Studiul soluţiilor de localizare în reţele de senzori bazate pe evaluarea conectivităţii în vederea utilizării în sisteme colaborative de explorare
|
|
- Antonia Parsons
- 6 years ago
- Views:
Transcription
1 Studiul soluţiilor de localizare în reţele de senzori bazate pe evaluarea conectivităţii în vederea utilizării în sisteme colaborative de explorare
2 1 Introducere Reţelele de senzori fără fir reprezintă un domeniu de cercetare de mare interes. Progresele recente ale tehnologiei au dus la posibilitatea dezvoltării unor senzori cu un cost redus, cu un consum de putere redusă şi în acelaşi timp multifuncţional, care pot comunica pe arii restrânse. Un număr mare de astfel de dispozitive de dimensiune redusă, conectate într-o reţea de comunicaţie fără fir au dus la dezvoltarea de aplicaţii de monitorizare şi control al locuinţelor, al oraşelor, a mediului. Într-o astfel de reţea o caracteristică extrem de importantă şi dorită este cea de localizare. În aplicaţii precum monitorizarea mediului, monitorizarea incendiilor, a calităţii aăpei sau a preciziei agriculturii, datele măsurate şi livrate de către aplicaţie nu nicio valoare dacă nu este cunoscută locaţie de unde se prelevă acesle informaţii. Mai mult o estimare a locaţiei permite dezvoltarea unui număr vast de aplicaţii, precum administrarea inventarului, dectarea intruşilor, monitorizarea traficului rutier, supraveghere, etc. Problema localizării nodurilor unei reţele de senzori, reprezintă una dintre cele mai dificile şi spinoase probleme ce trebuie rezolvate, ţinând cont de realitatea înconjurătoare. Deoarece marea parte a aplicaţiilor bazate pe reţele de senzori, au nevoie de localizarea pentru a putea asista operaţiile pe care le execută, ca de exemplu pentru a-si adnota datele cu locaţia curentă, este absolut nevoie ca senzorul sa poată sa fie capabil să îşi găsească propria locaţie. Există diferite soluţii de localizare a unor microsisteme digitale, ce pot fi împărţite pe trei mari categorii: sistem de localizare globală, sisteme de localizare pe arii extinse bazate pe reţeaua celulară, sisteme de localizare interne[1]. Din punct de vedere a metodelor de calcul a distantei, există două metode, cea bazată pe calculul distanţelor între noduri utilizând echipamente suplimentare pentru localizare ultrasonică sau bazată pe masurarea puterii semnalului [10]. O altă categorie este cea a soluţiilor care se bazează pe stabilirea conectivităţii la nivelul reţelei pentru a stabili poziţiile nodurilor bazându-se pe proximitate. Algoritmii de localizare estimează locaţia senzorilor, despre care iniţial nu deţin nicio informaţie cu referire la poziţia acestora, folosind cunoaşterea poziţiei absolute a câtorva senzori şi efectuarea de măsurători dintre senzori precum distanţa şi raportul măsurătorilor. Senzorii a căror locaţie este cunoscută se numesc ancore iar poziţia lor se poate obţine folosind un sistem de poziţionare global (GPS), sau prin instalarea de ancore în poziţii a căror coordonate sunt cunoscute. În aplicaţii care necesită un sistem de coordonate global, aceste ancore vor determina locaţia senzorilor reţelei în acel sistem global de coordonate. În aplicaţii în care este suficient doar un sistem de coordonate local (de exmplu aplicaţii de genul casei inteligente), aceste ancore definesc sistemul local de coordonate, ce va servi drept referinţă pentru calculul tuturor locaţiilor senzorilor. Datorită constrângerilor legate de costul şi dimensiunea senzorilor, de consumul de energie, etc. majoritatea senzorilor nu deţin informaţii cu referire la propria locaţie. Aceşi senzori se numesc non-ancore, iar coordonatele lor vor fi estimate pe baza algoritmilor de localizare. 2 MELISSEVS
3 2 Prezentarea conţinutului referatului Cu toate că există dezvoltate o multitudine de soluţii teoretice, din punct de vedere practic nu este foarte clar care dintre acestea pot fi puse realizate cu rezultate remarcabile şi care se opresc doar la stadiul de idee. Una din soluţiile ce funcţionează cu succes din ambele puncte de vedere, este soluţia clasică de a unui sistem bazată pe localizare globală, adică Sistemul de Pozitionare Globală (GPS), o reţea de 24 de sateliţi plasaţi pe orbită ce foloseşte un algoritm de triangulaţie pentru a determina locaţia fizică cu o acurateţe de 10 metri. GPS devine ineficient cand e vorba de localizare internă, sau in zonele urbane, unde cladirile înalte distorsionează şi împiedică perpetuarea semnalelor provenite de la sateliţi [2]. Un alt dezavantaj major este faptul că implică circuistică suplimentară care determină o creştere a consumului de energie şi o creştere a dimensiunilor nodului. O alta soluţie care suferă însă de acceaşi problemă ca şi cea prezentată mai sus este cea bazată pe triangulaţie ultrasonica [11] [12] [13] care impune montarea pe fiecare nod a unui transmiţător/receptor ultrasonic precum şi circuistica necesară prelucrării semnalelor în vederea calculării poziţiei nodului. În [26], se propune un algoritm probabilistic pentru estimarea localizării într-o reţea de senzori ce este formată din noduri-senzori şi noduri-ancoră, proporţionalitatea dintre cei doi fiind net superioară primului tip de senzori. Nodurile-ancoră sunt la rândul lor de două tipuri: noduri ancoră ce sunt echipaţi cu GPS şi noduri ancoră care îşi descoperă poziţia folosind altă metodă. Soluţia prezentă presupune o desfăşurare controlată a nodurilor în perimetru, sub forma unei grile şi în care se presupune că unitatea de măsură folosită este cunoscută de către toate nodurile din reţea. Problema care trebuie rezolvată este aceea de identificare a poziţiei corecte în grila creată. Fie o grilă de dimensiuniile M şi N, S mulţimea nodurilor-senzori şi A mulţimea nodurilor-ancoră. Fiecare nod din mulţimea A şi S conţin şi perechea (i,j) ce reprezintă coordonatele matricii unde un anumit nod este localizat. Pentru, se defineşte vectorul ce reprezintă un vector format din contorizarea paşilor pentru fiecare nod-ancoră k din A. astfel,,,. Probabilitatea grilei se poate reprezenta, prin folosirea unei matrici de dimeniuniile MxN astfel:,, unde probabilitatea ca nodul senzor să fie găsit la poziţia,, dacă, 0, dacă, În aceste condiţii, fiecare element al probabilităţii de mai sus se poate scrie astfel: MELISSEVS 3
4 unde reprezintă probabilitatea ca nodul k poziţionat la (i,j)să fie la paşi de al l- lea nod-ancoră. Se mai declară doi parametri: λ repezentând distanţa dintre nodul de mai sus şi un nod-ancoră, iar τ numărul de paşi ce există între cele noduri. Astfel distribuţia noduruilor e dată de formula: 1! unde τ =1,2,... După crearea unei matrici de probabilităţii a grilei, fiecare nod îşi va alege poziţia (i,j) în grilă, unde probabilitatea sa va fi maximă. Dacă de notează i max şi j max ca fiind poziţiile din grilă unde pentru nodul k, elementul max, 1,1. Nodul k îşi va calcula locaţia ca fiind (x k, y k ) = (i max * Unitatea_de_măsură_a_grilei, j max * Unitatea_de_măsură_a_grilei ). Pentru determinarea localizării, nodurile ancoră vor trimite în continuu pachete, ce conţin numărul lor de identificare, locaţia şi contorul de paşi, care iniţial va fi pus pe zero. Dacă reţeaua de senzori este de dimensiuni mai reduse, aceste pachete vor fi trimise către toată suprafaţa, iar dacă dimeniunea este mare, atunci pachetele vor fi trimise doar pe o anumită suprafaţă, iar in acest caz fiecare nod se asteaptă să primescă pachete de la cel putin 3 noduri-ancore. În tipul acestor trimiteri de pachete, nodurile-senzori vore reţine care este distanţa minimă, de la fiecare nod-ancoră ce ia trimis pachete. Când un nod-ancoră primeşte informaţii de la un alte noduri-ancoră, se realizează o estimare a distanţei Euclidiene a unui pas, denumită factor de corecţie (CF) şi il propagă controlat în reţea. Pentru un nod-ancoră ce se află poziţionat la ( x i, y i ), formula factorului de corecţie este: unde, reprezintă numărul de paşi dintre poziţia curentă ( x i, y i ) a nodului ancoră şi nodul-ancoră ce se află poziţionat la ( x j, y j ). Acest factor este important deoarece prin calcularea acestuia se trece la invocarea algoritmului probabilităţii grilei. Informaţia care este valabilă pentru fiecare senzor în acest moment este legată de numărul de salturi a unui set de noduri-ancoră, poziţia acestora şi unitatea de măsură folosită. Fiecare nod-senzor va evalua probabilitatea de a fi localizat în fiecare punct al grilei, necesitând a se calcula mai întâi λ, adică distanţa în număr de paşi dintre punctul evaluat al grilei şi un nod-ancoră, după formula: distanţa dintre punctul grilei şi nodul ancoră 4 MELISSEVS
