alfabetizare pentru citire/ lectură (în limba engleză: reading literacy), într-o formă simplist exprimată, nivelul de înţelegere al unor texte literare şi informaţionale, la elevi de clasa a IV-a (peste 9,5 ani). Alfabetizarea pentru lectură este definită ca abilitatea de a înţelege şi a utiliza formele de limbaj scris care sunt necesare în societate şi/ sau apreciate de către individ. Tinerii cititori pot construi sensuri dintr-o varietate de texte. Ei citesc pentru a învăţa, pentru a participa în comunitatea de cititori din şcoală şi din afara ei, precum şi pentru plăcerea lecturii. (accesat în ). 5 F a c t o r i d e i n f l u e n ţ ă a i d e z v o l t ă r i i c o m p e t e n ţ e l o r d e c i t i t -

6 arată că elevii din România au obţinut un scor mediu naţional de 489 puncte din posibile, ceea ce pe de o parte îi clasează pe locul 36 dintre cele 45 ţări participante, dar în acelaşi timp şi mai îngrijorător indică o scădere cu 22 puncte faţă de 2001, scăderea înregistrându-se la toate nivelurile de performanţă (de la scăzut la avansat). Doar 4% dintre elevi au reuşit să atingă nivelul avansat ( puncte), faţă de 2001, când acesta era atins de 9% dintre elevi. Conform declaraţiilor Gabrielei Noveanu, coordonatoarea programului PIRLS în România, punctajul scăzut se datorează, printre altele, faptului că în curriculumul românesc nu se regăseşte lectura informaţională, precum şi calităţii pregătirii profesorilor din România şi faptului că elevii nu sunt obişnuiţi să citească texte de dimensiuni lungi la prima vedere şi să răspundă la întrebări de tipul celor formulate în evaluarea PIRLS 2. Reducerea drastică a interesului pentru lectură al elevilor a produs efecte la nivelul performanţelor generale la nivelul învăţământului primar. Testările naţionale la sfârşitul clasei a IV-a, la limba maternă, indică faptul că proporţia elevilor care obţin rezultate nesatisfăcătoare aproape s-a dublat în anul 2007 comparativ cu ,5% faţă de 7,5%. Se constată, de asemenea, o scădere a ratei celor care performează foarte bine. Pe ansamblu, rezultatele obţinute la Evaluarea Naţională din anul 2007 evidenţiază o creştere a ponderii rezultatelor medii în defavorea celor foarte bune, aspect explicabil parţial în ceea ce priveşte proba de limba şi literatura maternă şi prin asemănarea mai bună a itemilor din evaluarea naţională de cei utilizaţi în evaluările internaţionale de tipul PIRLS. Este remarcabil faptul că încă în anul 2005, în raportul 3 care conţinea rezultatele generale ale evaluării naţionale la sfârşitul clasei a IV-a, se relevau unele aspecte cheie care ar fi trebuit să se constituie în semnale de alarmă pentru întreg sistemul de învăţământ, inclusiv pentru învăţământul superior, segment căruia îi revine sarcina de a asigura pregătirea iniţială a cadrelor didactice din învăţământul primar, precum şi direcţiei responsabile pentru resursa 2 Procesele de înţelegere a textului testate de PIRLS includ: identificarea în text a unor informaţii explicite, deducerea unor sensuri implicite, interpretarea şi integrarea ideilor şi informaţiilor din text, precum şi examinarea şi evaluarea conţinutului, a limbajului şi a elementelor de structură a textului. (accesat în ) 3 (accesat în ) 6 F a c t o r i d e i n f l u e n ţ ă a i d e z v o l t ă r i i c o m p e t e n ţ e l o r d e c i t i t -

7 umană din sistemul de învăţământ primar din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi furnizorilor de formare continuă (universităţi, Case ale Corpului Didactic, organizaţii neguvernamentale etc.) Aceste aspecte alarmante vizau: - încorsetarea în tipare şi rigiditatea procesului de predare-învăţare, a practicilor utilizate la clasă; autorii raportului au recurs la exemplul proiectării unui item din testul de limba română, care solicita elevilor să ordoneze anumite enunţuri în ordinea ideilor principale din textul dat. Constatarea autorilor era că prin această formulare elevlor de fapt li se cerea să gândească ca învăţătorul atunci când identifică ideile principale, în loc să se facă apel la gândirea lor logică. - Lipsa de îndemânare în activitatea independentă, în absenţa cadrului didactic; cu alte cuvinte, aparent, în ansamblu, elevilor le lipsesc competenţele de lucru independent care să le permită să efectueze o sarcină descrisă în instrucţiuni fără sprijin. - Insuficienta atenţie acordată de elevi interpretării mesajului din enunţ, un alt aspect pus pe seama mecanismului de lucru la clasă, care a condus la lipsa deprinderilor de a citi cu atenţie şi a înţelege un mesaj. Un comunicat recent 4 privind învățământul în Uniunea Europeană, care citează în acest sens date PISA 5, remarcă faptul că la nivelul Uniunii, în 2010 au existat progrese evidente faţă de anul în ce priveşte reducerea procentului persoanelor cu competențe insuficiente în materie de citire, dar este nevoie de eforturi suplimentare pentru atingerea obiectivului formulat în 2009 de către miniştri educaţiei din UE, şi anume ca până în 2020, procentajul persoanelor cu nivel scăzut al competențelor de citire, matematice și științifice să fie mai mic de 15 %. Semnificativ pentru studiul 4 =0&language=RO&guiLanguage=en (accesat în ) 5 PISA este acronimul pentru Programme for International Student Assessment (Programul pentru Evaluarea Internaţională a Elevilor), iniţiat de către Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD). În cursul acestui program sunt evaluate domeniile alfabetizării la: citire / lectură, la matematică şi la ştiinţe. În PISA 2000 şi 2009 domeniul principal a fost citirea / lectura - în sensul că testarea a inclus un set extins de sarcini din acest domeniu. Vezi şi (accesat la ). 6 Comunicatul face referire la starea indicatorilor în trei ani: 2000, 2006 şi În 2006 indicatorul care se referă la procentajul persoanelor cu competenţe slabe de citit a înregistrat un regres faţă de 2000 (de la 21,3% la 24,1%), fapt ce poate fi atribuit şi procesului de lărgire a UE. 7 F a c t o r i d e i n f l u e n ţ ă a i d e z v o l t ă r i i c o m p e t e n ţ e l o r d e c i t i t -

8 de faţă este faptul că în România nivelul indicatorului pentru persoanele de 15 ani cu competenţe slabe de citire a fost, la nivelul anului 2010, 40,4% (comparativ cu media UE de 20,0%), ceea ce ne plasează pe penultimul loc din UE. Studiile efectuate la nivel naţional, precum şi studiile internaţionale la care România a participat demonstrează cu claritate nevoia de a lua măsuri la nivel de sistem, de a interveni asupra curriculumului şcolar, de a defini clar competenţele de citit-scris, de a interveni asupra metodologiei evaluării, a timpul alocat citit-scrisului, a materialelor didactice, a formării cadrelor didactice în acest sens. În contextul descris mai sus, proiectul va dezvolta şi pilota metodologii şi instrumente care să sprijine cadrele didactice în demersurile de dezvoltare a competenţelor cheie la elevi. Prin crearea cadrului metodologic, proiectul propune restructurarea cadrului de referinţă la nivel naţional din perspectiva dezvoltării competenţelor cheie, precum şi realizarea unor suporturi didactice inovatoare, care să reflecte noutăţile din domeniul didacticii citit-scrisului. Dezvoltarea competenţelor relevante ale diferitelor categorii profesionale care vor fi implicate pe durata proiectului în faza de pilotare a cadrului metodologic reprezintă o condiţie esenţială pentru atingerea obiectivului general al proiectului. Este evident faptul că atât profesorii din ciclul primar, cât şi inspectorii pentru învăţământ primar au nevoie de suport metodologic, primii cu precădere pentru a-şi îmbunătăţi demersul didactic general şi specific, iar inspectorii pentru a sprijini eficient acest proces de îmbunătăţire, pentru a monitoriza şi evalua în mod adecvat intervenţiile ţintite spre îmbunătăţirea competenţelor de citit-scris ale elevilor. Stimularea inovaţiei didactice este o prioritate pentru comunitatea educaţională, ca premisă a schimbărilor în metodica predării citit-scrisului. Crearea în cadrul proiectului a primei platforme cu resurse educaţionale specializate pentru domeniul citit-scrisului este menită să dinamizeze schimbul de bune practici, să stimuleze cercetarea didactică, să încurajeze abordarea transdisciplinară şi, în ansamblu, să atragă atenţia asupra importanţei competenţelor de citit-scris în evoluţia generală a elevilor. Parteneriatul public-privat promovat în cadrul proiectului este gândit să devină o pârghie majoră în dezvoltarea resurselor educaţionale de calitate. Calitatea demersului didactic depinde în mare măsură de corelarea curriculumului cu materialele educaţionale şi de asigurarea accesibilităţii 8 F a c t o r i d e i n f l u e n ţ ă a i d e z v o l t ă r i i c o m p e t e n ţ e l o r d e c i t i t -

9 acestor materiale. Din acest motiv, în cadrul proiectului se vor realiza şi furniza resurse educaţionale (cărţi pe nivel, cărţi de grup, reviste pentru elevi, resurse software educaţionale, alfabetare, puzzle etc.) pentru copii cu vârste între 6 şi 11 ani, atât în limba majorităţii, cât şi în limbile minorităţilor. Materialele vor ţine cont de criterii didactice specifice: tipul de învățare și mecanismele învățării la care recurg elevii în condițiile utilizării materialor de lectură (învăţare activă, învăţare prin descoperire, lectură profundă, stimularea curiozităţii), precum şi modul de influenţare a dezvoltării cognitive a copilului, vizându-se astfel mijloace care dezvoltă abilităţi de anticipare, de monitorizare a înţelegerii textului lecturat, de argumentare şi plăcerea de a citi şi de a gândi profund asupra celor lecturate. Valoarea deosebită a proiectului este conferită de: (a) abordarea strategică şi integrată, el ţintind întregul proces educaţional prin dezvoltare de curriculum, de instrumente evaluative şi cadru organizatoric, dezvoltarea de ghiduri metodologice, resurse curriculare şi manageriale la nivelul sistemului de educaţie; (b) abordarea inovativă, prin crearea de resurse educaţionale moderne, specifice problematicii dezvoltării competenţelor cheie, precum şi prin dezvoltarea parteneriatului social care se va concretiza prin acţiuni comune între instituţii din domeniul educaţiei care, deşi au responsabiliăţi comune privind resursele educaţionale, în mod tradiţional acţionează separat, reducând eficienţa si compromiţând sustenabilitatea intervenţiilor. Realizarea studiul de diagnoză, activitate prin care se vizează atingerea obiectivului 1, este parte integrantă a proiectului şi are rolul principal de fundamentare cât mai solidă a activităţilor proiectului pe palierul componentelor care vizează dezvoltarea competenţelor resurselor umane implicate şi a materialelor educaţionale multiple, identificând, pe de o parte, acele practici şi resurse de predare-învăţare-evaluare din sistemul de învăţământ primar din România care necesită îmbunătăţire şi, pe de altă parte, prezentând acele practici care deocamdată sunt abia insulare, însă conduc la rezultate foarte bune în domeniul dezvoltării competenţelor cheie. Studiul conţine, pe lângă capitolul introductiv, un capitol (II) destinat prezentării scopului şi obiectivelor studiului, urmat de capitolul (III) alocat prezentării metodologiei de realizare a studiului. Capitolul central (IV) al prezentului document este destinat constatărilor desprinse din studiu. Acest capitol conţine 5 subcapitole. În subcapitolul IV.1 se trec în revistă factorii relevanţi care determină succesul şcolar în învăţământul primar în general, precum şi în România, aşa cum 9 F a c t o r i d e i n f l u e n ţ ă a i d e z v o l t ă r i i c o m p e t e n ţ e l o r d e c i t i t -

