Universitatea Transilvania din Braşov

Size: px
Start display at page:

Download "Universitatea Transilvania din Braşov"

Transcription

1 Investeşte în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Axa prioritară 1 Educaţie şi formare profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere Domeniul major de intervenţie 1.5. Programe doctorale şi post-doctorale în sprijinul cercetării Titlul proiectului: Burse doctorale si postdoctorale pentru cercetare de excelenta Numărul de identificare al contractului: POSDRU/159/1.5/S/ Beneficiar: Universitatea Transilvania din Braşov Partener: Universitatea Transilvania din Braşov Şcoala Doctorală Interdisciplinară Departament: Sisteme Electrice Avansate Ing. Ciprian Gheorghe NISTOR Contribuţii privind analiza şi modelarea zgomotului motoarelor de inducţie trifazate Contributions regarding noise analysis and modelling of three phase induction motors Conducător ştiinţific Prof.dr.ing. Gheorghe SCUTARU BRAŞOV, 2014

2 MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV BRAŞOV, B-DUL EROILOR NR. 29, , TEL , FAX RECTORAT D-lui (D-nei)... COMPONENŢA Comisiei de doctorat Numită prin ordinul Rectorului Universităţii Transilvania din Braşov Nr din PREŞEDINTE: CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC: -Conf. Dr. Ing. Carmen GERIGAN Decan Facultatea de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor Universitatea Transilvania Braşov -Prof. Dr. Ing. Gheorghe SCUTARU Universitatea Transilvania Braşov REFERENŢI: -Prof. Dr. Ing. Gheorghe MANOLEA Universitatea din Craiova -Prof. Dr. Ing. Sergiu IVANOV Universitatea din Craiova -Prof. Dr. Ing. Ioan Călin ROŞCA Universitatea Transilvania Braşov Data, ora şi locul susţinerii publice a tezei de doctorat: , ora 11 00, sala N I 1. Eventualele aprecieri sau observaţii asupra conţinutului lucrării vă rugăm să le transmiteţi în timp util, pe adresa nistor.ciprian@unitbv.ro. Totodată vă invităm să luaţi parte la şedinţa publică de susţinere a tezei de doctorat. Vă mulţumim. 1

3 Contribuţii privind analiza şi modelarea zgomotului motoarelor de inducţie trifazate CUPRINS Pg. teza Pg. rezumat INTRODUCERE 4 6 CAPITOLUL 1 STADIUL ACTUAL PRIVIND ANALIZA ZGOMOTULUI ÎN CAZUL MOTOARELOR DE INDUCŢIE TRIFAZATE ŞI DEFINIREA 9 MĂRIMILOR DE BAZĂ UTILIZATE Consideraţii privind stadiul actual în analiza zgomotului în cazul motoarelor de inducţie trifazate Definirea mărimilor acustice Efectele zgomotelor şi vibraţiilor Limitele admisibile ale nivelurilor de zgomot în clădiri Reglementări privind normele de zgomot pentru maşinile electrice Sursele de zgomot în motoarele electrice Aparate de măsură şi metode de măsurare a zgomotului în cazul motoarelor electrice 1.7 Concluzii CAPITOLUL 2 MODELAREA ZGOMOTULUI DE NATURĂ MAGNETICĂ UTILIZÂND PROGRAMUL DE ELEMENT FINIT FLUX 2D Definirea parametrilor de funcţionare pentru motoarele studiate Modelarea şi analiza zgomotului magnetic pentru motorul asincron trifazat de randament premium de tip MAL 160M cu puterea de 7,5kW/1000rpm Modelarea şi analiza zgomotului magnetic pentru motorul asincron trifazat de randament premium de tip MAL 160L cu puterea de 11kW/1000rpm Concluzii CAPITOLUL 3 MODELAREA ZGOMOTULUI DE NATURĂ MECANICĂ UTILIZÂND PROGRAMUL ANSYS 3D Definirea parametrilor de material pentru motoarele studiate Determinarea modurilor şi a frecvenţelor de vibraţie pentru motorul asincron trifazat de randament premium cu puterea de 7,5kW/1000 rpm Determinarea modurilor şi a frecvenţelor de vibraţie pentru motorul asincron trifazat de randament premium cu puterea de 11kW/1000 rpm Validarea rezultatelor Concluzii CAPITOLUL 4 MODELAREA ZGOMOTULUI ŞI VIBRAŢIILOR ÎN CAZUL MOTOARELOR DE INDUCŢIE TRIFAZATE. DETERMINĂRI EXPERIMENTALE Măsurarea zgomotului produs de motoarele asincrone de randament IE3 cu puteri de 7,5kW/1000 rpm respectiv 11kW/1000 rpm

4 Rezumatul tezei doctorat Măsurări de zgomot pentru motorul de tip MAL 160M cu puterea de ,5kW Măsurări de zgomot pentru motorul de tip MAL 160L cu puterea de 11kW Prezentarea platformei de analiză a zgomotelor şi vibraţiilor produse de motoarele asincrone SV-100. Determinări comparative de zgomot pentru motoarele analizate Concluzii CAPITOLUL 5 ANALIZA REGIMULUI TERMIC AL MOTOARELOR ASINCRONE TRIFAZATE Modelul termic al motorului asincron trifazat cu rotorul în scurtcircuit Măsurători de termoviziune pentru motorul asincron trifazat de tip MAL M 5.3 Măsurători de termoviziune pentru motorul asincron trifazat de tip MAL L 5.4 Concluzii CAPITOLUL 6 CONCLUZII GENERALE ŞI CONTRIBUŢII ORIGINALE. DIRECŢII VIITOARE DE CERCETARE Concluzii generale asupra tezei Contribuţii originale Direcţii viitoare de cercetare BIBLIOGRAFIE ANEXE Anexa 1. Rezumat în limba română Abstract Anexa 2. Curriculum vitae în limba română Curriculum vitae în limba engleză

5 Contributions regarding noise analysis and modelling of three phase induction motors TABLE OF CONTENTS Pg. thesis Pg. content INTRODUCTION 4 6 CHAPTER 1 ACTUAL STAGE REGARDING NOISE ANALYSIS IN THE CASE OF THREE PHASE INDUCTION MOTORS AND DEFINING 9 FUNDAMENTAL USED MEASURES Reflection regarding actual stage in noise analyis in the case of three phase 9 11 induction motors 1.2 Defining the acoustic measures Effects of noises and vibrations The allowable limits of noise levels in buildings Regulations regarding the noise standards for electrical machines Noise sources in induction motors Noise measuring devices and methods in the case of induction motors Conclusions CHAPTER 2 MAGNETIC NOISE MODELLING BY USING FLUX 2D FINITE ELEMENT PROGRAM Defining the operating parameters for the studied motors Magnetic noise modelling and analysis for the premium efficiency three phase asynchronous motor type MAL 160M of 7,5kW/1000rpm power Magnetic noise modelling and analysis for the premium efficiency three phase asynchronous motor type MAL 160L of 11kW/1000rpm power Conclusions CHAPTER 3 MECHANICAL NOISE MODELLING BY USING ANSYS 3D PROGRAM Defining the material parameters for the studied motors Determination of vibration modes and frequencies for premium efficiency three phase asynchronous motor of 7.5kW /1000 rpm power Determination of vibration modes and frequencies for premium efficiency three phase asynchronous motor of 11kW /1000 rpm power Validation of the results Conclusions CHAPTER 4 NOISES AND VIBRATIONS MODELLING IN THE CASE OF THREE PHASE INDUCTION MOTORS. EXPERIMENTAL DETERMINATIONS Measurement of noise generated by efficiency IE3 asynchronous motors of 7,5kW/1000 rpm, respectively, 11kW/1000 rpm powers

6 Abstract of doctoral thesis Noise measurements for the induction motor type MAL 160M of ,5kW power Noise measurements for the induction motor type MAL 160L of kW power 4.2 Presentation of SV-100 analysis platform for noises and vibrations generated by asynchronous motors. Comparative noise determinations for the analyzed motors Conclusions CHAPTER 5 THERMAL REGIME ANALYSIS OF THREE PHASE ASYNCHRONOUS MOTORS 5.1 Thermal model of the three phase asynchronous motor with squirrel cage rotor 5.2 Thermo vision measurements for the three phase asynchronous motor type MAL 160M 5.3 Thermo vision measurements for the three phase asynchronous motor type MAL 160L 5.4 Conclusions CHAPTER 6 GENERAL CONCLUSIONS AND ORIGINAL CONTRIBUTIONS. FURTHER RESEARCH DIRECTIONS General conclusions of the thesis Original contributions Further research directions REFERENCES APPENDIX Annex 1. Romanian resume Abstract Annex 2. Curriculum vitae in Romanian Curriculum vitae in English