5 Cunoscând λ, şi actualul contor de paşi, se ăpoate calcula probabilitatea a nodului k de a se afla la poziţia (i,j) şi de a fi paşi până la al l-lea nodancoră. Se pot obţine mai departe valorile a matrici probabilăţii grilei pentru fiecare nod, urmată de evaluarea totală. Astfel localizarea estimării finale a poziţiei nodului k, se obţine prin identificarea maximului din lista elementelor matricii. Indicii i max şi j max denotă elementul maxim şi se obţine estimarea locaţiei ( x k, y k ) pentru nodul k. Spotlight [10], reprezintă o altă metodă de localizare, realizată cu un buget restrâns, performanţele obţinute în exterior o eroare de maxim 20cm. Se foloseşte o arhitectura asimetrică, în care nodurile ce conţin senzori nu au nevoie de o arhitectură hardware adiţională, astfel încât toată circuistica mai sofisticată este centralizată într-un dispozitiv central. Acesta dispune de un fascicul laser care luminează nodurile ce conţin senzori şi care se află poziţionati în locuri fixe. Ideea principală a acestei soluţii este aceea de a genera evenimente controlate în perimetrul de desfăşurare al nodurilor. Un astfel de eveniment controlat, ar putea fi de exemplu un fascicul de lumină emis de către dispozitivul central. O aplicaţie militată ar putea reprezenta un exemplu în care se poate folosi un asemenea sistem. Dacă un elicopter echipat cu un sistem Spotlight ar suvola peste un perimetru în care ar exista noduri, şi ar fi trimite fascicule către senzori, aceştia ar detecta evenimentele şi ar trimite către staţia principală timpul când au detectat aceste evenimente. Astfel sistemul Spotlight va localiza poziţia nodului fix. Sistemul dispune de o funcţie de detectare a evenimentelor D(t) folosită de către noduri şi care este folosită pentru a se determina dacă avem evenimente externe, returnează durata de când evenimentului a fost lansat şi momentul când evenimentul a fost observat de către nod. Astfel evenimentul i va fi corelat cu timpul t i dacă citirea de la senzorul d ti indeplineşte condiţia : d max + < d ti unde d max reprezintă valoarea maximă raporată de senzorul d ti înaintea t i şi este o constantă care asigură că prima detecţie de valoare mare (variaţiile de valoare mică sunt zgomote) reprezintă de fapt durata evenimentului şi mai departe garantează MELISSEVS 5
6 că doar schimbările importante de semnal sunt evenimente observate de către senzori. Dispozitivul central este cel care va implementa funcţia de localizare L(t) şi evenimentul distribuit E(t). Acesta din urmă are rolul de a descire distribuţia evenimentelor de-a lungul timpului, fiind de fapt elementul principal al sistemului, şi desigur şi funcţia cea mai sofisticată. Prin realizarea ei, componentele hardware se vor reduce la minim. Funcţia E(t) se aplică astfel: a. Dacă nodurile se află plasate pe o dreaptă, atunci spaţiul A se poate scrie după formula A=[0,l], unde l, atunci funcţia va genera evenimentele (spoturi de lumină) sub formă de puncte de-a lungul dreptei păstrând viteza de deplasare a fascicului laser constantă. Lista de evenimente de mai sus generată de E(t) în plan unidimensional poartă denumirea de PointScan şi pentru nodul i se notează T i ={t i1 }. b. Dacă emiţătorul laser este o diodă laser, atunci, se poate genera o întreagă linie de evenimente simultan cu aceaşi viteză de deplasare a fascicului. Astfel nodurile se află plasate într-un plan bidimensional A=[l x l], iar lista de evenimente generată de către E(t) se numeşte LineScan şi pentru nodul i se notează T i ={t i1, t i2 }. c. Dacă emiţătorul laser este un proiector, atunci se poate genera evenimente ce acoperă o arie şi care poată denumirea de AreaCover. Spaţiul A va fi partajat în secţiuni multiple şi pentru fiecare se va asigna un identificator binar (cod). Funcţia de localizare L(t) folosită în sistemul Spotlight, compară de fapt durata returnată de către E(t) cu duratele reportate de către noduri. Această funcţie are ca intrare pentru PointScan secvenţa de timp T i = {t 1 } corespunzătoare nodului i. Se va realiza o căutare simplă pentru evenimentul a cărui durată este cea mai apropiată de t 1. Dacă t 1 îndeplineşte relaţia: unde, e n şi e n+1 sunt două evenimente consecutive, atunci locaţia obţinută pentru nodul i va fi : şi Pentru LineScan, intrarea corespunzătoare este T i ={t i1, t i2 }, raportată la nodul i. Respecând condiţiile : şi unde e n şi e n+1 sunt două evenimente consecutive orizontale iar e m şi e m+1 sunt două evenimente consecutive verticale, atunci locaţia obţinută pentru nodul i va fi: şi Pentru AreaCover, intrarea corespunzătoare pentru n evenimente raportate la nodul i este T i ={t i1, t i2,..., t in }. Intrarea se poate renota pentru m evenimente generale generate ca fiind T ={t 1, t 2,, t m }. Astfel pentru fiecare nod i se construieşte codul d i =d i1 d i2...d im, unde fiecare d ij =1 dacă tj Ti şi d ij =0 dacă tj Ti. Dacă condiţia: este adevărată, unde e n este un eveniment cu codul den, atunci locaţia obţinută pentru nodul i va fi: 6 MELISSEVS
7 şi Folosindu-se de aceste funcţii, procesul de localizare va fi următorul: a. Dispozitivul central al sistemului (plasat în exemplu în elicopter), distribuie evenimentele în perimetrul A într-un anumit interval de timp. b. Pe durata distribuţiei, nodurile înregistrează secvenţa de timp T i = {t i1, t i2, t i3,..., t in }, ce reprezintă un set format din duratele evenimentelor detectate de nodul i. c. După distribuirea evenimentelor, fiecare nod i va trimite secvenţa corespunzătoare T i către dispozitivul central. d. Dispozitivul Spotlight va estima locaţia fiecărui nod i folosind secvenţa T i şi funcţia E(t). O altă soluţie este cea bazată pe calcularea puterii semnalului recepţionat iar pe baza acesteia se poate aproxima poziţia nodului receptor faţă de transmitator, astfel de soluţii bazate pe RSSI (Received Signal Strength Indicator) au fost propuse în [15] [16] [17] [18]. Soluţii bazate pe calcularea timpului de recepţionare a semnalului (ToA Time of Arrivel) sunt propuse în [19] [20]. Toate soluţiile de mai sus suferă de dezavantajul necesităţii utilizării componentelor hardware suplimentare care să asigure suportul pentru recepţionarea şi prelucrarea semnalelor utilizate în procesul de localizare. Pentru a evita această problemă s-au propus o serie de soluţii care nu se bazează pe calcularea distanţelor dintre noduri ci pe stabilirea