10 reiese din studii şi cercetări recente. Următorul subcapitol (IV.2) conţine analiza modului de abordare generală a dezvoltării competenţelor de citit-scris, cu referiri la curriculumul şcolar actual şi la practicile curente ale cadrelor didactice. Subcapitolul IV.3 este unul complex: în acesta, se analizează strategiile şi metodelor didactice de formare/ dezvoltare şi evaluare a competenţelor de citit-scris la care se recurge cel mai frecvent în mod curent în sistemul de învăţământ românesc. Următorul subcapitol (IV.4) se focalizează pe prezentarea şi scurta analiză a tipurilor de materiale didactice precum şi a frecvenţei cu care acestea sunt utilizate în mod curent în vederea dezvoltării competenţelor de citit-scris la elevii din învăţământul primar. Am dedicat ultimul subcapitol (IV.5) identificării programelor existente, precum şi nevoilor percepute de dezvoltare profesională a cadrelor didactice în ceea ce priveşte didactica citit-scrisului. Penultimul capitol (V) al studiului este alocat prezentării unor exemple de bune practici în dezvoltarea competenţelor de citit-scris şi încurajarea lecturii la elevii din ciclul primar atât din România, cât şi din alte ţări. Capitolul ultim (VI) este destinat recomandărilor formulate pentru categoriile de factori relevanţi în domeniul dezvoltării competenţelor de citit-scris ale elevilor în învăţământul primar. Bibliografia şi anexele sunt prezentate în încheierea documentului. 10 F a c t o r i d e i n f l u e n ţ ă a i d e z v o l t ă r i i c o m p e t e n ţ e l o r d e c i t i t -

11 II. Scopul şi obiectivele studiului Studiul de faţă şi-a propus să realizeze o radiografie a sistemului de învăţământ primar din România pentru a identifica factorii care determină succesul, respectiv eşecul şcolar al elevilor din acest ciclu de învăţământ. Cunoaşterea cât mai detaliată a modului de acţiune a acestor factori este absolut necesară pentru fundamentarea unor politici educaţionale bine ţintite, care să asigure creşterea calităţii globale a procesului educaţional. Este de necontestat faptul că impactul nivelului de performare a şcolarilor în acest ciclu al achiziţiilor fundamentale şi al dezvoltării competenţelor cheie se răsfrânge apoi asupra întregii cariere şcolare şi, pe mai departe, asupra întregii vieţi a indivizilor. Studiul de faţă nu este unul exhaustiv, iar limitările legate în principal de timpul alocat realizării au impus focalizarea pe acele aspecte care sunt mai puţin relevate în alte studii de anvergură mult mai mare. De aceea, scopurile principale ale studiului se situează pe două paliere: A. să furnizeze date şi informaţii despre situaţia curentă în domeniul dezvoltării competenţelor de citit-scris punctul focal al proiectului Dezvoltarea competenţelor cheie premisă a incluziunii sociale. Aceste date şi informaţii vor constitui baza de comparare pentru datele şi informaţiile colectate pe parcusul şi ulterior pilotării intervenţiilor proiectate şi a materialelor didactice de încurajare a lecturii dezvoltate în cadrul proiectului. B. să fundamenteze intervenţiile specifice şi să ofere informaţii relevante pentru dezvoltarea materialelor didactice şi de încurajare a lecturii ce urmează a fi realizate în cadrul proiect. Obiectivele specifice ale studiului sunt: a) Trecerea în revistă a factorilor relevanţi care determină succesul şcolar în învăţământul primar din România, aşa cum reiese din studii şi cercetări recente; b) Analiza modului de abordare generală a dezvoltării competenţelor de citit-scris; c) Identificarea strategiilor şi metodelor didactice de formare/ dezvoltare şi evaluare a competenţelor de citit-scris la care se recurge cel mai frecvent; 11 F a c t o r i d e i n f l u e n ţ ă a i d e z v o l t ă r i i c o m p e t e n ţ e l o r d e c i t i t -

12 d) Identificarea tipurilor de materiale didactice utilizate în vederea dezvoltării competenţelor de citit-scris; e) Identificarea nevoilor de dezvoltare profesională a cadrelor didactice în ceea ce priveşte didactica citit-scrisului; f) Prezentarea unor exemple de bune practici în dezvoltarea competenţelor de citit-scris şi încurajarea lecturii la elevii din ciclul primar. g) Formularea unor recomandări pentru actorii relevanţi în domeniul dezvoltării competenţelor de citit-scris ale elevilor în învăţământul primar. 12 F a c t o r i d e i n f l u e n ţ ă a i d e z v o l t ă r i i c o m p e t e n ţ e l o r d e c i t i t -

13 III. Metodologia studiului de diagnoză Subscriind-se scopului şi obiectivelor studiului de diagnoză, metodologia de cercetare şi-a propus să contribuie la colectarea informaţiilor şi datelor care să permită cercetătorilor să răspundă la următoarele întrebări: 1. Care sunt practicile didactice existente în sistemul educaţional, cu precădere în cele 10 judeţe pilot dar nu numai, care definesc formarea şi dezvoltarea competenţelor de citit-scris în învăţământul primar? 2. Care dintre practicile didactice existente ar trebui promovate la nivelul sistemului educaţional şi care dintre practicile didactice existente ar trebui schimbate/ îmbunătăţite pentru a influenţa pozitiv formarea competenţelor de citit scris? III.1 Sursele de date şi informaţii Sursele de date şi informaţii utilizate în realizarea prezentului studiu sunt: o o o o documente publicate în legătură cu tematica studiului de diagnoză programe şcolare pentru Limba şi literatura română/ maternă clasele I IV, programele şcolare ale disciplinelor de învăţământ din ariile curriculare Om şi societate, Matematică şi ştiinţe clasele I IV, didactici de predare a disciplinei Limba şi literatura română în clasele I IV, raportulul tehnic elaborat ca urmare a realizării evaluării naţionale la finalul clasei a IV-a în anii 2005 şi 2007, precum şi documente (rapoarte, studii, articole ştiinţifice) ce descriu factorii care influenţează dezvoltarea competenţelor de citit-scris şi programe de lectură exemplare din România şi din străinătate; răspunsurile învăţătorilor din şcolile pilot la întrebările din chestionarul pentru învăţători; răspunsurile învăţătorilor resursă din judeţele pilot la întrebările interviului pentru învăţătorii resursă; răspunsurile inspectorilor pentru învăţământul primar din judeţele pilot la întrebările din chestionarul pentru inspectori pentru învăţământul primar; o exemple de bune practici în formarea competenţelor de citit-scris ale elevilor din clasele I- IV puse la dispoziţie de învăţători resursă din alte judeţe decât judeţele pilot. 13 F a c t o r i d e i n f l u e n ţ ă a i d e z v o l t ă r i i c o m p e t e n ţ e l o r d e c i t i t -

14 III.2 Eşantionarea Întrucât prin acest studiu se realizează şi evaluarea iniţială a situaţiei existente referitoare la problematica formării/ dezvoltării competenţelor de citit scris, ca punct de referinţă pentru evaluarea rezultatelor proiectului, la realizarea studiului de diagnoză au participat cele 10 Inspectorate Şcolare Judeţene partenere în proiect. Unitatea de eşantionare o constituie învăţătorul/ institutorul care predă la clasele I IV sau care are funcţii de conducere în sistemul educaţional, baza de eşantionare fiind reprezentată de toate cadrele didactice ce predau la clasele I - IV din judeţele partenere în proiect. Având în vedere faptul că, şcolile implicate în proiect au fost selectate de către Inspectoratele Şcolare Judeţene respectând criteriul mediului rezidenţial în care funcţionează şcoala, criteriul de eşantionare rezidenţial este considerat un criteriu implicit al acestei eşantionări. Criteriul de eşantionare, care face referire la caracteristicile cadrului didactic, luat în considerare în cadrul acestui studiu de diagnoză este: perfecţionarea cadrului didactic (prin grade didactice şi prin programe specifice de formare continuă în domeniul formării competenţelor de citit scris la elevi). Categoriile de persoane care au constituit surse primare de informaţii şi date au fost următoarele: o cadre didactice care predau la clasele I IV; această categorie de respondenţi a inclus de învăţători/ institutori care predau la clasele I-IV în cele 80 de şcoli pilot din judeţele Alba, Călăraşi, Constanţa, Dâmboviţa, Galaţi, Harghita, Ilfov, Maramureş, Sibiu, Suceava, în care se vor implementa activităţile proiectului; am intenţionat să aplicăm chestionarul unui număr de 4 8 cadre didactice/ şcoală pilot, astfel: câte 2 cadre didactice pentru învăţământul primar/ nivel dacă şcoala are 2 sau mai multe clase I-IV/ nivel toţi învăţătorii/ institutorii din şcoală dacă şcoala are o clasă sau mai puţin de o clasă pe nivel. 14 F a c t o r i d e i n f l u e n ţ ă a i d e z v o l t ă r i i c o m p e t e n ţ e l o r d e c i t i t -

15 În plus, s-a preferat ca în şcolile în care numărul de cadre didactice/ nivel este mai mare decât 2, să se selecteze cele două cadre didactice/ nivel respondente astfel încât să se asigure diversitatea din punct de vedere al perfecţionării (grade didactice diferite/ participare diferită la cursuri de formare continuă în domeniul formării competenţelor de citit scris la elevi). Cercetătorii au colectat 341 de chestionare completate de învăţători/ institutori din 50 şcoli pilot conform tabelului de mai jos: Tabel 1: Număr respondenţi din categoria cadre didactice care predau la clasele I-IV Nr. crt. Judeţ Număr de respondenţi Număr de şcoli pilot din care provin respondenţii 1 Alba Călăraşi Constanţa Dâmboviţa Galaţi Harghita Ilfov Maramureş Sibiu Suceava 27 4 Total o învăţători/ institutori resursă din judeţele pilot; au fost identificaţi de către echipele de proiect din judeţele pilot 16 învăţători/ institutori care au rezultate excelente la clasă în formarea/ dezvoltarea competenţelor de citit - scris, după cum urmează: Tabel 2: număr respondenţi din categoria învăţători/ institutori resursă din judeţele pilot Nr. crt. Judeţ Limba de predare română Nr. învăţători/ institutori resursă Limba de Limba de predare predare maghiară germană 1 Alba Dâmboviţa Galaţi Harghita Ilfov Maramureş Sibiu Suceava 2 2 Total 15 F a c t o r i d e i n f l u e n ţ ă a i d e z v o l t ă r i i c o m p e t e n ţ e l o r d e c i t i t -