7 Contribuţii privind analiza şi modelarea zgomotului motoarelor de inducţie trifazate INTRODUCERE 1. Actualitatea şi necesitatea temei Începând cu data de , conform standardului CEI secţiunea 30, se impune producerea motoarelor asincrone trifazate cu puteri mai mari de 7,5kW, numai în limtele de randament premium IE3. Încadrarea în această normă de randament implică, automat, reducerea zgomotelor totale generate de aceste motoare conform limitelor prevăzute în acelaşi standard însă la secţiunea a 9a. Unul din obiectivele generale ale lucrării a fost analiza şi modelarea zgomotelor a două motoare de randament premium, în scopul includerii acestora în categoria de randament obligatorie. Din perspectivă practică aceste motoare vor fi utilizate în componenţa morilor de măcinat cereale. Un aspect foarte important, din punctul de vedere al producătorilor de motoare electrice, îl constituie analiza costurilor de producţie necesare încadrării acestor tipuri de motoare în clasa de randament IE3. Din perspectiva instalaţiilor de măsurare a zgomotelor şi vibraţiilor, care au un preţ de cost relativ ridicat, a fost obligatoriu necesară proiectarea, precum şi, realizarea unui echipament în acest sens, care să aibă aceleaşi performanţe, însă la un preţ mult mai scăzut. 2. Problema propusă spre rezolvare Prin intermediul acestei lucrări se doreşte realizarea unui studiu privind nivelurile de zgomote, vibraţii şi încălzire pentru două motoare prototip de randament premium IE3. Aceste motoare sunt de tip MAL 160M, respectiv MAL 160L cu puteri de 7,5kW/1000 rpm şi 11kW/1000 rpm. Din punct de vedere al zgomotelor emise, se va realiza o modelare a acestora prin intermediul programului de element finit FLUX 2D, care va fi comparată cu măsurători practice realizate prin intermediul a două dispozitive primul un sonometru de tip 2250 Bruel&Kjaer (clasa de precizie 1), iar al doilea un dispozitiv proiectat în cadrul tezei, înglobat într-o platformă integrată de analiză a zgomotelor şi vibraţiilor. Analiza şi modelarea vibraţiilor vizează determinarea modurilor şi a frecvenţelor de vibraţie pentru componentele celor două motoare. Aceasta se va realiza prin intermediul programului ANSYS 3D. Modelările vor fi validate prin determinări experimentale realizate în laborator, dar şi prin intermediul celei de-a doua componente: a platformei de analiză care se va proiecta Analiza vibraţiilor. Analiza încălzirii se va efectua prin întocmirea modelului termic al motorului asincron de randament premium IE3, iar validarea rezultatelor se va face prin măsurători de laborator cu ajutorul unei camere de termoviziune. 6

8 Rezumatul tezei doctorat Platforma înglobată de analiză a zgomotelor şi vibraţiilor va conţine şi partea hardware aferentă, de procesare şi analiză a parametrilor măsuraţi. 3. Obiectivele tezei Având în vedere necesitatea acestui studiu, impus prin standardele actuale, principalele obiective ale lucrării sunt următoarele: 1. Realizarea unor modele de motoare de randament IE3 în bazele de date ale programelor studiate FLUX 2D respectiv ANSYS 3D. 2. Analiza vibratorie (modală) termică şi acustică a celor două prototipuri pentru încadrarea în norma de randament IE3. 3. Realizarea unui mecanism de separare a zgomotelor emise de cele două motoare. 4. Întocmirea unei platforme hardware şi software cu costuri reduse care să permită, cu o bună precizie, determinarea nivelurilor de zgomot si vibraţii. 4. Metodologia cercetărilor doctorale Lucrarea elaborată este bazată pe studiul unor lucrări recente din domeniu, cărţi, articole ştiinţifice, teze de doctorat, instrumente software menţionate în cadrul Bibliografiei. Din perspectivă substanţială, în cazul motoarelor de inducţie, randamentul total este determinat de nivelurile de zgomot, vibraţii şi încălzire emise. Pentru a putea obţine o analiză completă a celor trei componente meţionate este necesară studierea aprofundată a fiecăreia. Astfel, analiza şi modelarea zgomotelor este utilă mai ales din perspectiva separării acestora la nivel de motor. Forţele electromagnetice din interior creează zgomotul de aceeaşi natură. Vibraţiile de ordin mecanic şi aerodinamic sunt generate de rulmenţi respectiv de ventilator, toate aceste trei componente alcătuiesc zgomotul total al motorului radiat direct în mediul acustic. Analiza modală vibratorie este necesară pentru determinarea frecvenţelor de rezonanţă, în special la nivelul ansamblului carcasă stator. Analiza termică certifică, funcţional, manifestările celor două analize menţionate, prin distrubuţia încălzirii la nivel de motor. Pe baza datelor de execuţie, oferite de către producător, au fost întocmite modele bidimensionale şi tridimensionale pentru cele două motoare. Caracteristicile de materiale au fost alese din bazele de date ale celor două programe menţionate (FLUX 2D şi ANSYS 3D), iar acolo unde a fost cazul s-au calculat parametrii ţinând cont de alte date tehnice. Programul de element finit FLUX 2D a permis o modelare a zgomotului de natură magnetică, produs de cele două motoare în regim normal de funcţionare. Acest lucru are o semnificaţie deosebit de importantă, întrucât acest tip de zgomot are o pondere foarte mare în producerea zgomotului total. Validarea rezultatelor obţinute s-a cuantificat prin separarea zgomotului, pe componente, şi compararea nivelurilor de zgomot magnetic obţinute. 7

9 Contribuţii privind analiza şi modelarea zgomotului motoarelor de inducţie trifazate În mod similar, s-a realizat o analiză modală de natură mecanică respectiv determinarea frecvenţelor de vibraţie prin intermediul programului ANSYS 3D pentru cele două motoare. Analiza s-a realizat pe întreg sistemul motor şi pe componente pentru a determina frecvenţele comune de rezonanţă cu cele ale zgomotului. Validarea acestor rezultate s-a efectuat în cadrul laboratorului de analiză modală al Catedrei de Rezistenţa Materialelor, din cadrul Universităţii Transilvania Braşov. Măsurătorile de zgomot s-au efectuat în camera semianecoică a întreprinderii producătoare S.C Electroprecizia S.A Săcele Braşov. Toate măsurătorile s-au efectuat considerând regimul de funcţionare în gol, prin alimentare de la reţea, dar şi prin invertor, iar evaluarea numerică a acestor rezultate s-a efecuat cu ajutorul unui sonometru de tip 2250 Bruel&Kjaer. S-a proiectat şi realizat o platformă de analiză a zgomotelor şi vibraţiilor pentru aceste categorii de motoare, prin intermediul căreia s-au comparat rezultatele experimentale, obţinute anterior, cu ajutorul aparaturii de laborator. Această platformă include un instrument software şi unul hardware, care oferă o bună precizie a măsurătorilor, în condiţiile unor costuri mici de realizare. Această platformă este utilă, îndeosebi laboratoarelor de cercetare, dar şi oricărui utilizator interesat să măsoare niveluri de vibraţii şi zgomote pentru orice echipament mecanic sau electric. 5. Noutatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute În lucrarea de faţă se studiază cele trei componente principale ale randamentului premium, specifice motoarelor asincrone, respectiv: componenta vibraţiilor, a zgomotelor şi a încălzirii. Proiectarea optimă a unui astfel de motor se cuantifică prin evaluarea acestor trei componente, care, implicit, confirmă categoria de randament în care se încadrează. S-au realizat modele noi de analiză vibraţională şi acustică pentru cele două motoare respectiv: MAL 160M şi MAL 160L. Prin intermediul acestor modele s-au determinat frecvenţele radiate în spectrul acustic. Platforma integrată de analiză a zgomotelor şi vibraţiilor produse de motoarele asincrone SV şi analizorul Vibro M-100 permit determinarea cu uşurinţă a nivelurilor de zgomot şi vibraţii, indiferent de locaţie şi/sau mediul de funcţionare, asigurând o ergonomie şi o precizie bună a măsurătorilor. Analizele de zgomote, vibraţii şi încălzire reprezină o noutate în cazul motoarelor de randament premium IE3 produse la noi in ţară. Prin aceste analize se oferă şi o certificare a producerii în serie a acestora odată cu începutul anului 2015, când secţiunea 30 a standardului CEI va intra în vigoare. 8