proximitaţii dintre diferite noduri. În acest fel, cu o precizie mai scăzută decât în cazul soluţiilor bazate pe distanţe, se poate stabili poziţia fiecărui nod în cadrul reţelei. Astfel de soluţii sunt prezentate în [25] [21] [22] [23] [24]. Pentru sistemele de localizare pe arii extinse bazate pe reţeaua celulară se recurge la măsurarea forţei semnalui, a unghiului semnalului receptat şi/sau diferenţa de timp a semnalului receptat[2]. Cu toate acestea acurateţea localizării în aceste sisteme este limitată de către mărimea celulelor, iar in medii interne, este limitată şi de multiplele reflecţii ale undelor radio[3]. În [14] este prezentată o soluţie bazată pe un echipament de localizare extern reţelei şi care utilizează un procedeu de generare de evenimente la nivelul nodurilor şi apoi calcularea poziţiei nodului în functie de momentul când acesta a sesizat evenimentul, respectiv de poziţia echipamentului extern care genereaza evenimentul. În cazul prezentat în [14] echipamentul extern este montat pe un elicopter care va survola zona în care este desfaşurată reţeaua de senzori şi va emite un fascicol luminos care va fi recepţionat pe rând de către nodurile reţelei. În momentul în care un nod recepţionează un astfel de fascicol luminos il raportează către echipamentul de localizare etichetat cu momentul de timp în care evenimentul (prezenţa fascicolului) a fost sesizat. Pe baza informaţiei temporale modulul de poziţionare va calcula poziţia la care se află nodul care a recepţionat evenimentul la momentul specificat şi o va transmite acestuia. Această soluţie poate fi utilizată în cazul reţelelor cu noduri fixe care necesită o singură opratie de localizare în faza de punere MELISSEVS 7
8 în funcţiune a reţelei, de asemenea implică absenţa oricărui obstacol care să restricţioneze recepţia semnalului luminos la nivelul nodului. Diferite sistemele de localizare interne au fost concepute, folosind unde inflaroşii, ultrasunete, supraveghere video, unde radio, sau emergenţe. Localizarea internă se bazează pe metode ce diferă considerabil faţă de cele pentru exterior. Sistemele de localizare interne, bazate pe unde radio, adică WLAN (IEEE b denumite şi Wi-Fi), au diferite avantaje faţă de celelalte metode. Pe de o parte, reprezintă o soluţie economică, deoarece infrastructura acestora deja există în majoritatea clădirilor de interes general spre deosebire de celelate sisteme interne, iar pentru sistemele digitale ce dispun de propriul sistem de operare, se poate implementa destul de uşor un program de localizare. Din punct de vedere al conectivităţii, în vederea utilizării în sisteme colaborative, modul de propagare a undelor radio este sistemul cel mai robust, faţă de localizarea video, ce depinde de factorii de lumină existenţi in apropiere, sau faţă de localizarea prin unde inflaroşii ce depinde de obstacolele ce pot aparea între receptor şi emiţător. RADAR[4,5] este un sistem de localizare şi urmărire bazat pe WLAN. Sistemul măsoară la echipamentul de transmisie puterea semnalul emis, RSSI (Radio Signal Strength Indicator), după care folosesşte aceste date pentru a descoperi poziţionarea 2D în clădire. Microsoft a implementat două tipuri de radar: unul ce foloseşte analiza scenei şi altul ce foloseşte triangulaţia. Aceste sisteme de localizare oferă două avantaje majore: pe de o parte sunt necesare un număr restrâns de echipamente, iar pe de alta parte poate folosi infrastructura reţelelor wireless ce există în clădiri. Folosind sistemele RADAR ce implementează metoda de analiză a scenei se pot detecta obiecte aflate în interiorul unei raze de acurateţe de 3 metri faţă de poziţia sa, cu o probabilitate de 50 de procente, în timp ce sistemele RADAR ce implementează cealaltă soluţie, la aceeaşi probabilitate raza ariei de acurateţe este de 4,3 metri [6]. O altă soluţie este TDOA (Time difference of arrival), metodă aplicată pentru un sistem de localizare bazat pe IEEE , dar care necesită hardware adiţional pentru a măsura diferenţa de timp. Echipamentele Access Point sau receptoarele ce suportă TDOA trebuie să fie instalate, iar semnalele lor de tact trebuie să fie sincronizate între ele cu precizie[7]. Un model de sistem de localizare intern a fost descris în [3]. Semnalul WLAN apărut în cadrul măsurătorilor primare era destul de slab, datorită faptului că propagarea semnalului a fost grav afectat de unghiurile moarte existente în imobil, de zgomotele şi interferenţele apărute. Astfel s-a dezvoltat un algoritm de poziţionare cat mai eficientă a echipamentelor de localizare, pentru reducerea numărului de receptoare şi de amplificatoare de semnal. În timpul testelor efecutate, pe dispozitive mobile, s-a ajuns la concluzia ca algoritmul trebuie să rezolve anumite probleme apărute. De exemplu un dispozitiv mobil nu poate traversa de la o poziţie la alta întrun interval scurt de timp dacă între cele există ca obstacol un zid. Performanţele algoritmului de poziţionare şi localizare, au fost măsutare, folosindu-se metrica distanţei erorii, definită ca distanţa spaţială dintre poziţia originală şi poziţia calculată de către poziţia sistemului. Active Bat [8,9], reprezintă un sistem de localizare, ce foloseşte ultrasunetele. Elementele mobile au nevoie de ataşarea unei etichete care va primi o cerere trimisă de la controllerul principal pe banda radio de unde scurte, şi va emite un puls ultrasonic către o matrice ce celule, ce au rol de receptoare. În acelaşi timp, 8 MELISSEVS
9 controllerul transmite din nou pe frecvenţa radio un pachet de cerere şi un semnal de sincronizare către matricea de celule. Fiecare celulă măsoară intervalul de timp dintre reset şi pulsul ultrasonic primit de la etichetă, trimiţând măsurătorile mai departe la controllerul central, care va executa algoritmul necesar pentru detectarea locaţiei, eliminând datele ce par a fi incorecte, datorită erorilor de transmisie ce pot apărea.sistemul poate detecta etichetele cu o acurateţe de 9cm pentru 95% din testele efectuate. Deasemenea poate oferi informaţii computerizate despre locul unde sunt plasate pe obiecte etichetele, precum şi care ultrasunete sunt obstrucţionate. Fiecare etichetă are un cod unic de identificare şi adresare, GUID. Cu toate că s-au incercat diferite abordări ale problemei de localizare, sunt totuşi anumite probleme care încă nu au fost soluţionate. Aces tea din urmă se referă la caracterizarea analitică a reţelelor de senzori (din punct de vedere al localizării) şi dezvoltarea unor algoritmi de localizare eficienţi pentru diferite clase de reţele într-o varietate de condiţii. În [27] sunt prezentate posibile abordări ale acestor probeme care vor fi menţionate în continuare. Se face referire la metodele bazate de măsurarea distanţei. Se pune problema dacă la localizarea bazată pe distanţă o reţea de senzori este localizabilă în mod unic. Pentru a reyolva această problemă se utilizează teoria grafului. O particularitate a grafului asociată cu localizarea unică în reţelele de senzori este rigiditatea globală [28]. Această proprietate este doar o condiţie suficientă pentru localizarea unică, condiţia necesară însă este încă deschisă pentru cercetare. O altă problemă majoră o reprezintă amaliza caracteristicilor reţelor de senzori fără fir în cazul unor măsurători ale distanţei afectate de zgomot. În acest domeniu cunoştiinţele sunt limitate. Există lucrări care în care sunt prezentate diverse criterii pentru selectarea subgrafurilor din graful reprezentativ în scopul unei