16 Total Profesorii resursă intervievaţi predau în acest an şcolar ( ) la: clasa I 4 respondenţi, clasa a II-a 3 respondenţi, clasa a III-a 3 respondenţi, clasa a IV-a 6 respondenţi. o inspectori şcolari pentru învăţământul primar; această categorie de respondenţi a inclus inspectorii şcolari pentru învăţământ primar din fiecare judeţ pilot; cercetătorii au primit răspunsuri de la 12 inspectori pentru învăţământul primar astfel: Tabel 3: număr respondenţi din categoria inspectori şcolari pentru învăţământul primar Nr. crt. Judeţ Număr respondenţi 1 Călăraşi 1 2 Dâmboviţa 1 3 Galaţi 2 4 Harghita 2 5 Ilfov 3 6 Maramureş 1 7 Sibiu 2 Total 12 o învăţători/ institutori resursă din alte judeţe decât judeţele pilot; cercetătorii au identificat, în judeţul Cluj, trei profesori pentru învăţământul primar cu rezultate excelente la clasă în formarea/ dezvoltarea competenţelor de citit-scris; în anul şcolar aceştia predau la clasa I, respectiv, clasa a III-a şi clasa a IV-a. Este de menţionat faptul că momentul colectării de informaţii şi date a coincis cu schimbarea inspectorilor şcolari pentru învăţământ primar de la Inspectoratul Şcolar Judeţean Ilfov. Presupunem că acest fapt a avut influenţă asupra numărului de respondenţi din judeţul Ilfov, întrucât colectarea de date şi informaţii din judeţe s-a realizat cu sprijinul inspectorilor şcolari pentru învăţământ primar. 16 F a c t o r i d e i n f l u e n ţ ă a i d e z v o l t ă r i i c o m p e t e n ţ e l o r d e c i t i t -

17 III.3. Informaţii şi date primare colectate Informaţiile şi datele care au fost colectate de la categoriile de persoane mai sus amintite sunt: III.3.1. de la cadre didactice care predau la clasele I IV în şcolile pilot şi de la învăţătorii/ institutorii resursă activităţile cel mai frecvent utilizate la clasă pentru formarea/ dezvoltarea competenţelor de citit-scris; tipurile de texte pe care le citesc cu plăcere majoritatea elevilor clasei; tipurile de texte pe care le scriu cu plăcere majoritatea elevilor clasei; număr de ore pe săptămână dedicat activităţilor ce formează/ dezvoltă competenţele de citit-scris; materialele didactice cel mai frecvent utilizate la clasă pentru formarea/ dezvoltarea competenţelor de citit-scris; software-uri utilizate pentru formarea/ dezvoltarea competenţelor de citit-scris; metode de evaluare a nivelului de formare/ dezvoltare a competenţelor de citit-scris utilizate frecvent la clasă; tipuri de texte frecvent utilizate pentru evaluarea competenţelor de citit ale elevilor; probleme/ dificultăţi identificate în formarea/ dezvoltarea competenţelor de citit-scris; modalităţi de diferenţiere a învăţării în formarea/ dezvoltarea competenţelor de citit-scris utilizate la clasă; cursuri de formare continuă pentru cadre didactice în tematica formării/ dezvoltării competenţelor de citit-scris la elevii claselor I IV existente (denumire, furnizor, număr de ore). Precizăm că în colectarea acestor informaţii şi date am considerat că au relevanţă pentru acest studiu de diagnoză următorii factori de influenţă: factori de mediu socio-economic: mediul de rezidenţă al şcolii (urban/ rural), factori de mediu educaţional: tipul de predare (tradiţional/ simultan), 17 F a c t o r i d e i n f l u e n ţ ă a i d e z v o l t ă r i i c o m p e t e n ţ e l o r d e c i t i t -

18 clasa la care fac referire informaţiile/ datele transmise (clasa I, clasa a II-a, clasa a III-a, clasa a IV-a), caracteristici ale cadrului didactic: calificarea (calificat/ necalificat), gradul didactic (stagiar, definitiv, gradul didactic II, gradul didactic I, doctorat) participarea la cursuri de formare continuă în tematica formării/ dezvoltării competenţelor de citit-scris la elevii din clasele I IV în perioada În plus, învăţătorii/ institutorii resursă au furnizat informaţii suplimentare despre: modalitatea în care abordează formarea competenţelor de citit-scris la clasă, evidenţiind diferenţele dintre propria abordare şi abordarea tradiţională a formării competenţelor de citit-scris. III.3.2. de la inspectorii şcolari pentru învăţământul primar punctele tari relevante identificate în cadrul inspecţiilor şcolare în legătură cu formarea/ dezvoltarea competenţelor de citit-scris ale elevilor din clasele I IV; punctele slabe relevante identificate în cadrul inspecţiilor şcolare în legătură cu formarea/ dezvoltarea competenţelor de citit-scris ale elevilor din clasele I IV; constatări desprinse din analiza rezultatelor obţinute elevii claselor a IV-a din judeţ la ultima evaluare (naţională şi/ sau OECD PISA/ PIRLS) a competenţelor de citit-scris; cauzele rezultatelor obţinute elevii claselor a IV-a din judeţ la ultima evaluare (naţională şi/ sau OECD PISA/ PIRLS) a competenţelor de citit-scris. III.4 Metodele de cercetare Metodele de colectare a datelor şi informaţiilor utilizate în cadrul acestui studiu de diagnoză au fost: o Analiza documentelor. Am analizat următoarele documente: 18 F a c t o r i d e i n f l u e n ţ ă a i d e z v o l t ă r i i c o m p e t e n ţ e l o r d e c i t i t -

19 programele şcolare în uz pentru disciplinele Limba şi literatura română, Limba şi literatura maghiară şi Limba şi literatura germană, clasele I-IV; programele şcolare în uz pentru disciplinele de învăţământ din ariile curriculare Om şi societate, Matematică şi ştiinţe ale naturii, clasele I IV, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, SNEE (2003). Standarde de evaluare pentru clasa a IV-a, clasa a VIII-a şi clasa a XII-a Rapoartele tehnice referitoare la evaluarea naţională la finalul clasei a IV-a, 2005, 2007 (MECT CNCEÎP); Raportele asupra rezultatelor testărilor PIRLS 2001 şi 2006; Comisia Europeană, Programul Eurydice, Diferenţele de gen şi efectele lor asupra rezultatelor şcolare. Un studiu privind măsurile întreprinse până în prezent şi situaţia actuală în Europa. Chowdry, H., Crawford, C, Goodman, A., Drivers and Barriers to Educational Success. Evidence from the Longitudinal Study of Young People in England, Institute for Fiscal Studies, Department for School, Children and Families. Miles, S. B and Stipek, D., Contemporaneous and Longitudinal Associations between Social Behavior and Literacy Achievement in a Sample of Low-Income Elementary School Children. o o Ancheta pe bază de chestionare. Prin această metodă am colectat informaţii despre practicile existente în domeniul formării/ dezvoltării competenţelor de citit-scris. Chestionarul care a fost aplicat se găseşte în Anexa 1. Interviuri individuale şi analiza informaţiilor obţinute prin interviuri. Interviurile individuale au fost realizate în scris, ghidurile de interviu fiind transmise prin poşta electronică învăţătorilor/ institutorilor resursă din judeţele pilot şi, respectiv, inspectorilor şcolari pentru învăţământ primar din judeţele pilot şi oral, în cadrul întâlnirilor faţă-în-faţă cu învăţătorii/ institutorii resursă din alte judeţe decât judeţele pilot. Prin această metodă am colectat informaţii despre practicile didactice existente ce ar trebui promovate la nivelul sistemului educaţional şi practicile didactice existente ce ar trebui schimbate/ îmbunătăţite pentru a influenţa pozitiv formarea competenţelor de citit-scris. Ghidul de interviu pentru învăţătorii/ institutorii resursă se găseşte în Anexa 2 şi întrebările adresate inspectorilor şcolari pentru învăţământ primar se găsesc în Anexa F a c t o r i d e i n f l u e n ţ ă a i d e z v o l t ă r i i c o m p e t e n ţ e l o r d e c i t i t -

20 III.5 Prezentarea sintetică a metodologiei cercetării Tabelul de mai jos redă într-o manieră sintetică metodologia de realizare a studiului: Întrebarea centrală Metoda de cercetare Instrument utilizat Care sunt practicile didactice Analiza documentelor Listă de verificare existente în sistemul (rapoarte, studii, programe educaţional, cu precădere în şcolare) cele 10 judeţe pilot, care definesc formarea şi Anchetă cadre didactice care predau la clasele I-IV Chestionar dezvoltarea competenţelor de Interviu învăţători/ institutori Ghid de interviu citit-scris în învăţământul primar? resursă Interviu inspectori şcolari Listă de întrebări pentru învăţământul primar Care dintre practicile didactice Analiza documentelor Listă de verificare existente ar trebui promovate la nivelul sistemului (materiale elaborate în cadrul altor proiecte din România care educaţional şi care dintre vizează formarea practicile didactice existente ar competenţelor de citit-scris la trebui îmbunătăţite pentru a elevii din clasele I-IV, influenţa pozitiv formarea programe de lectură de competenţelor de citit-scris? anvergură din străinătate, abordarea generală a formării competenţelor de citit-scris în alte ţări) Interviu învăţători/ institutori Ghid de interviu resursă Interviu inspectori şcolari Listă de întrebări pentru învăţământul primar III.6 Modalitatea de realizare a studiului de diagnoză În realizarea studiului de diagnoză au fost implementate următoarele activităţi: o o o stabilirea scopului, obiectivelor şi metodologiei de cercetare; identificarea documentelor/ materialelor relevante pentru realizarea studiului; studiul şi analiza documentelor identificate; 20 F a c t o r i d e i n f l u e n ţ ă a i d e z v o l t ă r i i c o m p e t e n ţ e l o r d e c i t i t -

21 o o o o o o o o o elaborarea şi pilotarea instrumentelor pentru colectarea informaţiilor şi a datelor; transmiterea către directorii şcolilor pilot, prin poştă electronică, a următoarele documente: chestionarul pentru învăţători/ institutori, instrucţiunile pentru eşantionare şi aplicare a chestionarelor; transmiterea către inspectorii şcolari pentru învăţământ primar din inspectoratele şcolare judeţene partenere în proiect, prin poştă electronică, a următoarelor documente: listă de întrebări pentru inspectori şcolari din învăţământul primar, instrucţiunile pentru eşantionare şi colectare a datelor; identificarea învăţătorilor/ institutorilor resursă din judeţele pilot şi din alte judeţe; aplicarea şi colectarea chestionarelor pentru învăţători/ institutori; colectarea răspunsurilor inspectorilor şcolari pentru învăţământ primar la întrebările din lista de întrebări; realizarea interviurilor cu învăţătorii/ institutorii resursă şi colectarea răspunsurilor lor; centralizarea şi analiza informaţiilor şi datelor colectate; redactarea raportului/ studiului de diagnoză. 21 F a c t o r i d e i n f l u e n ţ ă a i d e z v o l t ă r i i c o m p e t e n ţ e l o r d e c i t i t -