10 Rezumatul tezei doctorat 6. Valoarea aplicativă a lucrării Valoarea practică a lucrării poate fi cuantificată prin faptul că determinările efectuate constituie elemente de bază, primare, în analiza şi modelarea motoarelor de randament IE3. Acestea pot fi dezvoltate în aplicaţii/modelări viitoare respectiv: - Dezvoltarea unor modele pentru motoare cu gabarite diferite, întrucât începând cu data de toate motoarele cu puteri mai mici de 7,5 kw vor trebui produse conform normei IE3. - Optimizarea nivelului de zgomot magnetic şi, implicit, creşterea randamentului motorului. - Analiza vibraţiilor şi zgomotelor prin intermediul platformei software specializate, proiectate în acest sens SV-100 şi, respectiv, a analizorului Vibro M Stabilirea pe baza măsurătorilor efectuate a unor noi modele de componente cu frecvenţe proprii de rezonanţă, de amplitudine redusă. 7. Diseminarea rezultatelor Rezultatele obţinute pe parcursul elaborării lucrării cuprind un număr de 4 lucrări publicate prim-autor şi 4 lucrări publicate în calitatea de co-autor în volumele unor conferinţe de specialitate naţionale sau internaţionale, din care 2 sunt articole ISI (prim-autor). 8. Structura tezei Această lucrare cuprinde 6 capitole în care se regăsesc un număr de 189 figuri, 64 tabele şi 53 de formule. Capitolul 1 Stadiul actual privind analiza zgomotului în cazul motoarelor de inducţie trifazate şi definirea mărimilor de bază utilizate prezintă rezultatele cercetărilor efectuate până în prezent, din perspectiva analizei zgomotului, în cazul motoarelor asincrone trifazate. În structura acestui capitol se definesc şi mărimile de bază utilizate în lucrare, alături de standardele actuale privitoare la normele de zgomot, în cazul maşinilor electrice. Sunt descrise, din perspectivă structurală şi funcţională, sursele de zgomot produse de motoarele electrice, iar la final sunt prezentate aparatele de măsurare a zgomotelor generate de motoarele asincrone. Capitolul 2 Modelarea zgomotului de natură magnetică utilizând programul de element finit FLUX 2D prezintă o modelare a zgomotului de natură magnetică folosind programul de element finit Flux 2D. După definirea parametrilor de funcţionare, pentru cele două motoare analizate, (MAL 160M -7,5 kw/1000 rpm şi MAL 160L 11kW/1000 rpm) s-au prezentat, pe rând, rezultatele modelărilor de zgomot magnetic. S-a considerat alimentarea motoarelor direct de la reţea, precum şi prin invertor la frecvenţele de 40 Hz, 50 Hz şi 60 Hz, ţinând cont de toate particularităţile practice ce apar în funcţionarea acestora. 9

11 Contribuţii privind analiza şi modelarea zgomotului motoarelor de inducţie trifazate La finalul capitolului toate rezultatele obţinute au fost centralizate şi prezentate în mod comparativ pentru cele două motoare. Capitolul 3 Modelarea zgomotului de natură mecanică utilizând programul ANSYS 3D prezintă o modelare a zgomotului de natură mecanică în condiţii similare cu cele din capitolul anterior. După definirea parametrilor de material s-au determinat modurile şi frecvenţele de vibraţie pentru cele două motoare studiate, atât pe ansamblu motor cât şi pe componentă. În a doua parte a capitolului, toate rezultatele obţinute au fost validate de măsurători prin metoda ciocanului de impact, realizate în laboratorul de vibraţii al Universităţii Transilvania. Motoarele s-au considerat fixate pe suportul de susţinere, conform modului real de funcţionare, atât în simulări, cât şi în cazul măsurătorilor. Capitolul 4 Măsurarea zgomotului şi vibraţiilor în cazul motoarelor de inducţie trifazate. Determinări experimentale. Acest capitol este structurat în două părţi principale. Prima parte prezintă măsurătorile de zgomot, efectuate în camera semianecoică, pentru cele două motoare analizate. Mai departe s-a întocmit o separare a zgomotelor în acord cu aparatul teoretic descris în partea introductivă a capitolului. Condiţiile de alimentare ale celor două motoare sunt identice cu cele simulate în Capitolul 2, respectiv alimentare de la reţea, dar şi prin convertor de frecvenţă. A doua parte a capitolului prezintă Platforma integrată de analiză a zgomotelor şi vibraţiilor produse de motoarele asincrone SV 100 împreună cu analizorul Vibro M 100. Acestea sunt prezentate din punct de vedere structural şi funcţional, iar la finalul acestei părţi s-au prezentat şi rezultatele măsurătorilor de vibraţii şi zgomote efectuate, în mod comparativ, cu instrumentele standardizate pentru cele două motoare. La sfârşitul capitolului s-au prezentat sub formă grafică ponderile procentuale ale zgomotelor la nivel de motor. Capitolul 5 Analiza regimului termic al motoarelor asincrone trifazate prezintă a treia componentă definitorie a randamentului premium pentru motoarele asincrone, şi anume, componenta termică. S-a prezentat baza teoretică de analiză a încălzirii motoarelor, precum şi modelul termic al unui motor asincron trifazat de randament premium. Partea experimentală a constituit-o analiza regimului termic prin intermediul camerei de termoviziune. S-au prezentat sub formă de termograme distribuţiile temperaturilor pentru cele două motoare analizate. Capitolul 6 Concluzii generale şi contribuţii originale. Direcţii viitoare de cercetare prezintă concluziile generale asupra lucrării, din perspectivă fenomenologică, reflectate direct, în temeiul interior al celor prezentate. S-au specificat contribuţiile originale ale autorului, precum şi direcţiile viitoare de cercetare. 10

12 Rezumatul tezei doctorat CAPITOLUL 1 STADIUL ACTUAL PRIVIND ANALIZA ZGOMOTULUI ÎN CAZUL MOTOARELOR DE INDUCŢIE TRIFAZATE ŞI DEFINIREA MĂRIMILOR DE BAZĂ UTILIZATE 1.1 Consideraţii privind stadiul actual în analiza zgomotului în cazul motoarelor de inducţie trifazate Primele studii asupra problemei zgomotelor la nivelul motoarelor asincrone sunt efectuate de către W. Steil [91] începând cu anul Atunci s-a testat un motor asincron cu 4 poli căruia i- au fost introduse pe rând mai multe tipuri de rotoare. Cercetătorul german a observat că în cazul rotoarelor cu număr impar de crestături, zgomotul creat în spectrul acustic era mai mare decât în cazul rotoarelor cu număr par de crestături. Acesta a recomandat construcţia rotoarelor cu număr par de crestături în construcţia motoarelor de inducţie. Începând cu anul 1930 Kron şi Jordan [46, 54] stabilesc noi metode de proiectare a motoarelor de inducţie ţinând cont de numărul optim de crestături statorice şi rotorice în vederea reducerii zgomotului acustic. La începutul anilor 70, odată cu evoluţia proceselor tehnologice s-a impus controlul fin al turaţiei în cazul motoarelor asincrone utilizate în liniile de producţie. Modificarea turaţiei se realizează prin intermediul invertoarelor, care în funcţie de principiul de funcţionare (PWM, SPWM, etc.) introduc armonici suplimentare odată cu reglajul frecvenţei care au ca efect direct creşterea zgomotului total al motorului. Cel mai defavorabil caz apare în momentul în care o componentă din spectrul frecvenţelor forţelor magnetice din întrefier coincide cu una din frecvenţele naturale ale statorului, în această situaţie apărând fenomenul neplăcut din punct de vedere acustic, denumit şi rezonanţă. În jurul anului 1990 Timar şi Belmans încep analiza zgomotelor şi vibraţiilor în cazul motoarelor de inducţie alimentate prin invertor în lucrările [5, 6, 94]. De asemenea studii similare s-au mai efectuat şi în lucrările [4, 29, 33, 42, 67, 68, 79, 80, 84, 105]. În anul 1994 R. Belmans realizează o lucrare de cercetare asupra zgomotelor generate de motoarele asincrone monofazate alimentate prin invertor (de curent şi tensiune) respectiv, în diferite configuraţii ale numărului de crestături statorice şi rotorice. Analize ale zgomotului de natură magnetică s-au realizat utilizând metoda elementului finit şi în lucrările [ 35, 41, 45, 48, 52, 73, 83, 93, 100, 101, 102]. În anul 2006 Jacek Gieras prezintă în lucrarea sa [29] un studiu comparativ asupra zgomotelor emise de motoarele asincrone polifazate alimentate atât de la reţea cât şi prin intermediul invertorului, prezentându-se şi metode de reducere a zgomotelor. 11