localizări robuste şi puternice importiva acestor erori. O problemă relevantă o reprezintă înţelegerea şi utilizarea caracteristicile erorii de propagare dintr-o reţea de senzori. Este mai probabil ca un nod aflat mai departe de nodurile ancoră să prezinte erori mai mari ale estimării locaţiei, deoarece această eroare de estimare nu este afectată doar de erorile de măsurare ale distanţei între nodul respectiv şi vecinii, ci este deasemenea afectat de erorile de estimare ale locaţiilor vecinilor faţă de care se face estimarea locaţiei nodului în cauză. O altă preocupare este de a reduce din complexitatea de calcul a algoritmilor de localizare. În literatura de specialitate s-a concluzionat faptul că o procedură arbitrară de localizare are o complexitate de calcul exponenţială cu număr nodurilor de senzori, în cazul în care nu se aplică o procedură iterativă cu anumite clase de grafuri reprezentative precum grafuri de trilateraţie sau cvadri-lateraţie. Cele din urmă oferă o complexitate de calcul mai redusă pentru localizare, deasemenea există metode sistematice de localizare a reţelelor ce folosesc astfel de grafuri, astfel că este de interes dezvoltarea unor mecanisme care să permită aplicarea acestor metode şi pentru alte clase de grafuri reprezentative. Caracterizarea statistică a proprietăţilor reţelelor prezintă deasemenea interes pentru a asigura, chiar dacă la un grad ridicat de probabilitate, faptul că reţeaua este localizabilă, sau că deţine o structură de trilateraţie, astfel încât calculele de localizare să fie descentralizabile. MELISSEVS 9
10 3 Bibliografie [1] P. Enge, P. Misra, Special Issue on GPS: The Global Positioning System, Proc. IEEE 87, No. 1, [2] S. Tekinay, Wireless Geolocation Systems and Services, IEEE Commun. Magazine 36, No. 4, [3] Z. Xiang, S. Song, J. Chen, H. Wang, J. Huang, X. Gao, A wireless LANbased indoor positioning tehnology, IBM J. RES. & DEV., Vol.48, No.5/6, September/November 2004 [4] P. Bahl, V. N. Padmanabhan, RADAR: An In-Building RFBased User Location and Tracking System Proc. IEEE infocom 2000, 2000, pp [5] Y. Wang, X. Jia, H.K. Lee, G.Y. Li, An indoors wireless positioning system based on wireless local area network infrastructure, The 6th International Symposium on Satellite Navigation Technology Including Mobile Positioning & Location Services, Australia, 2003 [6] Intel Research, Instrumenting the World: An Introduction to Wireless Sensor Networks, Intel Corp., 2005, online: [7] T. Kitasuka, K. Hisazumi, T. Nakanishi, A. Fukuda, WiPS: Location and Motion Sensing Technique of IEEE Devices, Third International Conference on Information Technology and Applications (ICITA 05), 2005, pp [8] Jeffrey Hightower, Gaetano Borriell, Location Systems for Ubiquitous Computing, IEEE, August 2001 [9] A. Harter et al., The Anatomy of a Context-Aware Application, Proc. 5th Ann. Int l Conf. Mobile Computing and Networking (Mobicom 99), ACM Press, New York, 1999, pp [10] Radu Stoleru, Tian He, John A. Stankovic, David Luebke, A high-accuracy, low-cost localization system for wireless sensor networks, Proceedings of the 3rd international conference on Embedded networked sensor systems, November 02-04, 2005, San Diego, California, USA [11] M. Minami, S. Saruwatari, T. Kashima, T. Morito, H. Morikawa, and T. Aoyama, "Implementation-based Approach for Designing Practical Sensor Network Systems", În Proceedings of 11th Asia-Pacific Software Engineering Conference (APSEC'04), pp , [12] Ward, A. Jones, A. Hopper, "A New Location Technique for the Active Office", IEEE Personal Communications, vol. 4, No. 5, pp , Oct MELISSEVS
11 [13] N.B. Priyantha, A.K.L. Miu, H.Balakrishnan, S. Teller, The Cricket Compass for contextaware mobile applications, Proceedings of MobiCom 2001, Rome, ACM/IEEE (2001). [14] Radu Stoleru, Tian He, John A. Stankovic, David Luebke, A high-accuracy, low-cost localization system for wireless sensor networks, Proceedings of the 3rd international conference on Embedded networked sensor systems, November 02-04, 2005, San Diego, California, USA [15] P. Corke, R. Peterson, D. Rus, "Networked Robots: Flying Robot Navigation Using a Sensor Net", în ISSR, [16] Pubudu N. Pathirana, Nirupama Bulusu, Andrey V. Savkin, Sanjay Jha, Node Localization Using Mobile Robots în Delay-Tolerant Sensor Networks, IEEE Transactions on Mobile Computing, v.4 n.3, p , May 2005 [17] N. Priyantha, H. Balakrishnan, E. Demaine, S. Teller, "Mobile-Assisted Topology Generation for Auto-Localization în Sensor Networks", în Proceedings of Infocom, [18] M. Sichitiu, V. Ramadurai,"Localization of Wireless Sensor Networks with a Mobile Beacon", în Proceedings of MASS, 2004 [19] Andreas Savvides, Chih-Chieh Han, Mani B. Strivastava, Dynamic finegrained localization în Ad-Hoc networks of sensors, Proceedings of the 7th annual international conference on Mobile computing and networking, p , July 2001, Rome, Italy. [20] M. Broxton, J. Lifton, J. Paradiso, "Localizing a Sensor Network via Collaborative Processing of Global Stimuli", în Proceedings of EWSN, [21] N. Bulusu, J. Heidemann, D. Estrin, "GPS-less Low Cost Outdoor Localization for Very Small Devices", în IEEE Personal Communications Magazine, [22] Tian He, Chengdu Huang, Brian M. Blum, John A. Stankovic, Tarek Abdelzaher, Range-free localization schemes for large scale sensor networks, Proceedings of the 9th annual international conference on Mobile computing and networking, September 14-19, 2003, San Diego, CĂ, USA. [23] R. Nagpal, H. Shrobe, J. Bachrach, "Organizing a Global Coordinate System for Local Information on an Adhoc Sensor Network", în A.I Memo MIT A.I. Laboratory, [24] D. Niculescu, B. Nath, "DV-based Positioning în Adhoc Networks" în Telecommunication Systems, vol. 22, [25] J. Bruck, J. Gao, A. Jiang, Localization and routing în sensor networks by local angle information, Proc. of the Sixth ACM International Symposium on Mobile Ad Hoc Networking and Computing (MobiHoc 05), pages , May [26] Radu Stoleru, John A. Stankovic, Probality Grid: A Localization Estimation Scheme for Wireless Sensor Networks, IEEE SECON, 2004 [27] Guoqiang Mao, Baris Fidan, Brian D. O. Anderson, Wireless Sensor Network Localization Techniques, Computer Networks, Vol. 51, Issue 10, pp , 11 Julz 2007 MELISSEVS 11
12 [28] B. Anderson, P. Belhumeur, T. Eren, D. Goldenberg, A. Morse, W. Whitelez, R. Yang, Graphical properties of easily localizable sensor networks, submitted for publicaions in Wireless Networks, MELISSEVS
Metrici LPR interfatare cu Barix Barionet 50 -
Metrici LPR interfatare cu Barix Barionet 50 - Barionet 50 este un lan controller produs de Barix, care poate fi folosit in combinatie cu Metrici LPR, pentru a deschide bariera atunci cand un numar de
More informationProcesarea Imaginilor
Procesarea Imaginilor Curs 11 Extragerea informańiei 3D prin stereoviziune Principiile Stereoviziunii Pentru observarea lumii reale avem nevoie de informańie 3D Într-o imagine avem doar două dimensiuni
More informationReflexia şi refracţia luminii. Aplicaţii. Valerica Baban
Reflexia şi refracţia luminii. Aplicaţii. Sumar 1. Indicele de refracţie al unui mediu 2. Reflexia şi refracţia luminii. Legi. 3. Reflexia totală 4. Oglinda plană 5. Reflexia şi refracţia luminii în natură
More informationTitlul lucrării propuse pentru participarea la concursul pe tema securității informatice
Titlul lucrării propuse pentru participarea la concursul pe tema securității informatice "Îmbunătăţirea proceselor şi activităţilor educaţionale în cadrul programelor de licenţă şi masterat în domeniul