22 IV. Principalele constatări referitoare la factorii care influenţează dezvoltarea competenţelor de citit-scris în învăţământul primar Prezentul capitol conţine, pe lângă câteva delimitări conceptuale esenţiale, constatările principale rezultate în urma studiului de diagnoză. Citit-scrisul vs lectura şi redactarea / scrierea Deoarece prin citit-scris în învăţământul primar se înţelege îndeobşte descifrarea/ decodarea semnelor grafice şi transcrierea sunetelor/literelor silabei, cuvântului şi enunţului, dorim să subliniem că în accepţiunea noastră citit-scrisul, sau lectura şi scrierea/redactarea, presupun procese cognitive cu un grad ridicat de complexitate. Cititul / lectura este procesul de construire a sensului prin interacţiunea dinamică dintre cititor, text şi contextul în care se realizează lectura. Scrierea / redactarea este producerea de text. Succes şi insucces şcolar în învăţământul primar În acest studiu, termenului de succes şcolar (în învăţământul primar) i se atribuie sensul de parcurgere cu succes a curriculelor claselor I-IV, coroborat cu atingerea standardelor de evaluare stabiliţi pentru finalul clasei a IV-a. Pe de altă parte, insuccesul şcolar (eşecul şcolar) în învăţământul primar semnifică eşecul în atingerea standardelor de evaluare minime stabilite pentru finalul clasei a IV-a (vezi SNEE, 2003, Standarde de evaluare pentru clasa a IV-a, clasa a VIII-a şi clasa a XII-a). Succesul şcolar în învăţământul primar (şi nu doar în cel primar) depinde în mare măsură de rezultatele obţinute de către elevi în parcurgerea ciclului de achiziţii fundamentale (grupa 22 F a c t o r i d e i n f l u e n ţ ă a i d e z v o l t ă r i i c o m p e t e n ţ e l o r d e c i t i t -

23 pregătitoare / clasa 0 şi clasele I-II). Achiziţiile fundamentale presupun alfabetizarea 7 de bază: formarea competenţelor cheie, fundamentale, de citit-scris şi calcul. Al doilea ciclu parcurs de către elevii din învăţământul primar este cel de dezvoltare (clasele III-IV), care urmăreşte formarea şi dezvoltarea capacităţilor de bază necesare pentru continuarea studiului în continuarea carierei şcolare. În urma parcurgerii unor lucrări de specialitate din literatura internaţională şi românească, am concluzionat că factorii care determină succesul / insuccesul şcolar se constituie într-un ansamblu de elemente, condiţii, împrejurări care conduc la înregistrarea succesului, respectiv eşecului şcolar de către elevi. Aceşti factori pot fi grupaţi astfel: - factori de natură bio-psihologică (genul, starea de sănătate, însuşirile psihice ale elevilor); - factori de mediu socio-economic şi cultural (mediul familial, mediul de rezidenţă, mediile definite de grupurile de apartenenţă ale elevilor); - factori de mediu educaţional (caracteristicile şcolii, cadrul didactic, curriculumul, resursele materiale ale procesului de învăţare, evaluarea). Din perspectiva paradigmei educaţiei incluzive (o politică educaţională relativ recent promovată în România), succesul sau eşecul şcolar al elevilor devin preponderent responsabilitatea şcolii; sistemul de învăţământ în ansamblu trebuie să permită adaptarea procesului de învăţare la nevoile individuale ale elevilor şi astfel elevii trebuie să progreseze în primul rând în relaţie cu ei înşişi şi nu în relaţie cu un set de aşteptări exprimate în standarde sau nivele de performanţă stabilite de către sistemului de învăţământ. Educaţia incluzivă însăşi fiind un proces, un continuum, este mai realist să analizăm modul în care sistemul de învăţământ românesc percepe influenţa unor categorii de factori asupra parcursului şcolar ale elevilor. 7 Termenul de alfabetizare este utilizat ca varianta românească a termenului de literacy (lb. Engleză), în accepţiunea atribuită în PIRLS (a se vedea capitolul introductiv). 23 F a c t o r i d e i n f l u e n ţ ă a i d e z v o l t ă r i i c o m p e t e n ţ e l o r d e c i t i t -

24 IV.1 Factorii principali care determină succesul şcolar Mediul academic internaţional, orgamizaţiile internaţionale, structurile transnaţionale precum şi unele guverne naţionale acordă foarte multă atenţie factorilor care induc diferenţe semnificative între rezultatele / performanţa şcolară şi succesul sau insuccesul şcolar / academic al diferitelor categorii de elevi. Cercetările şi studiile care rezultă fundamentează politici educaţionale şi sociale care în unele cazuri se dovedesc eficiente, conducând la reducerea discrepanţelor dintre diferitele categorii de elevi, pe când în alte cazuri (mai ales acolo unde politicile educaţionale se împrumută sau sunt recomandate insistent de către finanţatori) ele nu reuşesc să conducă la impactul scontat. Este important să menţionăm şi rolul monitorizării şi evaluării modului în care se implementează politicile şi strategiile guvernamentale pentru a putea desprinde concluzii valide despre eficienţa unora sau altora. Din observaţii empirice, precum şi din absenţa discursului public pe aceste teme, concludem că în România se acordă atenţie limitată evaluării politicilor educaţionale, fie ele împrumutate sau originale. Astfel, studiile longitudinale de anvergură mare care să furnizeze informaţii ştiinţific fundamentate despre factorii care influenţează succesul sau eşecul şcolar al elevilor în ţara noastră sunt practic inexistente. Studiile la nivel naţional (precum evaluarea naţională la sfârşitul clasei a IV-a) sau internaţionale, prin care se evaluează diferite aspecte ale competenţelor de lectură ale elevilor (şi care asigură un nivel ridicat de validitate a evaluării performanţelor elevilor) colectează date şi despre anumiţi factori socio-economici şi educaţionali, prin care se pot verifica diverse corelaţii care se pot stabili între aceşti factori şi nivelul de performanţă al elevilor. În prezentul subcapitol vom trece în revistă informaţii care ne-au stat la dispoziţie din asemenea studii pentru a oferi o imagine de ansamblu asupra factorilor de influenţă ai succesului şcolar. IV.1.1. Constatările sintetice ale Raportului privind Evaluarea Naţională 2005 referitoare la factorii care influențează rezultatele școlare ale elevilor din România la sfârșitul clasei a IV-a Din raportul privind evaluarea naţională la final de clasa a IV-a din 2005 (EN 2005), am reţinut importanţa atribuită unui număr de factori de mediu (socio-economic şi educaţional) şi factori care 24 F a c t o r i d e i n f l u e n ţ ă a i d e z v o l t ă r i i c o m p e t e n ţ e l o r d e c i t i t -

25 ţin de particularităţile individuale ale elevilor. Aceşti factori au fost consideraţi importanţi mai întâi la formularea ipotezelor de lucru stabilite în derularea studiului de către cercetători, iar ulterior unii au fost confirmaţi ca factori semnificativi care induc diferenţe în rezultatele obţinute de elevi la EN A. Dintre factorii de mediu socio-economic, studiul a luat în considerare mediul rezidenţial în care funcţionează şcoala: urban vs. rural. S-a constatat că rezultatele obţinute la EN 2005 sunt influenţate semnificativ de mediul de rezidenţă al şcolii, factor care pare să inducă cea mai mare diferenţă în ce priveşte rezultatele obţinute de elevi la această evaluare. Deşi numărul mediu de sarcini performate în cadrul celor trei teste pe discipline (română, matematică, ştiinţe) la nivelul întregului eşantion gravitează în jurul a două treimi din numărul total de sarcini necesar de performat, performarea diferă pe medii, între care se înregistrează diferenţe de nivelul a procente. Cele mai slabe rezultatele au fost înregistrate în cazul elevilor din mediul rural la testul de matematică, unde în medie au fost performate puţin peste jumătate dintre sarcinile de lucru, comparativ cu elevii din mediul urban care au soluţionat 72%. Cel mai bine a fost performat testul de limba şi literatura română, unde elevii din urban au performat peste trei sferturi (77%) dintre sarcinile de lucru, comparativ cu 62% performate de către elevii din rural. Factorul reprezentat de mediul de rezidenţă de regulă se combină cu o serie de caracteristici ale cadrelor didactice, precum navetismul, continuitatea pe post şi participarea la cursuri de perfecţionare (formare continuă). Astfel, conform aşteptărilor, se constată că în mediul urban navetismul este sporadic, doar 3,1% dintre elevi fiind educaţi de către învăţători care locuiesc în alte localităţi decât cea a şcolii. În schimb, cei 48,6% dintre învăţătorii care funcţionează în unităţile din mediul rural sunt navetişti şi acoperă jumătate dintre elevii din rural eşantionaţi. Dacă în mediul urban 96,5% dintre cadrele didactice au participat la o formă de perfecţionare, în mediul rural doar 74,76% au urmat cel puţin un curs de perfecţionare. Astfel, un sfert dintre elevii din şcolile rurale sunt pregătiţi de cadre didactice care în ultimii cinci ani nu au urmat nici o formă de perfecţionare. 8 8 Comparativ, în ceea ce priveşte participarea cadrelor didactice cuprinse în studiul de faţă la cursuri de formare continuă în tematica dezvoltării competenţelor de scris-citit la elevii din clasele I IV în perioada , s-a constatat că în ansamblu mai puţin de jumătate (41,8%) dintre acestea au participat la un astfel de curs de formare continuă. Comparaţia dintre mediul urban şi rural (mediul de rezidenţă al şcolii) nu 25 F a c t o r i d e i n f l u e n ţ ă a i d e z v o l t ă r i i c o m p e t e n ţ e l o r d e c i t i t -