13 Contribuţii privind analiza şi modelarea zgomotului motoarelor de inducţie trifazate Odată cu implementarea tehnologiei de modulaţie SPWM (Space Vector Pulse Width Modulation) la nivelul construcţiei invertoarelor, în anul 2009 s-a realizat de către S. Thangaprakash un studiu care a urmărit reducerea zgomotelor şi vibraţiilor în cazul motoarelor de inducţie alimentate la frecvenţe diferite. În perioada s-au realizat diferite studii [22, 40] legate de tehnologia de comandă a invertoarelor şi avantajele acestora asupra nivelului scăzut de zgomot generat de motoare. La sfârşitul anului 2013 Konstantinos N. în lucrarea [45] studiază efectul înclinării crestăturilor statorice la alimentarea prin invertor dar şi de la reţea cu implicaţii directe în zgomotul total al unui motor de inducţie şi realizează un model de crestătură ce poate fi implementată în construcţia motoarelor datorită faptului că se obţine zgomot total redus şi randament optim. La nivel naţional, studii asupra zgomotelor şi vibraţiilor generate de motoarele electrice s-au efectuat în diferite lucrări de specialitate [17, 20, 38, 53, 61, 62, 63, 96 ]. De asemenea începând cu anii 90 s-au elaborat instrumente software de calcul optimizat [86] al motoarelor de inducţie considerând limitele de zgomot şi implict de randament permise şi reglementate de standardele în vigoare. Începând cu anul 2002 s-au elaborat şi programe de calcul al zgomotelor pentru motoare de inducţie monofazate şi trifazate alimentate atât de la reţea cât şi prin invertor [85, 86]. Actualmente şi în ţara noastră se utilizează pentru simularea zgomotului în cazul motoarelor de inducţie, metoda elementului finit [25] întrucât se obţine o mai bună precizie a determinărilor şi un timp de lucru mult mai redus. 1.2 Definirea mărimilor acustice Controlul zgomotului produs de un motor de inducţie are implicaţii directe în randamentul acestuia. Un zgomot total crescut determină un randament scăzut al motorului ceea ce înseamnă costuri de producţie şi mentenanţă mari dar şi o fiabilitate scăzută. Pentru a se realiza analiza din punct de vedere al zgomotului acustic în cazul unui motor de inducţie este fundamental necesară definirea termenilor de bază care intervin în acest caz. Vibraţia [83] reprezintă o mişcare oscilatorie a unui corp elastic de masă m datorate unei forţe exterioare la care a fost supus iniţial corpul. Sunetul reprezintă o consecinţă a vibraţiei transmisă într-un mediu elastic, lichid, solid sau gazos cu frecvenţe cuprinse în domeniul 20 Hz 20 khz (domeniu perceptibil de către urechea umană) [21, 49]. Înălţimea sunetului reprezintă caracteristica acestuia la răspunsul în frecvenţă în funcţie de vibraţia pe care o produce unda sonoră. Înălţimea sunetului poate avea diferite frecvenţe care poate genera diferite niveluri de sunet, respectiv: sunet ascuţit (frecvenţe înalte), sunet grav (frecvenţe medii) sau sunet profund ori acut (frecvenţe joase). 12

14 Rezumatul tezei doctorat Presiunea acustică reprezintă presiunea exercitată asupra urechii umane într-un mediu elastic de către o undă sonoră. p = 1 T în care: p i presiunea acustică instantanee t perioada T 0 p 2 i () t d t Zgomotul este un sunet emis pe o frecvenţă care creează o senzaţie de disconfort la nivelul urechii umane şi mai departe către creier cu implicaţii directe la nivelul sistemului nervos. Nivelul de presiune acustică [L], al unui sunet de presiune efectivă [p], este dat de relaţia: în care: p L = 20 log, sau L p 0 10 log p p 0 2 (1.1) = (1.5) 5 = 2 N/ m 2 şi este presiunea acustică a nivelului de referinţă sau de prag care are p0 10 corespondent în frecvenţa nivelului de tărie al sunetului etalon la 1 khz şi un prag de 0 foni. Nivelul de putere acustică [L p ] al unei surse de sunet caracterizată de puterea [P] se calculează cu relaţia [49, 83]: L p P 10 log P = (1.6) 0 în care: P 0 =10-12 W este puterea acustică de referinţă. Nivelul de putere acustică nu este o unitate de măsură propriu-zisă, [83] mai concret este un raport între două mărimi fizice, o mărime măsurată direct iar cealaltă adoptată în mod convenţional. 1.3 Efectele zgomotelor şi vibraţiilor Zgomotele şi vibraţiile produc senzaţii de iritabilitate la nivelul urechii umane şi mai departe aceste senzaţii sunt transmise la nivelul creierului sub formă de semnale. Urechea umană percepe frecvenţe cuprinse în domeniul 20 Hz 20 khz denumit şi spectru audio [21, 28, 49, 99, 103]. Pentru caracterizarea nivelurilor de zgomot se introduce noţiunea de curbă de tărie acustică. Curbele de tărie acustică [49] reprezintă caracteristicile în frecvenţă ale sensibilităţii urechii umane. În anul 1985 s-au definitivat curbele de tărie acustică pe baza cercetărilor efectuate în timp de mai mulţi cercetători şi care sunt centralizate în standardul ISO 226:2003 [28, 49]. 13

15 Contribuţii privind analiza şi modelarea zgomotului motoarelor de inducţie trifazate Limitele admisibile de zgomot se determină pe bază de standarde sau norme internaţionale [49, 83]. Parametrii de apreciere a limitelor de zgomot se definesc in funcţie de: nivelul presiunii acustice L [db(a)] pentru un zgomot care nu se modifică semnificativ în timp şi în funcţie de nivelul de zgomot echivalent L aeq [db(a)] sau L 10 [db(a)] în cazul unui zgomot intermitent sau variabil în timp ( L aeq este definit conform STAS /89, iar L 10 este definit conform STAS /88) Limitele admisibile ale nivelurilor de zgomot în clădiri Limitele admisibile ale nivelurilor de zgomot în clădiri se stabilesc în funcţie de utilizarea specifică şi de activităţile ce se desfăşoară în unităţile respective. În tabelul 1.1 se prezintă limitele admisibile de zgomot în clădiri în funcţie de natura activităţii desfăşurate. Nr. Crt. Tabelul 1.1 Limitele admisibile ale nivelurilor de zgomot în clădiri Unitatea funcţională Limita Numărul de ordine admisibilă a al curbei nivelului de corespunzătoare zgomot echivalent interior db(a) 1. Încăperi de locuit, dormitoare; Spaţii pentru activităţi intelectuale: - birouri cu concentrare mare a atenţiei, săli de studii, săli de lectură în biblioteci - birouri cu activitate normală, administraţie, laboratoare, calculatoare - birouri de lucru cu publicul Spaţii pentru audiţii: - studio de înregistrări