More informationSemnale şi sisteme. Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Departamentul de Comunicaţii (TC)
Semnale şi sisteme Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Departamentul de Comunicaţii (TC) http://shannon.etc.upt.ro/teaching/ssist/ 1 OBIECTIVELE CURSULUI Disciplina îşi propune să familiarizeze
More information2. Setări configurare acces la o cameră web conectată într-un router ZTE H218N sau H298N
Pentru a putea vizualiza imaginile unei camere web IP conectată într-un router ZTE H218N sau H298N, este necesară activarea serviciului Dinamic DNS oferit de RCS&RDS, precum și efectuarea unor setări pe
More informationStructura și Organizarea Calculatoarelor. Titular: BĂRBULESCU Lucian-Florentin
Structura și Organizarea Calculatoarelor Titular: BĂRBULESCU Lucian-Florentin Chapter 3 ADUNAREA ȘI SCĂDEREA NUMERELOR BINARE CU SEMN CONȚINUT Adunarea FXP în cod direct Sumator FXP în cod direct Scăderea
More informationARBORI AVL. (denumiti dupa Adelson-Velskii si Landis, 1962)
ARBORI AVL (denumiti dupa Adelson-Velskii si Landis, 1962) Georgy Maximovich Adelson-Velsky (Russian: Гео ргий Макси мович Адельсо н- Ве льский; name is sometimes transliterated as Georgii Adelson-Velskii)
More informationSubiecte Clasa a VI-a
(40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul numarului intrebarii
More informationGrafuri bipartite. Lecție de probă, informatică clasa a XI-a. Mihai Bărbulescu Facultatea de Automatică și Calculatoare, UPB
Grafuri bipartite Lecție de probă, informatică clasa a XI-a Mihai Bărbulescu b12mihai@gmail.com Facultatea de Automatică și Calculatoare, UPB Colegiul Național de Informatică Tudor Vianu București 27 februarie
More informationAuditul financiar la IMM-uri: de la limitare la oportunitate
Auditul financiar la IMM-uri: de la limitare la oportunitate 3 noiembrie 2017 Clemente Kiss KPMG in Romania Agenda Ce este un audit la un IMM? Comparatie: audit/revizuire/compilare Diferente: audit/revizuire/compilare
More informationTextul si imaginile din acest document sunt licentiate. Codul sursa din acest document este licentiat. Attribution-NonCommercial-NoDerivs CC BY-NC-ND
Textul si imaginile din acest document sunt licentiate Attribution-NonCommercial-NoDerivs CC BY-NC-ND Codul sursa din acest document este licentiat Public-Domain Esti liber sa distribui acest document
More informationGHID DE TERMENI MEDIA
GHID DE TERMENI MEDIA Definitii si explicatii 1. Target Group si Universe Target Group - grupul demografic care a fost identificat ca fiind grupul cheie de consumatori ai unui brand. Toate activitatile
More informationMetoda BACKTRACKING. prof. Jiduc Gabriel
Metoda BACKTRACKING prof. Jiduc Gabriel Un algoritm backtracking este un algoritm de căutare sistematică și exhausivă a tuturor soluțiilor posibile, dintre care se poate alege apoi soluția optimă. Problemele
More informationVersionare - GIT ALIN ZAMFIROIU
Versionare - GIT ALIN ZAMFIROIU Controlul versiunilor - necesitate Caracterul colaborativ al proiectelor; Backup pentru codul scris Istoricul modificarilor Terminologie și concepte VCS Version Control
More informationModalitǎţi de clasificare a datelor cantitative
Modalitǎţi de clasificare a datelor cantitative Modul de stabilire a claselor determinarea pragurilor minime şi maxime ale fiecǎrei clase - determinǎ modul în care sunt atribuite valorile fiecǎrei clase
More informationPropuneri pentru teme de licență
Propuneri pentru teme de licență Departament Automatizări Eaton România Instalație de pompare cu rotire în funcție de timpul de funcționare Tablou electric cu 1 pompă pilot + 3 pompe mari, cu rotirea lor
More informationREVISTA NAŢIONALĂ DE INFORMATICĂ APLICATĂ INFO-PRACTIC
REVISTA NAŢIONALĂ DE INFORMATICĂ APLICATĂ INFO-PRACTIC Anul II Nr. 7 aprilie 2013 ISSN 2285 6560 Referent ştiinţific Lector univ. dr. Claudiu Ionuţ Popîrlan Facultatea de Ştiinţe Exacte Universitatea din
More informationAspecte controversate în Procedura Insolvenţei şi posibile soluţii
www.pwc.com/ro Aspecte controversate în Procedura Insolvenţei şi posibile soluţii 1 Perioada de observaţie - Vânzarea de stocuri aduse în garanţie, în cursul normal al activității - Tratamentul leasingului
More informationArbori. Figura 1. struct ANOD { int val; ANOD* st; ANOD* dr; }; #include <stdio.h> #include <conio.h> struct ANOD { int val; ANOD* st; ANOD* dr; }
Arbori Arborii, ca şi listele, sunt structuri dinamice. Elementele structurale ale unui arbore sunt noduri şi arce orientate care unesc nodurile. Deci, în fond, un arbore este un graf orientat degenerat.
More informationDispozitive Electronice şi Electronică Analogică Suport curs 02 Metode de analiză a circuitelor electrice. Divizoare rezistive.
. egimul de curent continuu de funcţionare al sistemelor electronice În acest regim de funcţionare, valorile mărimilor electrice ale sistemului electronic sunt constante în timp. Aşadar, funcţionarea sistemului
More informationReţele Neuronale Artificiale în MATLAB
Reţele Neuronale Artificiale în MATLAB Programul MATLAB dispune de o colecţie de funcţii şi interfeţe grafice, destinate lucrului cu Reţele Neuronale Artificiale, grupate sub numele de Neural Network Toolbox.
More informationGhid identificare versiune AWP, instalare AWP şi verificare importare certificat în Store-ul de Windows
Ghid identificare versiune AWP, instalare AWP 4.5.4 şi verificare importare certificat în Store-ul de Windows Data: 28.11.14 Versiune: V1.1 Nume fişiser: Ghid identificare versiune AWP, instalare AWP 4-5-4
More informationANTICOLLISION ALGORITHM FOR V2V AUTONOMUOS AGRICULTURAL MACHINES ALGORITM ANTICOLIZIUNE PENTRU MASINI AGRICOLE AUTONOME TIP V2V (VEHICLE-TO-VEHICLE)
ANTICOLLISION ALGORITHM FOR VV AUTONOMUOS AGRICULTURAL MACHINES ALGORITM ANTICOLIZIUNE PENTRU MASINI AGRICOLE AUTONOME TIP VV (VEHICLE-TO-VEHICLE) 457 Florin MARIAŞIU*, T. EAC* *The Technical University
More informationLocali ation z For For Wireless S ensor Sensor Networks Univ of Alabama F, all Fall
Localization ation For Wireless Sensor Networks Univ of Alabama, Fall 2011 1 Introduction - Wireless Sensor Network Power Management WSN Challenges Positioning of Sensors and Events (Localization) Coverage
More informationMetoda de programare BACKTRACKING
Metoda de programare BACKTRACKING Sumar 1. Competenţe............................................ 3 2. Descrierea generală a metodei............................. 4 3......................... 7 4. Probleme..............................................
More informationOlimpiad«Estonia, 2003
Problema s«pt«m nii 128 a) Dintr-o tabl«p«trat«(2n + 1) (2n + 1) se ndep«rteaz«p«tr«telul din centru. Pentru ce valori ale lui n se poate pava suprafata r«mas«cu dale L precum cele din figura de mai jos?
More informationD în această ordine a.î. AB 4 cm, AC 10 cm, BD 15cm
Preparatory Problems 1Se dau punctele coliniare A, B, C, D în această ordine aî AB 4 cm, AC cm, BD 15cm a) calculați lungimile segmentelor BC, CD, AD b) determinați distanța dintre mijloacele segmentelor
More informationCAIETUL DE SARCINI Organizare evenimente. VS/2014/0442 Euro network supporting innovation for green jobs GREENET
CAIETUL DE SARCINI Organizare evenimente VS/2014/0442 Euro network supporting innovation for green jobs GREENET Str. Dem. I. Dobrescu, nr. 2-4, Sector 1, CAIET DE SARCINI Obiectul licitaţiei: Kick off,
More informationExcel Advanced. Curriculum. Școala Informală de IT. Educație Informală S.A.