26 Cea de a treia caracteristică a eşantionului de învăţători este cea referitoare la stabilitate, respectiv la continuitatea la clasă pe parcursul ciclului primar (legată uşor de problema a navetismului). Se constată că în mediul urban cinci elevi din şase au avut acelaşi învăţător pe parcursul celor patru ani, 17,1% dintre elevi învăţând în clase preluate pe parcurs. În mediul rural însă, o treime dintre elevi au schimbat învăţătorii pe parcursul celor patru ani şi doar şase din zece elevi au avut cadre didactice stabile.toate aceste aspecte conduc la problemele cu care se confruntă, în realitate, unităţile din mediul rural. B. Dintre factorii de mediu educaţional studiul a luat în calcul mai multe aspecte, însă a concluzionat că doar unul a determinat influenţe izolate asupra performării elevilor, şi anume organizarea procesului de instrucţie în clasă normală sau clasă cu predare simultană. Comparativ cu rezultatele elevilor din clasele cu funcţionare normală, elevii din clase cu predare simultană au performat mai slab doar la un număr restrâns de itemi (patru itemi). Este interesant de reţinut faptul că, conform constatărilor raportului EN 2005, resursele didactice (incluse în lista factorilor prezumtivi de influenţă a rezultatelor obţinute de elevi), computerul şi biblioteca şcolară s-au dovedit a influenţa cu totul izolat performanţa şcolară a elevilor din învăţământul primar. În ce priveşte computerul, ponderea învăţătorilor care au declarat utilizarea acestuia ca mijloc didactic a fost de numai 16% 9, fără diferenţe semnificative între cadrele didactice din rural sau din urban 10, iar influenţa acestui mijloc poate fi sporadică şi prin faptul că scoate în evidenţă diferenţe mari: în timp ce în şcolile din mediul urban 44,44% dintre învăţători/ institutori au participat la astfel de cursuri de formare, în mediul rural 39,68% dintre profesorii din învăţământul primar au urmat astfel de cursuri. O explicaţie posibilă este derularea proiectului pentru învăţământ rural (PIR) în intervalul care a trecut de la realizarea EN 2005 şi până în prezent. 9 Comparativ, constatarea desprinsă din analiza răspunsurilor cadrelor didactice cuprinse în studiul de faţă este că la nivelul anului şcolar ponderea utilizatorilor de software educaţional este de 25%, creştere care poate fi pusă pe seama accesibilităţii crescute a calculatorului şi pe seama programelor de formare continuă în domeniul utilizării TIC destinate cadrelor didactice. 10 Comparativ, constatarea desprinsă din analiza răspunsurilor cadrelor didactice cuprinse în studiul de faţă este că există diferenţe semnificative între cadrele didactice din mediul rural şi cel urban, în favoarea celor 26 F a c t o r i d e i n f l u e n ţ ă a i d e z v o l t ă r i i c o m p e t e n ţ e l o r d e c i t i t -

Titlul lucrării propuse pentru participarea la concursul pe tema securității informatice

Titlul lucrării propuse pentru participarea la concursul pe tema securității informatice Titlul lucrării propuse pentru participarea la concursul pe tema securității informatice "Îmbunătăţirea proceselor şi activităţilor educaţionale în cadrul programelor de licenţă şi masterat în domeniul

More information

Reflexia şi refracţia luminii. Aplicaţii. Valerica Baban

Reflexia şi refracţia luminii. Aplicaţii. Valerica Baban Reflexia şi refracţia luminii. Aplicaţii. Sumar 1. Indicele de refracţie al unui mediu 2. Reflexia şi refracţia luminii. Legi. 3. Reflexia totală 4. Oglinda plană 5. Reflexia şi refracţia luminii în natură

More information

INSTRUMENTE DE MARKETING ÎN PRACTICĂ:

INSTRUMENTE DE MARKETING ÎN PRACTICĂ: INSTRUMENTE DE MARKETING ÎN PRACTICĂ: Marketing prin Google CUM VĂ AJUTĂ ACEST CURS? Este un curs util tuturor celor implicați în coordonarea sau dezvoltarea de campanii de marketingși comunicare online.

More information

Auditul financiar la IMM-uri: de la limitare la oportunitate

Auditul financiar la IMM-uri: de la limitare la oportunitate Auditul financiar la IMM-uri: de la limitare la oportunitate 3 noiembrie 2017 Clemente Kiss KPMG in Romania Agenda Ce este un audit la un IMM? Comparatie: audit/revizuire/compilare Diferente: audit/revizuire/compilare

More information

GHID DE TERMENI MEDIA

GHID DE TERMENI MEDIA GHID DE TERMENI MEDIA Definitii si explicatii 1. Target Group si Universe Target Group - grupul demografic care a fost identificat ca fiind grupul cheie de consumatori ai unui brand. Toate activitatile

More information

Versionare - GIT ALIN ZAMFIROIU

Versionare - GIT ALIN ZAMFIROIU Versionare - GIT ALIN ZAMFIROIU Controlul versiunilor - necesitate Caracterul colaborativ al proiectelor; Backup pentru codul scris Istoricul modificarilor Terminologie și concepte VCS Version Control

More information

Structura și Organizarea Calculatoarelor. Titular: BĂRBULESCU Lucian-Florentin

Structura și Organizarea Calculatoarelor. Titular: BĂRBULESCU Lucian-Florentin Structura și Organizarea Calculatoarelor Titular: BĂRBULESCU Lucian-Florentin Chapter 3 ADUNAREA ȘI SCĂDEREA NUMERELOR BINARE CU SEMN CONȚINUT Adunarea FXP în cod direct Sumator FXP în cod direct Scăderea

More information

METODE DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ŞI IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT DE MEDIU

METODE DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ŞI IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT DE MEDIU UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREŞTI FACULTATEA ENERGETICA Catedra de Producerea şi Utilizarea Energiei Master: DEZVOLTAREA DURABILĂ A SISTEMELOR DE ENERGIE Titular curs: Prof. dr. ing Tiberiu APOSTOL Fond

More information

MANAGEMENTUL CALITĂȚII - MC. Proiect 5 Procedura documentată pentru procesul ales

MANAGEMENTUL CALITĂȚII - MC. Proiect 5 Procedura documentată pentru procesul ales MANAGEMENTUL CALITĂȚII - MC Proiect 5 Procedura documentată pentru procesul ales CUPRINS Procedura documentată Generalități Exemple de proceduri documentate Alegerea procesului pentru realizarea procedurii

More information

Procesarea Imaginilor

Procesarea Imaginilor Procesarea Imaginilor Curs 11 Extragerea informańiei 3D prin stereoviziune Principiile Stereoviziunii Pentru observarea lumii reale avem nevoie de informańie 3D Într-o imagine avem doar două dimensiuni

More information

Semnale şi sisteme. Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Departamentul de Comunicaţii (TC)

Semnale şi sisteme. Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Departamentul de Comunicaţii (TC) Semnale şi sisteme Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Departamentul de Comunicaţii (TC) http://shannon.etc.upt.ro/teaching/ssist/ 1 OBIECTIVELE CURSULUI Disciplina îşi propune să familiarizeze

More information

La fereastra de autentificare trebuie executati urmatorii pasi: 1. Introduceti urmatoarele date: Utilizator: - <numarul dvs de carnet> (ex: "9",

La fereastra de autentificare trebuie executati urmatorii pasi: 1. Introduceti urmatoarele date: Utilizator: - <numarul dvs de carnet> (ex: 9, La fereastra de autentificare trebuie executati urmatorii pasi: 1. Introduceti urmatoarele date: Utilizator: - (ex: "9", "125", 1573" - se va scrie fara ghilimele) Parola: -

More information

Modalitǎţi de clasificare a datelor cantitative

Modalitǎţi de clasificare a datelor cantitative Modalitǎţi de clasificare a datelor cantitative Modul de stabilire a claselor determinarea pragurilor minime şi maxime ale fiecǎrei clase - determinǎ modul în care sunt atribuite valorile fiecǎrei clase

More information

O ALTERNATIVĂ MODERNĂ DE ÎNVĂŢARE

O ALTERNATIVĂ MODERNĂ DE ÎNVĂŢARE WebQuest O ALTERNATIVĂ MODERNĂ DE ÎNVĂŢARE Cuvinte cheie Internet WebQuest constructivism suport educational elemente motivationale activitati de grup investigatii individuale Introducere Impactul tehnologiilor

More information

CAIETUL DE SARCINI Organizare evenimente. VS/2014/0442 Euro network supporting innovation for green jobs GREENET

CAIETUL DE SARCINI Organizare evenimente. VS/2014/0442 Euro network supporting innovation for green jobs GREENET CAIETUL DE SARCINI Organizare evenimente VS/2014/0442 Euro network supporting innovation for green jobs GREENET Str. Dem. I. Dobrescu, nr. 2-4, Sector 1, CAIET DE SARCINI Obiectul licitaţiei: Kick off,

More information

Metrici LPR interfatare cu Barix Barionet 50 -

Metrici LPR interfatare cu Barix Barionet 50 - Metrici LPR interfatare cu Barix Barionet 50 - Barionet 50 este un lan controller produs de Barix, care poate fi folosit in combinatie cu Metrici LPR, pentru a deschide bariera atunci cand un numar de

More information

Aspecte controversate în Procedura Insolvenţei şi posibile soluţii

Aspecte controversate în Procedura Insolvenţei şi posibile soluţii www.pwc.com/ro Aspecte controversate în Procedura Insolvenţei şi posibile soluţii 1 Perioada de observaţie - Vânzarea de stocuri aduse în garanţie, în cursul normal al activității - Tratamentul leasingului

More information

Subiecte Clasa a VI-a

Subiecte Clasa a VI-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul numarului intrebarii

More information

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE. Raport privind starea învățământului preuniversitar din România

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE. Raport privind starea învățământului preuniversitar din România MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE Raport privind starea învățământului preuniversitar din România 2016 1 Cuprins INTRODUCERE... 5 CAPITOLUL I. PARTICIPAREA ȘCOLARĂ ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR..

More information

SIMULAREA EVALUĂRII NAȚIONALE LA CLASA A VIII-A 2016

SIMULAREA EVALUĂRII NAȚIONALE LA CLASA A VIII-A 2016 SIMULAREA EVALUĂRII NAȚIONALE LA CLASA A VIII-A 2016 SINTEZA ANALIZA REZULTATELOR ELEVILOR 1 Autori: Magda Balica, Ciprian Fartușnic (coordonarea studiului, Introducere, Rezumat, Concluzii, Recomandări,

More information

Manual Limba Romana Clasa 5 Editura Humanitas File Type

Manual Limba Romana Clasa 5 Editura Humanitas File Type Manual Limba Romana Clasa 5 Editura Humanitas File Type We have made it easy for you to find a PDF Ebooks without any digging. And by having access to our ebooks online or by storing it on your computer,

More information

Rapoarte de cercetare ARACIP Vol. II / 2015 Concluzii rezultate din analiza datelor colectate Anul școlar

Rapoarte de cercetare ARACIP Vol. II / 2015 Concluzii rezultate din analiza datelor colectate Anul școlar Rapoarte de cercetare ARACIP Vol. II / 2015 Concluzii rezultate din analiza datelor colectate Anul școlar 2013-2014 P r e l u c r a r e ș i a n a l i z a d a t e l o r : F l o r i n B ă d i ț ă I n t r

More information

2. Setări configurare acces la o cameră web conectată într-un router ZTE H218N sau H298N

2. Setări configurare acces la o cameră web conectată într-un router ZTE H218N sau H298N Pentru a putea vizualiza imaginile unei camere web IP conectată într-un router ZTE H218N sau H298N, este necesară activarea serviciului Dinamic DNS oferit de RCS&RDS, precum și efectuarea unor setări pe

More information

Fluența citirii orale norme pentru limba română

Fluența citirii orale norme pentru limba română DOI:.26744/rrttlc.2018.4.2.02 RRTTLC 2018 Fluența citirii orale norme pentru limba română Carolina BODEA-HAȚEGAN 1, Dorina Anca TALAȘ 2, Raluca Nicoleta TRIFU 3 Abstract The aim of this study is to establish