16 Rezumatul tezei doctorat - laborator de cercetări acustice, audiologie - săli de conferinţe, săli de audiţii, teatru, concert, spectacole - săli de clasă, amfiteatre Alte spaţii: - cabinete medicale şi de consultaţii - săli de restaurant şi alte unităţi de alimentaţie publică, săli de mese - foayere, hoteluri - anexe sociale, vestiare, toalete Spitale, policlinici, dispensare: - saloane (rezerve) 1-2 paturi - saloane 3 sau mai multe paturi - saloane de terapie intensivă - săli de operaţie şi anexe ale acestora 3. Grădiniţe, creşe: - dormitoare Biblioteci: - cabinete individuale de lucru - încăperi pentru eliberarea cărţilor - sala cataloagelor, expoziţii - depozite 5. Clădiri pentru activităţi culturale şi de divertisment: - sală de repetiţii - sală de şah - sală de gimnastică (dans) - sală de jocuri 6. Clădiri comerciale şi depozite (inclusiv spaţiile comerciale incluse la parterul şi nivelele inferioare ale clădirilor de locuit): Unităţi de prestări servicii: - spaţii de lucru cu publicul (unităţi de curăţătorie, croitorii, cizmării, etc.) Unităţi de desfacere cu amănuntul: - spaţii de vânzare şi anexe ale acestora, cu şi fără agregate frigorifice 7. Anexe tehnico-administrative ale halelor de producţie: - birouri tehnice, cabine de comandă şi control (dispecerat energetic, dispecerat mijloace de transport rutier, feroviar, naval), laboratoare pentru măsurări, cercetare sau proiectare situate în interiorul sau în imediata apropiere a halelor de producţie - laboratoare de încercări sau depanări, cabine de supraveghere a proceselor tehnologice În cazul unităţilor funcţionale: apartamente de locuit din clădiri, camere de locuit şi apartamente de cămine, hoteluri şi case de oaspeţi; dormitoare din grădiniţe sau creşe; camere şi saloane de bolnavi din spitale şi policlinici, nivelul de zgomot interior echivalent, datorat

17 Contribuţii privind analiza şi modelarea zgomotului motoarelor de inducţie trifazate tututor surselor de zgomot exterioare (inclusiv agregatelor, din spaţiile comerciale sau din centralele de instalaţii aferente clădirilor), nu trebuie să depăşească cu mai mult de 5 unităţi nivelul de referinţă stabilit prin normativ. 1.4 Reglementări privind normele de zgomot pentru maşinile electrice În cazul maşinilor electrice rotative, limitele admisibile de zgomot sunt prevăzute de norme acustice internaţionale, respectiv de către Comisia Electrotehnică Internaţională (CEI) prin intermediul standardului CEI (Secţiunea Maşini Electrice Rotative). Acest standard specifică nivelul de putere acustică în funcţie de viteză/turaţie, după cum se prezintă în figura următoare [36]: Fig. 1.4 Limitele de zgomot prevăzute de norma CEI 34-9 Pentru categoria maşinilor electrice rotative, metodele standardizate de măsurare a zgomotului sunt stabilite de standardele internaţionale: CEI 34-9, ISO 1680, ISO 3741, ISO 3742, ISO În tabelul 1.4 se prezintă nivelul maxim de putere acustică ponderată [L WA ] prevăzut în standardul CEI pentru motoarele asincrone trifazate cu rotorul în scurtcircuit la funcţionare în gol pe diferite categorii de puteri [69]. Tabelul 1.4 Nivelurile maxime de putere acustică ponderată (L WA ) [db] pentru motoarele asincrone trifazate cu rotorul în scurtcircuit la funcţionare în gol prevăzute de standardul CEI Puterea nominală 8 poli 6 poli 4 poli 2 poli (P n ) [kw] 50 Hz 60 Hz 50 Hz 60 Hz 50 Hz 60 Hz 50 Hz 60 Hz 1.0 < P n < P n < P n < P n < P n < P n < P n < P n < P n < P n < P n Se stabileşte prin acord contractual 16

18 Rezumatul tezei doctorat În anul 2008 s-a aprobat secţiunea 30 din normativul în care se prezintă clasificarea motoarelor în funcţie de randament pe trei categorii respectiv: -IE 1 standard; -IE 2 randament ridicat; -IE 3 randament premium; Începând cu data de toate motoarele asincrone trifazate cu puteri peste 7.5kW vor trebui produse conform normei IE3 iar din data de toate motoarele cu puteri sub 7.5kW vor trebui produse conform normei menţionate anterior. 1.5 Sursele de zgomot in motoarele electrice Din punct de vedere structural şi funcţional sursele de zgomot produse de motoarele electrice cu rotorul de tip colivie pot fi împărţite în trei categorii după cum urmează: - surse aerodinamice - surse mecanice - surse electromagnetice Prin urmare fiecare dintre aceste surse generează vibraţii proprii care au ca şi efect generarea zgomotelor respectiv: zgomot aerodinamic, zgomot mecanic şi zgomot magnetic [59, 60, 69]. Suma totală a acestor categorii de zgomote creează zgomotul total al motorului generat în spectrul acustic. Pentru separarea zgomotelor, la nivel de laborator, se apelează la diferite procedee tehnice cum ar fi: - antrenarea motorului (fara sarcină la arbore şi cu ventilatorul decuplat) prin intermediul unei curele, de la un motor de test aflat în exteriorul camerei anecoice pentru stabilirea nivelului de zgomot produs de rulmenţi (zgomot mecanic).pentru stabilirea zgomotului aerodinamic, se montează ventilatorul şi se procedează în mod identic cu situaţia descrisă anterior iar prin comparaţia cu rezultatul obţinut în prima situaţie se deduce zgomotul aerodinamic. - alimentarea motorului de la sursa de tensiune fără sarcină la arbore cu ventilatorul decuplat pentru determinarea zgomotului magnetic. Din punct de vedere practic, valoarea zgomotului mecanic produs de rulmenţi depinde în principal de câţiva factori calitativi ai rulmenţilor, ce trebuie luaţi în considerare la proiectarea motorului, respectiv: - condiţiile de lubrifiere din interiorul rulmentului; - sfericitatea rulmentului şi drumul de rulare al bilelor; - temperatura de lucru maximă admisă, fără a se creea deformarea bilelor; - turaţia maximă de lucru. Sursa cea mai importantă de zgomot aerodinamic este ventilatorul. Numarul de pale, unghiul de înclinare, dar şi grosimea acestora depind foarte mult în dimensionarea corectă a ventilatorului, tocmai în scopul reducerii zgomotului dar şi asigurarea unei răciri eficiente. În analiza zgomotului, produs de motoarele electrice, un rol important îl constituie determinarea frecvenţelor naturale ale statorului/carcasei. Un efect foarte neplăcut, din punct de vedere 17

19 Contribuţii privind analiza şi modelarea zgomotului motoarelor de inducţie trifazate acustic, apare în situaţia în care frecvenţa forţelor magnetice radiale coincide cu una din frecvenţele naturale ale carcasei motorului, având ca efect apariţia fenomenului de rezonanţă. Zgomotul total al unui motor de inducţie depinde în foarte mare măsură şi de frecvenţa de alimentare a acestuia, întrucât la alimentarea prin invertor (turaţie reglabilă), se produc o serie de armonici care vor contribui la modificarea zgomotului total al motorului. Principalele cauze care produc zgomotul de natură electromagnetică sunt date de: - distribuţia neuniformă a crestăturilor; - excentricitatea rotorului faţă de stator; - apariţia fenomenului de magnetostricţiune; - apariţia fenomenului de saturaţie magnetică a tolei. Toate cauzele menţionate mai sus sunt caracterizate, din punct de vedere al distribuţiei spaţiotemporale, de armonici superioare ale câmpului electromagnetic din stator şi rotor, iar zgomotul de natură electromagnetică apare datorită interacţiunii acestor armonici. Din punct de vedere al cauzelor care le produc, undele armonice pot fi împărţite în două categorii respectiv: I. Armonici de spaţiu: - datorate saturaţiei; - datorate excentricităţii; - datorate distribuţiei neuniforme a înfăşurărilor; - datorate crestăturilor; II. Armonici de timp: - datorate tensiunii de alimentare nesinusoidale (alimentare prin invertor) 1.6 Aparate de măsură şi metode de măsurare a zgomotului în cazul motoarelor electrice Măsurarea zgomotului generat de motoarele electrice se face cu ajutorul sonometrului în interiorul unei camere anecoice. Conform standardului ISO 1680/1 care reglementează modul de măsurare al zgomotelor în cazul motoarelor electrice, aparatura de măsură trebuie să fie concepută pentru a măsura nivelurile de putere acustică ponderată A, ca medie pătratică şi în banda de octavă sau 1/3 din octavă mediată în timp precum şi pe suprafaţa de măsurare [65, 66, 76]. Sonometrul utilizat în această lucrare cu care s-au realizat în primă fază măsurătorile este produs de firma Bruel&Kjaer de tip 2250 prezentat în figura Fig Sonometru Bruel&Kjaer de tip 2250 Acest sonometru permite înregistrarea nivelului global de presiune acustică după un timp prestabilit de către utilizator. 18