Excel Advanced Curriculum Școala Informală de IT Tel: +4.0744.679.530 Web: www.scoalainformala.ro / www.informalschool.com E-mail: info@scoalainformala.ro Cuprins 1. Funcții Excel pentru avansați 2. Alte
More informationSelf-Organizing Localization for Wireless Sensor Networks Based on Neighbor Topology
Self-Organizing Localization for Wireless Sensor Networks Based on Neighbor Topology Range-free localization with low dependence on anchor node Yasuhisa Takizawa Yuto Takashima Naotoshi Adachi Faculty
More informationMS POWER POINT. s.l.dr.ing.ciprian-bogdan Chirila
MS POWER POINT s.l.dr.ing.ciprian-bogdan Chirila chirila@cs.upt.ro http://www.cs.upt.ro/~chirila Pornire PowerPoint Pentru accesarea programului PowerPoint se parcurg următorii paşi: Clic pe butonul de
More information9. Memoria. Procesorul are o memorie cu o arhitectură pe două niveluri pentru memoria de program și de date.
9. Memoria Procesorul are o memorie cu o arhitectură pe două niveluri pentru memoria de program și de date. Primul nivel conține memorie de program cache (L1P) și memorie de date cache (L1D). Al doilea
More informationIndoor Localization in Wireless Sensor Networks
International Journal of Engineering Inventions e-issn: 2278-7461, p-issn: 2319-6491 Volume 4, Issue 03 (August 2014) PP: 39-44 Indoor Localization in Wireless Sensor Networks Farhat M. A. Zargoun 1, Nesreen
More informationSolutii avansate pentru testarea si diagnoza masinilor industriale.
Solutii avansate pentru testarea si diagnoza masinilor industriale 15 ani de activitate in domeniul procesarii numerice a semnalelor Solutii de inalta acuratete pentru analiza sunetelor, vibratiilor si
More informationUSING SERIAL INDUSTRIAL ROBOTS IN CNC MILLING PROCESESS
BULETINUL INSTITUTULUI POLITEHNIC DIN IAŞI Publicat de Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iaşi Tomul LXI (LXV), Fasc. 3, 2015 Secţia CONSTRUCŢII DE MAŞINI USING SERIAL INDUSTRIAL ROBOTS IN CNC MILLING
More informationManagementul Proiectelor Software Metode de dezvoltare
Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Managementul Proiectelor Software Metode de dezvoltare 2 Metode structurate (inclusiv metodele OO) O mulțime de pași și
More informationISBN-13:
Regresii liniare 2.Liniarizarea expresiilor neliniare (Steven C. Chapra, Applied Numerical Methods with MATLAB for Engineers and Scientists, 3rd ed, ISBN-13:978-0-07-340110-2 ) Există cazuri în care aproximarea
More informationLIDER ÎN AMBALAJE EXPERT ÎN SISTEMUL BRAILLE
LIDER ÎN AMBALAJE EXPERT ÎN SISTEMUL BRAILLE BOBST EXPERTFOLD 80 ACCUBRAILLE GT Utilajul ACCUBRAILLE GT Bobst Expertfold 80 Aplicarea codului Braille pe cutii a devenit mai rapidă, ușoară și mai eficientă
More informationPath Planning of Mobile Landmarks for Localization in Wireless Sensor Networks
Path Planning of Mobile Landmarks for Localization in Wireless Sensor Networks Dimitrios Koutsonikolas Saumitra M. Das Y. Charlie Hu School of Electrical and Computer Engineering Center for Wireless Systems
More informationÎn continuare vom prezenta unele dintre problemele de calcul ale numerelor Fibonacci.
O condiţie necesară şi suficientă ca un număr să fie număr Fibonacci Autor: prof. Staicu Ovidiu Ninel Colegiul Economic Petre S. Aurelian Slatina, jud. Olt 1. Introducere Propuse de Leonardo Pisa în 1202,
More informationSISTEME INTELIGENTE DE MANAGEMENT AL TRAFICULUI ŞI MONITORIZARE A DRUMURILOR
SISTEME INTELIGENTE DE MANAGEMENT AL TRAFICULUI ŞI MONITORIZARE A DRUMURILOR dr.ing. Sîrbu Marius 1 dr.ing.cms. Dan Florian 2 Rezumat română: Lucrarea de faţă prezintă aplicaţii de gestiune a traficului
More informationNume şi Apelativ prenume Adresa Număr telefon Tip cont Dobânda Monetar iniţial final
Enunt si descriere aplicatie. Se presupune ca o organizatie (firma, banca, etc.) trebuie sa trimita scrisori prin posta unui numar (n=500, 900,...) foarte mare de clienti pe care sa -i informeze cu diverse
More informationMODELUL UNUI COMUTATOR STATIC DE SURSE DE ENERGIE ELECTRICĂ FĂRĂ ÎNTRERUPEREA ALIMENTĂRII SARCINII
MODELUL UNUI COMUTATOR STATIC DE SURSE DE ENERGIE ELECTRICĂ FĂRĂ ÎNTRERUPEREA ALIMENTĂRII SARCINII Adrian Mugur SIMIONESCU MODEL OF A STATIC SWITCH FOR ELECTRICAL SOURCES WITHOUT INTERRUPTIONS IN LOAD
More information2. Setări configurare acces la o cameră web conectată într-un echipament HG8121H cu funcție activă de router
Pentru a putea vizualiza imaginile unei camere web IP conectată într-un echipament Huawei HG8121H, este necesară activarea serviciului Dinamic DNS oferit de RCS&RDS, precum și efectuarea unor setări pe
More informationMecanismul de decontare a cererilor de plata
Mecanismul de decontare a cererilor de plata Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE) Ministerul Fondurilor Europene - Iunie - iulie
More information10. Modelarea şi eliminarea zgomotelor din imaginile digitale
Procesarea Imaginilor - Laborator 0: Modelarea şi eliminarea zgomotelor din imagini 0. Modelarea şi eliminarea zgomotelor din imaginile digitale 0.. Introducere Zgomotul este o informaţie nedorită care
More informationLocalization in WSN. Marco Avvenuti. University of Pisa. Pervasive Computing & Networking Lab. (PerLab) Dept. of Information Engineering
Localization in WSN Marco Avvenuti Pervasive Computing & Networking Lab. () Dept. of Information Engineering University of Pisa m.avvenuti@iet.unipi.it Introduction Location systems provide a new layer
More informationINFORMAȚII DESPRE PRODUS. FLEXIMARK Stainless steel FCC. Informații Included in FLEXIMARK sample bag (article no. M )
FLEXIMARK FCC din oțel inoxidabil este un sistem de marcare personalizată în relief pentru cabluri și componente, pentru medii dure, fiind rezistent la acizi și la coroziune. Informații Included in FLEXIMARK
More informationHEAPSORT I. CONSIDERAŢII TEORETICE
I. CONSIDERAŢII TEORETICE HEAPSORT Algoritm de sortare care combină calităţile sortării prin inserţie cu cele ale sortării prin interclasare. A fost inventat de Williams 1964. Prin heapsort se ordonează
More informationLa fereastra de autentificare trebuie executati urmatorii pasi: 1. Introduceti urmatoarele date: Utilizator: - <numarul dvs de carnet> (ex: "9",
La fereastra de autentificare trebuie executati urmatorii pasi: 1. Introduceti urmatoarele date: Utilizator: - (ex: "9", "125", 1573" - se va scrie fara ghilimele) Parola: -
More informationServiciul de Handover în rețelele UMTS. Chircu Florin - IISC
Serviciul de Handover în rețelele UMTS Chircu Florin - IISC Introducere Conceptul de telefonie celulară 1947, Bell Laboratories, Statele Unite. După peste 35 ani pus în practică prima reţea analogică (1G)
More informationINSTRUMENTE DE MARKETING ÎN PRACTICĂ:
INSTRUMENTE DE MARKETING ÎN PRACTICĂ: Marketing prin Google CUM VĂ AJUTĂ ACEST CURS? Este un curs util tuturor celor implicați în coordonarea sau dezvoltarea de campanii de marketingși comunicare online.