More information

Mecanismul de decontare a cererilor de plata

Mecanismul de decontare a cererilor de plata Mecanismul de decontare a cererilor de plata Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE) Ministerul Fondurilor Europene - Iunie - iulie

More information

Ghid identificare versiune AWP, instalare AWP şi verificare importare certificat în Store-ul de Windows

Ghid identificare versiune AWP, instalare AWP şi verificare importare certificat în Store-ul de Windows Ghid identificare versiune AWP, instalare AWP 4.5.4 şi verificare importare certificat în Store-ul de Windows Data: 28.11.14 Versiune: V1.1 Nume fişiser: Ghid identificare versiune AWP, instalare AWP 4-5-4

More information

ANTICOLLISION ALGORITHM FOR V2V AUTONOMUOS AGRICULTURAL MACHINES ALGORITM ANTICOLIZIUNE PENTRU MASINI AGRICOLE AUTONOME TIP V2V (VEHICLE-TO-VEHICLE)

ANTICOLLISION ALGORITHM FOR V2V AUTONOMUOS AGRICULTURAL MACHINES ALGORITM ANTICOLIZIUNE PENTRU MASINI AGRICOLE AUTONOME TIP V2V (VEHICLE-TO-VEHICLE) ANTICOLLISION ALGORITHM FOR VV AUTONOMUOS AGRICULTURAL MACHINES ALGORITM ANTICOLIZIUNE PENTRU MASINI AGRICOLE AUTONOME TIP VV (VEHICLE-TO-VEHICLE) 457 Florin MARIAŞIU*, T. EAC* *The Technical University

More information

Tatiana VERDEȘ, dr. în științe filologice, USPEE C. Stere, Republica Moldova

Tatiana VERDEȘ, dr. în științe filologice, USPEE C. Stere, Republica Moldova Cultura lecturii evaluată de PISA în raport cu competențele lectorale formate și dezvoltate prin Limba și literatura română ca disciplină școlară. Studiu de caz: Republica Moldova Tatiana VERDEȘ, dr. în

More information

ARBORI AVL. (denumiti dupa Adelson-Velskii si Landis, 1962)

ARBORI AVL. (denumiti dupa Adelson-Velskii si Landis, 1962) ARBORI AVL (denumiti dupa Adelson-Velskii si Landis, 1962) Georgy Maximovich Adelson-Velsky (Russian: Гео ргий Макси мович Адельсо н- Ве льский; name is sometimes transliterated as Georgii Adelson-Velskii)

More information

Curriculum vitae. Törzsök Sándor László. str. Libertății 60B, ap. 3, cod poștal: , Tg.Mureș, România

Curriculum vitae. Törzsök Sándor László. str. Libertății 60B, ap. 3, cod poștal: , Tg.Mureș, România informaţii personale Nume/prenume Adresa Curriculum vitae Törzsök Sándor László str. Libertății 60B, ap. 3, cod poștal: 540171, Tg.Mureș, România E-mail storzsok@gmail.com Naţionalitate Maghiară Data naşterii

More information

Raport Național ENVI 2017 ANALIZA REZULTATELOR EVALUĂRII NAȚIONALE LA FINALUL CLASEI A VI-A CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE

Raport Național ENVI 2017 ANALIZA REZULTATELOR EVALUĂRII NAȚIONALE LA FINALUL CLASEI A VI-A CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE ENVI 2017 Raport Național ANALIZA REZULTATELOR EVALUĂRII NAȚIONALE LA FINALUL CLASEI A VI-A PROBA: MATEMATICĂ ȘI ȘTIINȚE CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE R A P O R T N A Ț I O N A L E N V I 2

More information

Textul si imaginile din acest document sunt licentiate. Codul sursa din acest document este licentiat. Attribution-NonCommercial-NoDerivs CC BY-NC-ND

Textul si imaginile din acest document sunt licentiate. Codul sursa din acest document este licentiat. Attribution-NonCommercial-NoDerivs CC BY-NC-ND Textul si imaginile din acest document sunt licentiate Attribution-NonCommercial-NoDerivs CC BY-NC-ND Codul sursa din acest document este licentiat Public-Domain Esti liber sa distribui acest document

More information

LIVRABIL 4. Cadre Didactice Raport de Țară SABER ROMÂNIA. Acord pentru Servicii de Asistență Tehnică

LIVRABIL 4. Cadre Didactice Raport de Țară SABER ROMÂNIA. Acord pentru Servicii de Asistență Tehnică ROMÂNIA Acord pentru Servicii de Asistență Tehnică pentru MENCȘ în vederea Dezvoltării Capacității de Monitorizare și Evaluare a Implementării Strategiilor din Educație LIVRABIL 4 Cadre Didactice Raport

More information

Healthy Lifestyle, Inside Out, Outside In

Healthy Lifestyle, Inside Out, Outside In Proiect de parteneriat multilateral Comenius Healthy Lifestyle, Inside Out, Outside In Nr referinńă COM-11-PM-301-IS-ES Parteneri IES HERNANI BHI, Hernani, Spania Colegiul NaŃional Emil RacoviŃă, Iaşi,

More information

privind timpul de instruire

privind timpul de instruire Privire de ansamblu comparativă privind privind timpul de instruire în învățământul obligatoriu cu frecvență din Europa 2013/14 Raport Eurydice Educaţie şi Formare ANALIZĂ COMPARATIVĂ Introducere 3 Timpul

More information

Analiza statistica a evoluției absolvenților de liceu în România, în perioada

Analiza statistica a evoluției absolvenților de liceu în România, în perioada Analiza statistica a evoluției absolvenților de liceu în România, în perioada 2000-2014 Emilia Gogu Conf.univ.dr. ASE Mihaela Mureșan Prof. univ.dr. UCDC București Marinella Sabina Turdean Conf.univ. dr.

More information

INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA DINAMICII DE CREŞTERE"IN VITRO" LA PLANTE FURAJERE

INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA DINAMICII DE CREŞTEREIN VITRO LA PLANTE FURAJERE INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA DINAMICII DE CREŞTERE"IN VITRO" LA PLANTE FURAJERE T.Simplăceanu, C.Bindea, Dorina Brătfălean*, St.Popescu, D.Pamfil Institutul Naţional de Cercetere-Dezvoltare pentru

More information

Software Process and Life Cycle

Software Process and Life Cycle Software Process and Life Cycle Drd.ing. Flori Naghiu Murphy s Law: Left to themselves, things tend to go from bad to worse. Principiile de dezvoltare software Principiul Calitatii : asigurarea gasirii

More information

procese de bază, procese suport și procese manageriale Referențialul Asigurarea conformității Structuri

procese de bază, procese suport și procese manageriale Referențialul Asigurarea conformității Structuri În UPT asigurarea calității vizează întregul ansamblu de activități, structurat în procese de bază, procese suport și procese manageriale. Referențialul pentru asigurarea calității este dat de prevederile

More information

ISBN-13:

ISBN-13: Regresii liniare 2.Liniarizarea expresiilor neliniare (Steven C. Chapra, Applied Numerical Methods with MATLAB for Engineers and Scientists, 3rd ed, ISBN-13:978-0-07-340110-2 ) Există cazuri în care aproximarea

More information

OFERTA EDUCAȚIONALĂ (școlarizare, curriculum, oferta didactică și resursele pentru anul școlar )

OFERTA EDUCAȚIONALĂ (școlarizare, curriculum, oferta didactică și resursele pentru anul școlar ) INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BACAU ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 ONEŞTI str. Cașinului nr.15, tel/fax: 0234/313041 e-mail : scoalaunuon@yahoo.com http://www.scoalaunuonesti.ro OFERTA EDUCAȚIONALĂ (școlarizare,

More information

AE Amfiteatru Economic recommends

AE Amfiteatru Economic recommends GOOD PRACTICES FOOD QUALITY AND SAFETY: PRACTICES AND CONTRIBUTIONS BROUGHT BY THE CENTRE OF RESEARCH AND ALIMENTARY PRODUCT EXPERTISE Prof. univ. dr. Rodica Pamfilie, Academy of Economic Studies, Bucharest

More information

INFORMAȚII DESPRE PRODUS. FLEXIMARK Stainless steel FCC. Informații Included in FLEXIMARK sample bag (article no. M )

INFORMAȚII DESPRE PRODUS. FLEXIMARK Stainless steel FCC. Informații Included in FLEXIMARK sample bag (article no. M ) FLEXIMARK FCC din oțel inoxidabil este un sistem de marcare personalizată în relief pentru cabluri și componente, pentru medii dure, fiind rezistent la acizi și la coroziune. Informații Included in FLEXIMARK

More information

Once upon an Erasmus Tale (Traditional Arts and Languages across Europe)

Once upon an Erasmus Tale (Traditional Arts and Languages across Europe) Once upon an Erasmus Tale (Traditional Arts and Languages across Europe) PROIECT TEMATIC: ÎNVĂŢĂM PRIN ARTĂ Motto:,,Arta nu este un lucru, este o cale. Elbert Hubbar ROMÂNIA Clase participante Clasa pregătitoare

More information

MS POWER POINT. s.l.dr.ing.ciprian-bogdan Chirila

MS POWER POINT. s.l.dr.ing.ciprian-bogdan Chirila MS POWER POINT s.l.dr.ing.ciprian-bogdan Chirila chirila@cs.upt.ro http://www.cs.upt.ro/~chirila Pornire PowerPoint Pentru accesarea programului PowerPoint se parcurg următorii paşi: Clic pe butonul de

More information

Study for Determination of the Fitness Level of the Students by Using the Eurofit Battery Tests

Study for Determination of the Fitness Level of the Students by Using the Eurofit Battery Tests G Y M N A S I U M Vol. XVIII, Issue 1 / 2017 Scientific Journal of Education, Sports, and Health Study for Determination of the Fitness Level of the Students by Using the Eurofit Battery Tests Leuciuc

More information

Fişa disciplinei. 1. Date despre program. 2. Date despre disciplina Titulari. 3. Timp total estimat. 4. Precondiţii.