20 Rezumatul tezei doctorat Traductorul acustic utilizat pentru evaluarea nivelului de zgomot în cazul sonometrului de tip 2250 este un microfon piezoelectric (fig.1.13) tip 4189 cu o sensibilitate de 50mV/Pa şi capacitate de 14pF la 250 Hz. Măsurătorile de zgomot trebuiesc efectuate într-o cameră semianecoică după cerinţele specificate în standardul 1680/1. Fig Microfonul de tip 4189 utilizat în construcţia sonometrului Caracteristicile tehnice ale camerei semianecoice de la întreprinderea Electroprecizia Săcele (acolo unde s-au efectuat măsurătorile de zgomot) sunt următoarele: - domeniul analizei de frecvenţe de la 22 Hz la Hz; - nivelul zgomotului de fond sub 5 db; - erori de măsurare 0.5 db; - dimensiunile geometrice ale sălii: 3 m 3,5 m 2,45 m; 1.7 Concluzii Prezentarea aparatului teoretic de analiză al zgomotelor în cazul motoarelor asincrone este deosebit de util. Relaţiile de calcul permit determinarea cu uşurinţă a parametrilor aferenţi zgomotelor atât la modul cel mai general cât şi în cazul analizei motoarelor asincrone. Standardele prezentate permit verificarea directă a valorilor de zgomote obţinute în cadrul simulărilor sau a măsurătorilor experimentale. Rezultatele determinării zgomotului în mod analitic şi numeric pot să difere în mod semnificativ faţă de măsurătorile efectuate. Forţele care generează vibraţii şi zgomote sunt doar o mică parte din forţa principală produsă prin interacţiunea curentului fundamental cu componenta fundamentală normală a densităţii fluxului magnetic. Puterea transformată în zgomot este aproximativ 10-6 până la 10-4 din puterea de intrare. Acurateţea determinării nivelului de putere acustică nu depinde doar de exactitatea modelului, ci şi de exactitatea datelor de intrare (de ex: influenţa saturaţiei magnetice pe deschiderea crestăturilor, coeficientul de amortizare, modulul de elasticitate, armonicile superioare, etc). Toate aceste date de intrare sunt totuşi dificil de determinat. 19

21 Contribuţii privind analiza şi modelarea zgomotului motoarelor de inducţie trifazate CAPITOLUL 2 MODELAREA ZGOMOTULUI DE NATURĂ MAGNETICĂ UTILIZÂND PROGRAMUL DE ELEMENT FINIT FLUX 2D S-au studiat două motoare asincrone trifazate de gabarit 160: MAL 160M - 7,5 kw/1000 rpm 3 poli respectiv MAL 160L - 11 kw/1000 rpm 3 poli înfăşurări simplu strat, norma de randament IE3. Alimentarea acestora s-a considerat atât de la reţea (50 Hz) cât şi prin invertor trifazat la frecvenţele de 40 Hz, 50Hz şi 60 Hz. Capitolul de faţă se referă la analiza zgomotului magnetic pentru cele două motoare. Pentru această analiză s-a utilizat programul de element finit FLUX 2D, care, pe parametrilor introduşi a calculat zgomotul magnetic creat de motor precum şi alţi parametrii ce apar în funcţionarea de regim normal si fară sarcină a motoarelor asincrone trifazate [13, 14]. Analiza zgomotului de natură mecanică s-a realizat prin intermediul programului de element finit ANSYS 3D iar în cadrul acestei analize s-a urmărit determinarea modurilor şi a frecvenţelor de vibraţie pentru fiecare element component al celor două motoare în mod separat dar şi asamblate toate aceste date sunt prezentate în capitolul 3. Modelarea zgomotelor de natură mecanică şi magnetică este necesară pentru evaluarea zgomotului total produs de fiecare motor şi compararea cu rezultatele experimentale obţinute în condiţiile validării de către standardul pentru maşini electrice rotative norma de randament IE3 care va intra în vigoare începând cu data de pentru motoare cu puteri mai mari de 7,5 kw. 2.1 Definirea parametrilor de funcţionare pentru motoarele studiate Parametrii motorului asincron trifazat de tip MAL 160 M cu puterea de 7,5 kw/1000 rpm sunt prezentaţi în tabelul 2.1. Tabelul 2.1 Parametrii motorului asincron trifazat cu puterea de 7,5 kw/1000 rpm Putere [kw] 7,5 Viteză de sincronism [rpm] 1000 Tensiune nominală [V] 400 Frecvenţă [Hz] 50 Grad de protecţie IP 55 Clasa de izolaţie / Clasa de temperatură F/B Lungimea fierului [mm] 220 Număr crestături statorice 36 Număr crestături rotorice 26 Înălţimea întrefierului [mm] 0,5 Perechi de poli 3 Cuplu pornire/cuplu nominal 2,51 Randament [%] 0,88 20

22 Rezumatul tezei doctorat Alunecare [%] 4,0 Factor de putere 0,65 Curent pornire/curent nominal 5,22 Tip tolă stator M Numărul de straturi - înfăşurare stator 1 Numărul de spire pe fază - stator 180 Diametrul conductorului stator [mm] 4x0.94 Lungimea carcasei [mm] 449 Diametrul exterior carcasă [mm] 260 Masa [kg] 87 Rezistenţa înfăşurării statorice la 0, C [Ω] Curentul absorbit la funcţionarea în gol [A] În cazul motorului asincron trifazat cu rotorul în scurtcircuit de tip MAL 160 L cu puterea de 11kW/1000 rpm parametrii tehnici şi constructivi furnizaţi de către producător sunt prezentaţi în tabelul ,1 Tabelul 2.2 Parametrii motorului asincron trifazat cu puterea de 11 kw/1000 rpm Putere [kw] 11 Viteză de sincronism [rpm] 1000 Tensiune nominală [V] 400 Frecvenţă [Hz] 50 Grad de protecţie IP 55 Clasa de izolaţie / Clasa de temperatură F/B Lungimea fierului [mm] 280 Număr crestături statorice 36 Număr crestături rotorice 26 Înălţimea întrefierului [mm] 0,50 Perechi de poli 3 Cuplu pornire/cuplu nominal 2,2 Randament [%] 0,89 Alunecare [%] 3,45 Factor de putere 0,69 Curent pornire/curent nominal 4,8 Tip tolă stator M Numărul de straturi - înfăşurare stator 1 Numărul de spire pe fază - stator 144 Diametrul conductorului stator [mm] 2x0,9 +2x0,95 Lungimea carcasei [mm] 449 Diametrul exterior carcasă [mm] 260 Masa [kg] 88,5 Rezistenţa înfăşurării statorice la 0, C [Ω] Curentul absorbit la funcţionarea în gol [A] 16,1 Schemele electrice echivalente pentru cele două motoare sunt reprezentate în figurile 2.1 şi 2.2. Acestea sunt necesare cu precădere pentru simularea zgomotului magnetic prin intermediul programului de element finit FLUX 2D [24, 56]. 21