More informationTransmiterea datelor prin reteaua electrica
PLC - Power Line Communications dr. ing. Eugen COCA Universitatea Stefan cel Mare din Suceava Facultatea de Inginerie Electrica PLC - Power Line Communications dr. ing. Eugen COCA Universitatea Stefan
More informationACTA TECHNICA NAPOCENSIS
273 TECHNICAL UNIVERSITY OF CLUJ-NAPOCA ACTA TECHNICA NAPOCENSIS Series: Applied Mathematics, Mechanics, and Engineering Vol. 58, Issue II, June, 2015 SOUND POLLUTION EVALUATION IN INDUSTRAL ACTIVITY Lavinia
More informationCandlesticks. 14 Martie Lector : Alexandru Preda, CFTe
Candlesticks 14 Martie 2013 Lector : Alexandru Preda, CFTe Istorie Munehisa Homma - (1724-1803) Ojima Rice Market in Osaka 1710 devine si piata futures Parintele candlesticks Samurai In 1755 a scris The
More informationUpdating the Nomographical Diagrams for Dimensioning the Concrete Slabs
Acta Technica Napocensis: Civil Engineering & Architecture Vol. 57, No. 1 (2014) Journal homepage: http://constructii.utcluj.ro/actacivileng Updating the Nomographical Diagrams for Dimensioning the Concrete
More informationTHE IMPACT OF SEVERAL PARAMETERS ON RECEIVED SIGNAL STRENGTH IN INDOOR ENVIRONMENT
THE IMPACT OF SEVERAL PARAMETERS ON RECEIVED SIGNAL STRENGTH IN INDOOR ENVIRONMENT Ancuţa DOBÎRCĂU 1, Daniela BORDENCEA 1, Honoriu VĂLEAN 1, Matteo CYPRIANI 2, François SPIES 2 1 Technical University of
More informationPACHETE DE PROMOVARE
PACHETE DE PROMOVARE Școala de Vară Neurodiab are drept scop creșterea informării despre neuropatie diabetică și picior diabetic în rândul tinerilor medici care sunt direct implicați în îngrijirea și tratamentul
More informationX-Fit S Manual de utilizare
X-Fit S Manual de utilizare Compatibilitate Acest produs este compatibil doar cu dispozitivele ce au următoarele specificații: ios: Versiune 7.0 sau mai nouă, Bluetooth 4.0 Android: Versiune 4.3 sau mai
More informationRADIO TRANSCEIVER CONSUMPTION MODELING FOR MULTI-HOP WIRELESS SENSOR NETWORKS
U.P.B. Sci. Bull., Series, Vol., Iss., 200.. ISSN 1454-2331 RADIO TRANSCEIVER CONSUMPTION MODELING FOR MULTI-HOP WIRELESS SENSOR NETWORKS Dan TUDOSE 1, Laura GHEORGHE 2, Nicolae ȚĂPUȘ 3 Acest articol propune
More informationUpdate firmware aparat foto
Update firmware aparat foto Mulţumim că aţi ales un produs Nikon. Acest ghid descrie cum să efectuaţi acest update de firmware. Dacă nu aveţi încredere că puteţi realiza acest update cu succes, acesta
More information3. CLOUD COMPUTING Sisteme de calcul distribuite
3. CLOUD COMPUTING Cloud Computing (CC) calcul în nori, în traducere mot a mot, sau, mai corect, calcul în Internet este un concept aflat în directă legătură cu transformările către se produc în domeniu
More informationSINGULAR PERTURBATION DETECTION USING WAVELET FUNCTION REPRESENTATION
U.P.B. Sci. Bull., Series C, Vol. 7, No., 8 ISSN 454-34x SINGULAR PERTURBATION DETECTION USING WAVELET FUNCTION REPRESENTATION Dan OLARU, Mihai Octavian POPESCU Calitatea distribuţiei energiei electrice
More informationSTUDY EVOLUTION OF BIT B ERRORS AND ERRORS OF PACKAGES IN I
STUDY EVOLUTION OF BIT B ERRORS AND ERRORS OF PACKAGES IN I OFDM TRANSMISSION USING PILOT SYMBOL Ion POPA Societatea Română de Televiziune Studioul Teritorial Iaşi REZUMAT. În această lucrarea este realizat
More informationINTEROGĂRI ÎN SQL SERVER
INTEROGĂRI ÎN SQL SERVER Principala operaţie efectuată într-o bază de date este operaţia de extragere a datelor, care se realizează cu ajutorul unei clauze SELECT. SELECT Clauza SELECT are o sintaxă foarte
More informationSTARS! Students acting to reduce speed Final report
STARS! Students acting to reduce speed Final report Students: Chiba Daniel, Lionte Radu Students at The Police Academy Alexandru Ioan Cuza - Bucharest 25 th.07.2011 1 Index of contents 1. Introduction...3
More informationSAG MITTIGATION TECHNICS USING DSTATCOMS
Eng. Adrian-Alexandru Moldovan, PhD student Tehnical University of Cluj Napoca. REZUMAT. Căderile de tensiune sunt una dintre cele mai frecvente probleme care pot apărea pe o linie de producţie. Căderi
More informationPrelucrarea numerică a semnalelor
Prelucrarea numerică a semnalelor Assoc.Prof. Lăcrimioara GRAMA, Ph.D. http://sp.utcluj.ro/teaching_iiiea.html 27 februarie 2017 Lăcrimioara GRAMA (sp.utcluj.ro) Prelucrarea numerică a semnalelor 27 februarie
More informationThe driving force for your business.
Performanţă garantată The driving force for your business. Aveţi încredere în cea mai extinsă reţea de transport pentru livrarea mărfurilor în regim de grupaj. Din România către Spania în doar 5 zile!
More informationClass D Power Amplifiers
Class D Power Amplifiers A Class D amplifier is a switching amplifier based on pulse-width modulation (PWM) techniques Purpose: high efficiency, 80% - 95%. The reduction of the power dissipated by the
More informationSoftware Process and Life Cycle
Software Process and Life Cycle Drd.ing. Flori Naghiu Murphy s Law: Left to themselves, things tend to go from bad to worse. Principiile de dezvoltare software Principiul Calitatii : asigurarea gasirii
More informationAnexa nr. 1 la Hotărârea nr. 245 din Standarde moldovenești adoptate
# Indicativul standardului moldovenesc 1 SM EN 300 224 română Serviciu mobil terestru. Echipamente radio pentru utilizarea într-un serviciu de paging în domeniul de frecvenţă de la 25 MHz până la 470 MHz.
More informationEN teava vopsita cu capete canelate tip VICTAULIC
ArcelorMittal Tubular Products Iasi SA EN 10217-1 teava vopsita cu capete canelate tip VICTAULIC Page 1 ( 4 ) 1. Scop Documentul specifica cerintele tehnice de livrare pentru tevi EN 10217-1 cu capete
More informationPROCEDURA PRIVIND DECONTURILE. 2. Domeniu de aplicare Procedura se aplică în cadrul Universităţii Tehnice Cluj-Napoca
PROCEDURA PRIVIND DECONTURILE 1. Scpul: Descrie structura si mdul de elabrare si prezentare a prcedurii privind dcumentele care trebuie intcmite si cursul acestra, atunci cind persana efectueaza un decnt.