Fişa disciplinei. 1. Date despre program. 2. Date despre disciplina Titulari. 3. Timp total estimat. 4. Precondiţii. Fişa disciplinei 1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE 1.2. Facultatea CIBERNETICĂ, STATISTICĂ ŞI INFORMATICĂ ECONOMICĂ 1.3. Departamente (Departament) INFORMATICA

More information

Evoluţii în domeniul protecţiei copilului

Evoluţii în domeniul protecţiei copilului Evoluţii în domeniul protecţiei copilului Aplicarea politicii de dezinstituţionalizare a copiilor, fie prin reintegrarea lor în familia naturală sau extinsă, fie prin înlocuirea măsurii de protecţie de

More information

Manual pentru formarea cadrelor didactice în domeniul educaţiei pentru cetăţenie democratică şi al educaţiei pentru drepturile omului

Manual pentru formarea cadrelor didactice în domeniul educaţiei pentru cetăţenie democratică şi al educaţiei pentru drepturile omului Manual pentru formarea cadrelor didactice în domeniul educaţiei pentru cetăţenie democratică şi al educaţiei pentru drepturile omului Autori: Editor: Rolf Gollob Edward Huddleston Peter Krapf Maria-Helena

More information

privind stadiul funcţionării sistemului de management al calității, în perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2014.

privind stadiul funcţionării sistemului de management al calității, în perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2014. RAPORT INFORMATIV privind stadiul funcţionării sistemului de management al calității, în perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2014. Reuniunea de analiză a conducerii, cu privire la stadiul funcţionării

More information

PROCEDURA PRIVIND DECONTURILE. 2. Domeniu de aplicare Procedura se aplică în cadrul Universităţii Tehnice Cluj-Napoca

PROCEDURA PRIVIND DECONTURILE. 2. Domeniu de aplicare Procedura se aplică în cadrul Universităţii Tehnice Cluj-Napoca PROCEDURA PRIVIND DECONTURILE 1. Scpul: Descrie structura si mdul de elabrare si prezentare a prcedurii privind dcumentele care trebuie intcmite si cursul acestra, atunci cind persana efectueaza un decnt.

More information

WORKSHOP CONVENȚIA PRIMARILOR BUCUREȘTI

WORKSHOP CONVENȚIA PRIMARILOR BUCUREȘTI WORKSHOP CONVENȚIA PRIMARILOR BUCUREȘTI 07.11.2017 AGENȚIA LOCALĂ A ENERGIEI ALBA - ALEA FLORIN ANDRONESCU SIMPLA project has received funding from the s Horizon 2020 research and innovation programme

More information

IMPACTUL PROGRAMULUI INTEL TEACH ÎN ROMÂNIA

IMPACTUL PROGRAMULUI INTEL TEACH ÎN ROMÂNIA 2 0 0 9 STELIANA TOMA SILVIA FĂT SIMONA GĂBUREANU CORNELIA NOVAK INSTRUIREA ÎN SOCIETATEA CUNOAŞTERII: IMPACTUL PROGRAMULUI INTEL TEACH ÎN ROMÂNIA εlearning.romania Autori: Steliana TOMA Departamentul

More information

Managementul Proiectelor Software Metode de dezvoltare

Managementul Proiectelor Software Metode de dezvoltare Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Managementul Proiectelor Software Metode de dezvoltare 2 Metode structurate (inclusiv metodele OO) O mulțime de pași și

More information

INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA GERMINĂRII "IN VITRO" LA PLANTE FURAJERE

INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA GERMINĂRII IN VITRO LA PLANTE FURAJERE INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA GERMINĂRII "IN VITRO" LA PLANTE FURAJERE T.Simplăceanu, Dorina Brătfălean*, C.Bindea, D.Pamfil*, St.Popescu Institutul Naţional de Cercetere-Dezvoltare pentru Tehnologii

More information

Programe bazate pe practici inovative de tip blended learning în predarea matematicii

Programe bazate pe practici inovative de tip blended learning în predarea matematicii Programe bazate pe practici inovative de tip blended learning în predarea matematicii Silvia Făt Universitatea din București, silvia.fat@g.unibuc.ro Abstract This article presents a new project implemented

More information

REVISTA NAŢIONALĂ DE INFORMATICĂ APLICATĂ INFO-PRACTIC

REVISTA NAŢIONALĂ DE INFORMATICĂ APLICATĂ INFO-PRACTIC REVISTA NAŢIONALĂ DE INFORMATICĂ APLICATĂ INFO-PRACTIC Anul II Nr. 7 aprilie 2013 ISSN 2285 6560 Referent ştiinţific Lector univ. dr. Claudiu Ionuţ Popîrlan Facultatea de Ştiinţe Exacte Universitatea din

More information

LIDER ÎN AMBALAJE EXPERT ÎN SISTEMUL BRAILLE

LIDER ÎN AMBALAJE EXPERT ÎN SISTEMUL BRAILLE LIDER ÎN AMBALAJE EXPERT ÎN SISTEMUL BRAILLE BOBST EXPERTFOLD 80 ACCUBRAILLE GT Utilajul ACCUBRAILLE GT Bobst Expertfold 80 Aplicarea codului Braille pe cutii a devenit mai rapidă, ușoară și mai eficientă

More information

STRUCTURA TIPURILOR DE LECTIE

STRUCTURA TIPURILOR DE LECTIE STRUCTURA TIPURILOR DE LECTIE Lectia este o forma de organizare si desfasurare a activitatii didactice, care se desfasoara in scoala, sub conducerea unui cadru didactic, intr-o perioada de timp precis

More information

Anexa 3 Criterii de prioritizare a investițiilor în infrastructura unităților de învățământ

Anexa 3 Criterii de prioritizare a investițiilor în infrastructura unităților de învățământ Anexa 3 Criterii de prioritizare a investițiilor în infrastructura unităților de învățământ 1 Prioritizarea investițiilor pentru infrastructura educațională va urma o abordare în două etape. În prima etapă,

More information

Fenomene electrostatice şi materiale dielectrice. Modelare experimentală şi numerică şi aplicaţii industriale.

Fenomene electrostatice şi materiale dielectrice. Modelare experimentală şi numerică şi aplicaţii industriale. REZUMAT Fenomene electrostatice şi materiale dielectrice. Modelare experimentală şi numerică şi aplicaţii industriale. Lucrarea de faţă prezintă succint, dar argumentat, activitatea profesională desfăşurată

More information

Metodologie. de organizare a Programului național Școala altfel

Metodologie. de organizare a Programului național Școala altfel Metodologie de organizare a Programului național Școala altfel Cap. I. Prevederi generale Art. 1. Programul național Școala altfel are o durată de 5 zile consecutive lucrătoare în timpul anului școlar

More information

DECLARAȚIE DE PERFORMANȚĂ Nr. 101 conform Regulamentului produselor pentru construcții UE 305/2011/UE

DECLARAȚIE DE PERFORMANȚĂ Nr. 101 conform Regulamentului produselor pentru construcții UE 305/2011/UE S.C. SWING TRADE S.R.L. Sediu social: Sovata, str. Principala, nr. 72, judetul Mures C.U.I. RO 9866443 Nr.Reg.Com.: J 26/690/1997 Capital social: 460,200 lei DECLARAȚIE DE PERFORMANȚĂ Nr. 101 conform Regulamentului

More information

CERCETAREA ONLINE FLASH! PREP IN EUROPE: PRIMELE REZULTATE COORDINATION GROUP STUDY GROUP UNAIDS

CERCETAREA ONLINE FLASH! PREP IN EUROPE: PRIMELE REZULTATE COORDINATION GROUP STUDY GROUP UNAIDS PRIMELE REZULTATE COORDINATION GROUP STUDY GROUP APPROVED BY SUPPORTED BY UNAIDS 2 CE ESTE PREP? PrEP (profilaxia pre-expunere) denumește utilizarea unui medicament antiretroviral HIV de către o persoană

More information

intermediul TIC în şcolile din Europa

intermediul TIC în şcolile din Europa BG Datele cheie referitoare la învăţare şi inovare prin intermediul TIC în şcolile din Europa 2011 Comisia Europeană Datele cheie referitoare la învăţare şi inovare prin intermediul TIC în şcolile din

More information

Excel Advanced. Curriculum. Școala Informală de IT. Educație Informală S.A.

Excel Advanced. Curriculum. Școala Informală de IT. Educație Informală S.A. Excel Advanced Curriculum Școala Informală de IT Tel: +4.0744.679.530 Web: www.scoalainformala.ro / www.informalschool.com E-mail: info@scoalainformala.ro Cuprins 1. Funcții Excel pentru avansați 2. Alte

More information

Studiu comparativ privind revizuirea și actualizarea sistemului național de indicatori din domeniul educației

Studiu comparativ privind revizuirea și actualizarea sistemului național de indicatori din domeniul educației Studiu comparativ privind revizuirea și actualizarea sistemului național de indicatori din domeniul educației Autori: Irina Horga, Ciprian Fartușnic, Mihaela Jigău, Magda Balica, și Cornelia Novak București

More information

Evoluția pieței de capital din România. 09 iunie 2018

Evoluția pieței de capital din România. 09 iunie 2018 Evoluția pieței de capital din România 09 iunie 2018 Realizări recente Realizări recente IPO-uri realizate în 2017 și 2018 IPO în valoare de EUR 312.2 mn IPO pe Piața Principală, derulat în perioada 24

More information

Lansare de carte. Dezlegând misterele nașterii și morții și ale fenomenelor intermediare. O viziune budistă asupra vieții.

Lansare de carte. Dezlegând misterele nașterii și morții și ale fenomenelor intermediare. O viziune budistă asupra vieții. Lansare de carte Dezlegând misterele nașterii și morții și ale fenomenelor intermediare O viziune budistă asupra vieții Daisaku Ikeda Concert de pian Hiroko Minakami Editura Adenium Dezlegând misterele

More information

Calitate, Inovație și Networking în învățarea limbilor străine

Calitate, Inovație și Networking în învățarea limbilor străine Calitate, Inovație și Networking în învățarea limbilor străine Ghid pentru educația vocațională bazat pe experiențele derivate din proiectele care au primit premiul European Label Ghid Nellip Educația

More information

ELEMENTE DE REFORMĂ LA NIVELUL SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT DIN ROMÂNIA ELEMENTS OF REFORM IN THE ROMANIAN EDUCATION SISTEM

ELEMENTE DE REFORMĂ LA NIVELUL SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT DIN ROMÂNIA ELEMENTS OF REFORM IN THE ROMANIAN EDUCATION SISTEM ELEMENTE DE REFORMĂ LA NIVELUL SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT DIN ROMÂNIA ELEMENTS OF REFORM IN THE ROMANIAN EDUCATION SISTEM LECT. UNIV. DR. MĂDĂLINA TOMESCU, UNIVERSITATEA CREȘTINĂ DIMITRIE CANTEMIR Abstract:

More information

octombrie 2009 Sondaj naţional BENEFICIAR:

octombrie 2009 Sondaj naţional BENEFICIAR: Raport de cercetare octombrie 2009 Sondaj naţional BENEFICIAR: Studiul de faţă a fost realizat de INSOMAR în perioada 8-11 octombrie 2009, la comanda Realitatea TV; Cercetarea a fost realizată folosind

More information

Managementul referinţelor cu

Managementul referinţelor cu TUTORIALE DE CULTURA INFORMAŢIEI Citarea surselor de informare cu instrumente software Managementul referinţelor cu Bibliotecar Lenuţa Ursachi PE SCURT Este gratuit Poţi adăuga fişiere PDF Poţi organiza,

More information

Nume şi Apelativ prenume Adresa Număr telefon Tip cont Dobânda Monetar iniţial final

Nume şi Apelativ prenume Adresa Număr telefon  Tip cont Dobânda Monetar iniţial final Enunt si descriere aplicatie. Se presupune ca o organizatie (firma, banca, etc.) trebuie sa trimita scrisori prin posta unui numar (n=500, 900,...) foarte mare de clienti pe care sa -i informeze cu diverse