23 Contribuţii privind analiza şi modelarea zgomotului motoarelor de inducţie trifazate Fig. 2.1 Schema electrică echivalentă a motorulului asincron trifazat cu puterea de 7.5 kw/1000 rpm Fig. 2.2 Schema electrică echivalentă a motorulului asincron trifazat cu puterea de 11 kw/1000 rpm Tabelul 2.3 Valorile elementelor aferente schemei electrice pentru motorul de tip MAL 160 M (7.5kW) Parametru Denumire în Flux 2D Valoare Sursă de tensiune [V] V _ U 400 Sursă de tensiune [V] V _ V 400 Sursă de tensiune [V] V _ W 400 Rezistenţă internă sursă [Ω] R_U 0.9 Rezistenţă internă sursă [Ω] R_V 0.9 Rezistenţă internă sursă [Ω] R_W 0.9 Rezistenţă [Ω] R Rezistenţă [Ω] R Rezistenţă [Ω] R Rezistenţă bobină de fază [Ω] BOB1PH1 0,914 Rezistenţă bobină de fază [Ω] BOB1PH2 0,914 Rezistenţă bobină de fază [Ω] BOB1PH3 0,914 Rezistenţă bobină de fază [Ω] BOB2PH1 0,914 Rezistenţă bobină de fază [Ω] BOB2PH2 0,914 Rezistenţă bobină de fază [Ω] BOB2PH3 0,914 Inductanţa capătului de L_U înfăşurare [H] x10-3 Inductanţa capătului de L_V înfăşurare [H] x10-3 Inductanţa capătului de L_W înfăşurare [H] x10-3 Tabelul 2.4 Valorile elementelor aferente schemei electrice pentru motorul de tip MAL 160 L (11kW) Parametru Denumire în Flux 2D Valoare Sursă de tensiune [V] V _ U 400 Sursă de tensiune [V] V _ V 400 Sursă de tensiune [V] V _ W 400 Rezistenţă internă sursă [Ω] R_U 0.9 Rezistenţă internă sursă [Ω] R_V 0.9 Rezistenţă internă sursă [Ω] R_W 0.9 Rezistenţă [Ω] R Rezistenţă [Ω] R Rezistenţă [Ω] R Rezistenţă bobină de fază [Ω] BOB1PH1 0,8 Rezistenţă bobină de fază [Ω] BOB2PH1 0,8 Rezistenţă bobină de fază [Ω] BOB1PH2 0,8 Rezistenţă bobină de fază [Ω] BOB2PH2 0,8 Rezistenţă bobină de fază [Ω] BOB1PH3 0,8 Rezistenţă bobină de fază [Ω] BOB2PH3 0,8 Inductanţa capătului L_U de înfăşurare [H] x10-3 Inductanţa capătului L_V de înfăşurare [H] x10-3 Inductanţa capătului L_W de înfăşurare [H] x

24 Rezumatul tezei doctorat 2.2 Modelarea şi analiza zgomotului magnetic pentru motorul asincron trifazat de randament premium de tip MAL 160M cu puterea de 7.5 kw/1000 rpm În analiza zgomotului magnetic se generează /calculează următorii parametrii: - Distribuţia inducţiei magnetice în secţiunea motorului; - Distribuţia liniilor de câmp magnetic în secţiune; - Valoarea şi graficul inducţiei magnetice în întrefier; - Nivelul continuu al presiunii acustice în funcţie de amplitudinea armonicilor, respectiv nivelul de zgomot magnetic radiat în spectrul acustic. Fiecare parametru de mai sus caracterizează din punct de vedere fenomenologic dar şi structural zgomotul magnetic. Geometria miezului magnetic şi tipul de crestături utilizate pentru motorul de tip MAL 160M, 7.5 kw/1000 rpm a fost realizată utilizând programul FLUX 2D şi este prezentată în figura 2.7. Fig. 2.7 Geometria miezului magnetic pentru motorul MAL 160M-7.5 kw/ 1000 rpm Fig. 2.8 a) crestătură statorică; b) crestătură rotorică; Reţeaua de elemente finite şi raportul acesteia, generate în cazul motorului asincron trifazat de randament premium cu puterea de 7.5 kw /1000 rpm, sunt prezentate în figura 2.9 şi tabelul 2.7. Fig. 2.9 Reţeaua de elemente finite generată în cazul motorulului asincron trifazat cu puterea de 7.5 kw/1000 rpm Tabelul 2.7 Datele reţelei de elemente finite Procentul de elemente neevaluate 0 % Procentul de elemente de calitate excelentă % Procentul de elemente de calitate bună 1.07% Procentul de elemente de calitate medie 0.04 % Procentul de elemente de calitate slabă 0% Procentul de elemente anormale 0 % Numărul de noduri Ordinul elementelor reţelei 2 23

25 Contribuţii privind analiza şi modelarea zgomotului motoarelor de inducţie trifazate În continuare se vor prezenta distribuţiile magnetice şi liniile de câmp în secţiune (după finalizarea regimului tranzitoriu de la pornire), care caracterizează atât din punct de vedere structural cât şi fenomenologic, zgomotul de natură electromagnetică generat de motorul de tip MAL 160M cu puterea de 7.5 kw/1000 rpm, randament premium IE3. Datorita distribuţiei spaţio temporale limitate valorile medii ale zgomotului magnetic sunt prezentate sub formă tabelară. I. Alimentare prin invertor la frecvenţa de 40 Hz Fig Distribuţia inducţiei magnetice (în secţiune) pentru motorul asincron trifazat cu puterea de 7,5 kw/1000 rpm Fig Distribuţia liniilor de câmp pentru motorul asincron trifazat cu puterea de 7,5 kw/1000 rpm II. Analiza comparativă în cazul alimentării prin invertor la frecvenţa de 50 Hz şi direct de la reţea Fig Distribuţia inducţiei magnetice (în secţiune) pentru motorul studiat, alimentat: a) prin invertor la frecvenţa de 50 Hz; b) direct de la reţea 24

26 Rezumatul tezei doctorat Fig Distribuţia liniilor de câmp pentru motorul asincron trifazat cu puterea de 7,5 kw/1000 rpm alimentat: a) prin invertor la frecvenţa de 50 Hz; b) direct de la reţea III. Alimentare prin invertor la frecvenţa de 60 Hz Fig Distribuţia inducţiei magnetice (în secţiune) pentru motorul asincron trifazat cu puterea de 7,5 kw/1000 rpm Fig Distribuţia liniilor de câmp pentru motorul asincron trifazat cu puterea de 7,5 kw/1000 rpm 2.3 Modelarea şi analiza zgomotului magnetic pentru motorul asincron trifazat de randament premium de tip MAL 160L cu puterea de 11 kw/1000 rpm Algoritmul funcţional prin care se analizează zgomotul magnetic în cazul motorului de tip MAL 160L cu puterea de 11kW/1000 rpm este simlar cu cel prezentat anterior. În cadrul analizei efectuate s-a considerat că motorul funcţionează în regim normal şi fără sarcină la arbore. În primă fază se prezintă geometria şi tipurile de crestături statorică respectiv rotorică din structura miezului magnetic realizate prin intermediul platfomei specializate din componenţa programului FLUX 2D. 25

27 Contribuţii privind analiza şi modelarea zgomotului motoarelor de inducţie trifazate Fig Geometria miezului magnetic pentru motorul MAL 160L-11 kw/1000 rpm Fig a) crestătură statorică; b) crestătură rotorică; Din punct de vedere al geometriei miezului magnetic, atât motorul cu puterea de 11kW cât şi cel cu puterea de 7.5 kw sunt identice. Reţeaua de elemente finite generată de program, în cazul motorului asincron trifazat de randament premium cu puterea de 11 kw /1000 rpm este prezentată în figura Fig Reţeaua de elemente finite generată în cazul motorulului asincron trifazat cu puterea de 11 kw/1000 rpm Raportul generat de program al acestei transformări este prezentat în tabelul următor. Tabelul 2.8 Structura reţelei de elemente finite Procentul de elemente neevaluate 0 % Procentul de elemente de calitate excelentă % Procentul de elemente de calitate bună 1.07% Procentul de elemente de calitate medie 0.01 % Procentul de elemente de calitate slabă 0% Procentul de elemente anormale 0 % Numărul de noduri Ordinul elementelor reţelei 2 În mod comparativ cu reţeaua motorului studiat anterior se observă faptul că procentul de elemente de calitate excelentă este diferit. Acest lucru se datorează faptului că prin intermediul metodei de calcul identice, în cazul motorului cu puterea de 11kW s-au putut identifica mai puţine noduri de reţea şi implicit acest fenomen a dus la această diferenţă nesemnificativă din punct de vedere practic. Pentru analiza zgomotului magnetic, aşa cum s-a procedat şi în cazul motorului studiat anterior se va considera alimentarea motorului atât de la reţea cât şi prin invertor. 26

28 Rezumatul tezei doctorat I. Alimentare prin invertor la frecvenţa de 40 Hz Fig Distribuţia inducţiei magnetice (în secţiune) pentru motorul asincron trifazat cu puterea de 11 kw/1000 rpm Fig Distribuţia liniilor de câmp pentru motorul asincron trifazat cu puterea de 11 kw/1000 rpm II. Alimentare direct de la reţea (50Hz) şi prin invertor 50Hz Fig Distribuţia inducţiei magnetice (în secţiune) pentru motorul studiat, alimentat: a) prin invertor la frecvenţa de 50 Hz; b) direct de la reţea Fig Distribuţia liniilor de câmp pentru motorul asincron trifazat cu puterea de 11 kw/1000 rpm alimentat: a) prin invertor la frecvenţa de 50 Hz; b) direct de la reţea 27