More informationELECTROSTATIC DISCHARGE E-FIELD SPECTRUM ANALYSIS AND GRAPHICAL INTERPRETATION
BULETINUL INSTITUTULUI POLITEHNIC DIN IAŞI Publicat de Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iaşi Tomul LII (LXI), Fasc. 4, 2011 SecŃia ELECTROTEHNICĂ. ENERGETICĂ. ELECTRONICĂ ELECTROSTATIC DISCHARGE
More informationMETODE FIZICE DE MĂSURĂ ŞI CONTROL NEDISTRUCTIV. Inspecţia vizuală este, de departe, cea mai utilizată MCN, fiind de obicei primul pas într-o
Cuprins: 1. Introducere 2. Inspecţia vizuală 6. Testarea ultrasonică 7. Radiografia 3. Metoda lichidului penetrant 4. Inspecţia cu particule magnetice 5. Testarea folosind curenţii Eddy 1 Inspecţia vizuală
More informationThe First TST for the JBMO Satu Mare, April 6, 2018
The First TST for the JBMO Satu Mare, April 6, 08 Problem. Prove that the equation x +y +z = x+y +z + has no rational solutions. Solution. The equation can be written equivalently (x ) + (y ) + (z ) =
More information8 Calculul sistemelor de ventilație
[m E E 8 Calculul sistemelor de ventilație 8.1 Mărimi de intrare Destinație încăpere:... Dimensiuni H x B x L... Viteza în tubulatura principala w' [m/s]:... Nr de schimburi de aer / oră ACH [-]:... Tip
More informationEficiența energetică în industria românească
Eficiența energetică în industria românească Creșterea EFICIENȚEI ENERGETICE în procesul de ardere prin utilizarea de aparate de analiză a gazelor de ardere București, 22.09.2015 Karsten Lempa Key Account
More informationMods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir. Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir.zip
Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir.zip 26/07/2015 Download mods euro truck simulator 2 harta Harta Romaniei pentru Euro Truck Simulator
More informationVIBRAŢII TRANSVERSALE ALE UNEI BARE DUBLU ÎNCASTRATE SOLICITATE LA RĂSUCIRE ÎN MEDIU ELASTIC
Sesiunea de comunicări ştiinţifice a Comisiei de acustică a Academiei Române Bucureşti, 17-18 octombrie 1995 VIBRAŢII TRANSVERSALE ALE UNEI BARE DUBLU ÎNCASTRATE SOLICITATE LA RĂSUCIRE ÎN MEDIU ELASTIC
More informationLucrarea de laborator nr. 4
Metode merice - Lucrarea de laborator 4 Lucrarea de laborator nr. 4 I. Scopul lucrării Elemente de programare în MAPLE II. III. Conţinutul lucrării 1. Atribuirea. Decizia. Structuri repetitive. 2. Proceduri
More informationCOMUNICAȚII INFORMATIZARE
COMUNICAȚII INFORMATIZARE 120 Migrare servicii telefonie la Vodafone S-a asigurat suportul tehnic și s-a colaborat cu echipele Vodafone la portarea numerelor UPT și migrarea infrastructuri: 1200 linii
More informationDECLARAȚIE DE PERFORMANȚĂ Nr. 101 conform Regulamentului produselor pentru construcții UE 305/2011/UE
S.C. SWING TRADE S.R.L. Sediu social: Sovata, str. Principala, nr. 72, judetul Mures C.U.I. RO 9866443 Nr.Reg.Com.: J 26/690/1997 Capital social: 460,200 lei DECLARAȚIE DE PERFORMANȚĂ Nr. 101 conform Regulamentului
More informationA novel algorithm for graded precision localization in wireless sensor networks
A novel algorithm for graded precision localization in wireless sensor networks S. Sarangi Bharti School of Telecom Technology Management, IIT Delhi, Hauz Khas, New Delhi 110016 INDIA sanat.sarangi@gmail.com
More informationNoi tehnologii de comunicatie WAN: Frame Relay
Revista Informatica Economica, nr. 1 (17)/2001 119 Noi tehnologii de comunicatie WAN: Frame Relay Lect.dr. Razvan ZOTA Catedra de Informatica Economica, A.S.E. Bucuresti În ultimii ani, în domeniul retelelor
More informationAn Algorithm for Localization in Vehicular Ad-Hoc Networks
Journal of Computer Science 6 (2): 168-172, 2010 ISSN 1549-3636 2010 Science Publications An Algorithm for Localization in Vehicular Ad-Hoc Networks Hajar Barani and Mahmoud Fathy Department of Computer
More informationMANAGEMENTUL CALITĂȚII - MC. Proiect 5 Procedura documentată pentru procesul ales
MANAGEMENTUL CALITĂȚII - MC Proiect 5 Procedura documentată pentru procesul ales CUPRINS Procedura documentată Generalități Exemple de proceduri documentate Alegerea procesului pentru realizarea procedurii
More informationMetodologie de comparare a reţelelor 4G prin evaluarea QoS-ului total
Metodologie de comparare a reţelelor 4G prin evaluarea QoS-ului total Ing. Simona Livia Constantin 1, Ing. Mihaela Tache 1 Cuvinte cheie: QoS, 4G, AHP, GRA, Reţele heterogene. Rezumat. Tema acestui articol
More informationmanivelă blocare a oglinzii ajustare înclinare
Twister MAXVIEW Twister impresionează prin designul său aerodinamic și înălțime de construcție redusă. Oglinda mai mare a îmbunătăți gama considerabil. MaxView Twister este o antenă de satelit mecanică,
More informationDocumentaţie Tehnică
Documentaţie Tehnică Verificare TVA API Ultima actualizare: 27 Aprilie 2018 www.verificaretva.ro 021-310.67.91 / 92 info@verificaretva.ro Cuprins 1. Cum funcţionează?... 3 2. Fluxul de date... 3 3. Metoda
More informationManagementul referinţelor cu
TUTORIALE DE CULTURA INFORMAŢIEI Citarea surselor de informare cu instrumente software Managementul referinţelor cu Bibliotecar Lenuţa Ursachi PE SCURT Este gratuit Poţi adăuga fişiere PDF Poţi organiza,
More informationREZOLVAREA NUMERICĂ A ECUAŢIILOR CU DERIVATE PARŢIALE FOLOSIND METODA LINIILOR
DIDACTICA MATHEMATICA, Vol. 33(2015), pp. 17 26 REZOLVAREA NUMERICĂ A ECUAŢIILOR CU DERIVATE PARŢIALE FOLOSIND METODA LINIILOR Imre Boros Abstract. This paper discusses the numerical solution of partial
More informationSISTEME CU CIRCUITE INTEGRATE DIGITALE (EA II) ELECTRONICĂ DIGITALĂ (CAL I) Prof.univ.dr.ing. Oniga Ștefan
SISTEME CU CIRCUITE INTEGRATE DIGITALE (EA II) ELECTRONICĂ DIGITALĂ (CAL I) Prof.univ.dr.ing. Oniga Ștefan Convertoare numeric analogice şi analog numerice Semnalele din lumea reală, preponderent analogice,
More informationIndoor Positioning Technology Based on Multipath Effect Analysis Bing Xu1, a, Feng Hong2,b, Xingyuan Chen 3,c, Jin Zhang2,d, Shikai Shen1, e
3rd International Conference on Materials Engineering, Manufacturing Technology and Control (ICMEMTC 06) Indoor Positioning Technology Based on Multipath Effect Analysis Bing Xu, a, Feng Hong,b, Xingyuan
More informationRADIO TRANSCEIVER CONSUMPTION MODELING FOR MULTI-HOP WIRELESS SENSOR NETWORKS
U.P.B. Sci. Bull., Series C, Vol. 75, Iss. 1, 013 ISSN 1454-34x RADIO TRANSCEIVER CONSUMPTION MODELING FOR MULTI-HOP WIRELESS SENSOR NETWORKS Dan TUDOSE 1, Laura GHEORGHE, Nicolae ŢĂPUŞ 3 Acest articol
More information5.3 OSCILATOARE SINUSOIDALE
5.3 OSCILATOARE SINUSOIDALE 5.3.1. GENERALITĂŢI Oscilatoarele sunt circuite electronice care generează la ieşire o formă de undă repetitivă, cu frecvenţă proprie, fără a fi necesar un semnal de intrare
More informationStructuri de date: ARBORI
Structuri de date: ARBORI Organizarea liniară de tip listă este adecvată pentru aplicaţiile în care datele (elementele din listă) formează o mulţime omogenă si deci se află pe acelasi nivel. În multe aplicaţii,
More informationGhid privind modul de testare a transmițătoarelor de urgență ELT 406 MHz
Ghid privind modul de testare a transmițătoarelor de urgență ELT 406 MHz TESTAREA ȘI ÎNREGISTRAREA TRANSMIȚĂTOARELOR ELT 406MHz (cod țară 264, România) 1. Generalități COSPAS-SARSAT (COSPAS- Space system
More information