More information

Curriculum Vitae Europass

Curriculum Vitae Europass Curriculum Vitae Europass Informaţii Personale Nume / Prenume Adresă MÂŢĂ (SACARĂ) LILIANA Str. 9 Mai, Nr. 31, Sc. A, Ap. 2, Cod pstal 600066, Bacău, România Telefon 0745 157852 0334 803023 Fax E-mail

More information

Sc. 2.1 Sc. 2.1a. 29 Clasificarea Internaţională Standard a Educaţiei - ISCED 2011

Sc. 2.1 Sc. 2.1a. 29 Clasificarea Internaţională Standard a Educaţiei - ISCED 2011 Sc. 1 Sc. 1a CAIET STATISTIC Învăţământul PRIMAR (nivelul 1 ISCED) şi GIMNAZIAL (secundar inferior nivelul 2 ISCED) - educaţia formală - la începutul anului şcolar 2017-2018 Chestionarele şi precizările

More information

Ierarhizarea unităților școlare (școli și grădinițe) în funcție de nivelul de defavorizare. Metodologie. Cuprins

Ierarhizarea unităților școlare (școli și grădinițe) în funcție de nivelul de defavorizare. Metodologie. Cuprins Ierarhizarea unităților școlare (școli și grădinițe) în funcție de nivelul de defavorizare Metodologie Autori: Constantin Postoiu, Consilier Cancelaria Prim- Ministrului, Guvernul României Ionut Bușega,

More information

PACHETE DE PROMOVARE

PACHETE DE PROMOVARE PACHETE DE PROMOVARE Școala de Vară Neurodiab are drept scop creșterea informării despre neuropatie diabetică și picior diabetic în rândul tinerilor medici care sunt direct implicați în îngrijirea și tratamentul

More information

CONTRIBUŢII PRIVIND MANAGEMENTUL CALITĂȚII PROIECTULUI ÎN INDUSTRIA AUTOMOTIVE

CONTRIBUŢII PRIVIND MANAGEMENTUL CALITĂȚII PROIECTULUI ÎN INDUSTRIA AUTOMOTIVE UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIŞOARA Școala Doctorală de Studii Inginerești Ing. Daniel TIUC CONTRIBUŢII PRIVIND MANAGEMENTUL CALITĂȚII PROIECTULUI ÎN INDUSTRIA AUTOMOTIVE Teză destinată obținerii titlului

More information

Metodologia de organizare a programului național Școala altfel. - proiect -

Metodologia de organizare a programului național Școala altfel. - proiect - Metodologia de organizare a programului național Școala altfel - proiect - I. Prevederi generale 1. Programul naţional Şcoala altfel are o durată de 5 zile consecutive lucrătoare în timpul anului şcolar

More information

ACTA TECHNICA NAPOCENSIS

ACTA TECHNICA NAPOCENSIS 273 TECHNICAL UNIVERSITY OF CLUJ-NAPOCA ACTA TECHNICA NAPOCENSIS Series: Applied Mathematics, Mechanics, and Engineering Vol. 58, Issue II, June, 2015 SOUND POLLUTION EVALUATION IN INDUSTRAL ACTIVITY Lavinia

More information

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE UNIVERSITATEA AGORA DIN MUNICIPIUL ORADEA FACULTATEA DE ŞTIINŢE JURIDICE ŞI ADMINISTRATIVE

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE UNIVERSITATEA AGORA DIN MUNICIPIUL ORADEA FACULTATEA DE ŞTIINŢE JURIDICE ŞI ADMINISTRATIVE MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE UNIVERSITATEA AGORA DIN MUNICIPIUL ORADEA FACULTATEA DE ŞTIINŢE JURIDICE ŞI ADMINISTRATIVE anul universitar 2015-2016 Domeniul de studii universitare de licenţă:

More information

D în această ordine a.î. AB 4 cm, AC 10 cm, BD 15cm

D în această ordine a.î. AB 4 cm, AC 10 cm, BD 15cm Preparatory Problems 1Se dau punctele coliniare A, B, C, D în această ordine aî AB 4 cm, AC cm, BD 15cm a) calculați lungimile segmentelor BC, CD, AD b) determinați distanța dintre mijloacele segmentelor

More information

Propuneri pentru teme de licență

Propuneri pentru teme de licență Propuneri pentru teme de licență Departament Automatizări Eaton România Instalație de pompare cu rotire în funcție de timpul de funcționare Tablou electric cu 1 pompă pilot + 3 pompe mari, cu rotirea lor

More information

Considerente generale

Considerente generale Considerente generale Apelul de proiecte Profesori motivați în școli defavorizate are ca scop reducerea și prevenirea abandonului școlar timpuriu și promovarea accesului egal la învățământul preșcolar,

More information

Standardul ISO 9001: 2015, punct şi de la capat!! (14 )

Standardul ISO 9001: 2015, punct şi de la capat!! (14 ) Standardul ISO 9001: 2015, punct şi de la capat!! (14 ) Gândirea bazată pe risc și informațiile documentate. Analizând standardul ISO 9001: 2015 vom identifica aspecte ca privesc abordarea sau gândirea

More information

Având în vedere: Nr. puncte 1 pe serviciu medical. Denumire imunizare. Număr. Nr. total de puncte. servicii medicale. Denumirea serviciului medical

Având în vedere: Nr. puncte 1 pe serviciu medical. Denumire imunizare. Număr. Nr. total de puncte. servicii medicale. Denumirea serviciului medical CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE ORDIN privind modificarea Ordinului preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 571/2011 pentru aprobarea documentelor justificative privind raportarea

More information

VLAD-CRISTIAN SOARE - avocat definitiv

VLAD-CRISTIAN SOARE - avocat definitiv Informații personale Dată naștere: 17.04.1989 Localitate: București Telefon: 0745 512 512 E-mail: vlad.soare@soare-legal.ro VLAD-CRISTIAN SOARE - avocat definitiv Calificări Avocat definitiv în Baroul

More information

Documentaţie Tehnică

Documentaţie Tehnică Documentaţie Tehnică Verificare TVA API Ultima actualizare: 27 Aprilie 2018 www.verificaretva.ro 021-310.67.91 / 92 info@verificaretva.ro Cuprins 1. Cum funcţionează?... 3 2. Fluxul de date... 3 3. Metoda

More information

Formarea continuă a cadrelor didactice de științe tehnologice un program pentru societatea cunoașterii

Formarea continuă a cadrelor didactice de științe tehnologice un program pentru societatea cunoașterii U N I U N E A E U R O P E A N Ă GUVERNUL ROMĂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social European POSDRU 2007-2013 Instrumente Structurale 2007-2013 OIPOSDRU Casa Corpului

More information

UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA IAȘI FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI ȘCOALA DOCTORALĂ DOMENIUL: ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI

UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA IAȘI FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI ȘCOALA DOCTORALĂ DOMENIUL: ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA IAȘI FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI ȘCOALA DOCTORALĂ DOMENIUL: ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI Teza de doctorat: Practica implementării schimbărilor curriculare

More information

Participarea la educaţie în învăţământul secundar superior

Participarea la educaţie în învăţământul secundar superior Participarea la educaţie în învăţământul secundar superior O provocare pentru politicile curente în România Activitatea echipei de cercetare a beneficiat de implicarea şi sprijinul constant al Biroului

More information

CUVINTE CHEIE INTRODUCERE ÎN TEMATICA LUCRĂRII

CUVINTE CHEIE INTRODUCERE ÎN TEMATICA LUCRĂRII CUVINTE CHEIE managementul resurselor umane, managementul performanţei, motivaţia, evaluarea performanţelor profesionale, strategii, nevoile angajaţilor, feedback de 360 de grade. INTRODUCERE ÎN TEMATICA

More information

Fişa de verificare a îndeplinirii standardelor minimale impuse de universitate

Fişa de verificare a îndeplinirii standardelor minimale impuse de universitate ANEXA 6 Fişa de verificare a îndeplinirii standardelor minimale impuse de universitate Date despre candidat şi despre postul vizat Candidat Nume şi prenume: Nanu Eugenia Cristina Postul vizat: Numărul

More information

Tema seminarului: Analiza evolutiei si structurii patrimoniului

Tema seminarului: Analiza evolutiei si structurii patrimoniului Tema seminarului: Analiza evolutiei si structurii patrimoniului Analiza situaţiei patrimoniale începe, de regulă, cu analiza evoluţiei activelor în timp. Aprecierea activelor însă se efectuează în raport

More information

VIRTUAL INSTRUMENTATION IN THE DRIVE SUBSYSTEM MONITORING OF A MOBIL ROBOT WITH GESTURE COMMANDS

VIRTUAL INSTRUMENTATION IN THE DRIVE SUBSYSTEM MONITORING OF A MOBIL ROBOT WITH GESTURE COMMANDS BULETINUL INSTITUTULUI POLITEHNIC DIN IAŞI Publicat de Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iaşi Tomul LIV (LVIII), Fasc. 3-4, 2008 Secţia AUTOMATICĂ şi CALCULATOARE VIRTUAL INSTRUMENTATION IN THE

More information

earning every day-ahead your trust stepping forward to the future opcom operatorul pie?ei de energie electricã și de gaze naturale din România Opcom

earning every day-ahead your trust stepping forward to the future opcom operatorul pie?ei de energie electricã și de gaze naturale din România Opcom earning every day-ahead your trust stepping forward to the future opcom operatorul pie?ei de energie electricã și de gaze naturale din România Opcom RAPORT DE PIA?Ã LUNAR MARTIE 218 Piaţa pentru Ziua Următoare

More information

Cristina ENULESCU * ABSTRACT

Cristina ENULESCU * ABSTRACT Cristina ENULESCU * REZUMAT un interval de doi ani un buletin statistic privind cele mai importante aspecte ale locuirii, în statele perioada 1995-2004, de la 22,68 milioane persoane la 21,67 milioane.

More information

Strategia Europeană în Regiunea Dunării - oportunităţi pentru economiile regiunilor implicate -

Strategia Europeană în Regiunea Dunării - oportunităţi pentru economiile regiunilor implicate - Strategia Europeană în Regiunea Dunării - oportunităţi pentru economiile regiunilor implicate - 25 mai 2010 - Palatul Parlamentului, Sala Avram Iancu Inovatie, Competitivitate, Succes Platforme Tehnologice

More information

ANTRE(pre)NOR pentru PERFORMANȚĂ PROCEDURA DE RECRUTARE ŞI SELECȚIE CONSULTANT ÎN DEZVOLTAREA ȘI MANAGEMENTUL AFACERII

ANTRE(pre)NOR pentru PERFORMANȚĂ PROCEDURA DE RECRUTARE ŞI SELECȚIE CONSULTANT ÎN DEZVOLTAREA ȘI MANAGEMENTUL AFACERII Axa prioritară 3: Creșterea adaptabilității lucrătorilor și a întreprinderilor Domeniul major de intervenție 3.1: Promovarea culturii antreprenoriale Titlul proiectului: ANTRE(pre)nor pentru performanță

More information