29 Contribuţii privind analiza şi modelarea zgomotului motoarelor de inducţie trifazate III. Alimentare prin invertor la frecvenţa de 60 Hz Fig Distribuţia inducţiei magnetice (în secţiune) pentru motorul asincron trifazat cu puterea de 11 kw/1000 rpm Fig Distribuţia liniilor de câmp pentru motorul asincron trifazat cu puterea de 11 kw/1000 rpm 2.4 Concluzii Conform documentaţiei tehnice de specialitate [30, 39, 68] în cazul motoarelor de randament premium IE3, componenta magnetică a zgomotului radiat în mediu are cea mai mare pondere în producerea zgomotului total. Din perspectiva generării zgomotului magnetic s-a realizat o comparaţie a valorii acestuia pentru ambele motoare la cele trei frecvenţe de alimentare, prin invertor (40 Hz, 50 Hz, 60 Hz) respectiv, alimentare de la reţea (50 Hz). Aceste rezultate sunt prezentate în tabelul următor. Tabelul 2.9 Nivelul de zgomot magnetic generat de cele două motoare analizate, respectiv 7.5 kw/1000 rpm şi 11 kw/1000 rpm Valoarea medie a zgomotului magnetic modelat prin intermediul programului FLUX 2D [db] Modul de alimentare şi frecvenţa de alimentare Motor 7.5 kw rpm Motor 11 kw-1000 rpm Invertor 40 Hz Invertor 50 Hz Reţea 50 Hz Invertor 60 Hz Datorită faptului că aceste două motoare sunt identice din punct de vedere constructiv, singura diferenţă este dată de caracteriticile înfăşurărilor statorice, cuantificate prin valorile zgomotului magnetic modelat prezentate în tabelul anterior. Topologia şi modelul matematic al invertorului implementat pentru analiza zgomotului magnetic au fost realizate în conformitate cu schema reală a invertorului trifazat cu care s-au făcut măsurătorile practice de zgomot. 28

30 Rezumatul tezei doctorat Din punct de vedere practic reducerea zgomotului magnetic (reducerea armonicilor câmpului) se realizează prin următoarele metode: alegerea numărului optim de crestături statorice şi rotorice; alegerea unei scurtări corespunzătoare a pasului de înfăşurare; înclinarea crestăturilor (la nivel de rotor); mărirea întrefierului motorului. Pentru a limita oscilaţia datorată forţelor magnetice, este necesară o analiză foarte minuţioasă a acestor cauze din punctul de vedere al numărului corespunzător de crestături. După cum s-a arătat în capitolul anterior, raportul numărului de crestături din stator şi din rotor are o influenţă esenţială asupra forţelor radiale şi implicit asupra zgomotului total. 29

31 Contribuţii privind analiza şi modelarea zgomotului motoarelor de inducţie trifazate CAPITOLUL 3 MODELAREA ZGOMOTULUI DE NATURĂ MECANICĂ UTILIZÂND PROGRAMUL ANSYS 3D 3.1 Definirea parametrilor de material pentru motoarele analizate În cazul analizei frecvenţelor de vibraţie pentru cele două motoare studiate se definesc în primă fază caracteristicile materialelor utilizate în construcţia acestora. Aceste date sunt preluate de la producător sau după caz se regăsesc în baza de date internă a programului de element finit cu care s-a facut modelarea Ansys 3D. Proprietăţile aluminiului utilizat în construcţia carcaselor dar şi a barelor rotorice sunt prezentate în tabelul 3.1. Tabelul 3.1 Proprietăţile aluminiului necesare analizei modale Densitate [kg/m 3 ] 2770 Coeficient de expansiune termică [1/C] Căldura specifică [J/kgC] 875 Modulul lui Young [Pa] Raportul lui Poisson 0.33 În cazul infăşurărilor se utilizează, din punct de vedere al materialului existent în crestături, cuprul. Proprietăţile acestui material sunt prezentate în tabelul următor. Tabelul 3.2 Proprietăţile cuprului utilizat în construcţia înfăşurării statorice Densitate [kg/m 3 ] 8300 Coeficient de expansiune termică [1/C] Căldura specifică [J/kgC] 380 Modulul lui Young [Pa] Raportul lui Poisson 0.34 Proprietăţile tolei M sunt prezentate în tabelul 3.3. De menţionat faptul că în cazul acestui tip de tolă parametrii prezentaţi sunt cei care se utilizează pentru analiza modală a sistemului. În situaţia în care se doreşte o altă analiză sunt necesare şi alte date suplimentare. Tabelul 3.3 Proprietăţile tolei M Densitate [kg/m 3 ] 7850 Coeficient de expansiune termică [1/C] Modulul lui Young [Pa] Raportul lui Poisson 0.30 Ventilatoarele de răcire sunt confecţionate din material plastic rigid cu densitatea de 2250 [kg/m 3 ]. În cazul arborilor şi a şuruburilor de fixare datele pentru materialul utilizat în construcţia acestora sunt prezentate în tabelul

32 Rezumatul tezei doctorat Tabelul 3.4 Proprietăţile fierului utilizat în construcţia arborilor şi a şuruburilor de fixare Densitate [kg/m 3 ] 7200 Coeficient de expansiune termică [1/C] Căldura specifică [J/kgC] 520 Modulul lui Young [Pa] Raportul lui Poisson 0.28 Temperatura de referinţă definită prin proprietăţile materialului la care s-au făcut determinările este de 22 0 C. În analiza modală a vibraţiilor s-au considerat, din perspectiva condiţiilor de frontieră şi punctele de reazem (cu amortizarea specifică) pentru motoarele analizate. Frecvenţa de vibraţie pentru o maşină electrică la un mod oarecare m de vibraţie este dată de relaţia [11, 21, 28, 75]: f m = 1 2π k m = 1 2π k g m g = 1 2π g x st [Hz] (3.1) unde k - este constanta elastică a suspensiei elastice [N/m]; m - masa maşinii [kg]; g acceleraţia gravitaţională (g = 9,81 m/s 2 ); m g x st deformaţia statică ( x st = ), [m]. k deformaţia statică va fi dată de expresia: x st = π f 2 m [m] (3.3) Relaţia (3.3) exprimă deformaţia pentru momentul static în care se află sistemul mecanic (motorul) analizat. În cazul în care motorul funcţionează în sarcină la o turaţie n relaţia de calcul a deformaţiei este dată de relaţia [87, 95]: în care: n turaţia motorului; T transmisibilitatea x st = 1 + [m] (3.4) 2 n T 31

33 Contribuţii privind analiza şi modelarea zgomotului motoarelor de inducţie trifazate 3.2 Determinarea modurilor şi a frecvenţelor de vibraţie pentru motorul asincron trifazat de randament premium cu puterea de 7.5 kw/1000 rpm Analiza modală s-a efectuat pentru fiecare subansamblu în parte respectiv pentru tot motorul asamblat. Frecvenţele şi modurile de vibraţie obţinute au fost validate de partea experimentală efectuată prin metoda ciocanului de impact. Elementele componente ale motorului de randament premium IE3 de tip MAL 160M- 7.5 kw/1000 rpm sunt prezentate în figurile următoare. Statorul motorului asincron studiat de gabarit 160, confecţionat din tole de tip M cu un număr de 36 crestături este prezentat în figura 3.2. Fig. 3.2 Statorul motorului de tip MAL 160 M- 7.5kW/1000 rpm Fig. 3.1 Carcasa motorului de tip MAL 160 M - 7.5kW/1000 rpm Rotorul motorului asincron studiat este de tip colivie şi conţine un număr de 26 de crestături cu bare rotorice din aluminiu scurtcircuitate la capete. Geometria acestuia este prezentată în figura 3.3.Geometria capacelor de fixare şi a rulmenţilor de tip 6909Z se prezintă în figurile 3.4 respectiv 3.5. Fig. 3.3 Rotorul motorului de tip MAL 160 M-7.5kW/1000 rpm Fig. 3.4 Capacele motorului de tip MAL 160 M- 7.5kW/1000 rpm Fig. 3.5 Rulmenţii de tip 6909Z Fig. 3.6 Axul motorului de tip MAL 160M 32

34 Rezumatul tezei doctorat Întregul ansamblu al motorului de gabarit 160 (cu toate piesele asamblate) este prezentat în figura 3.7. Fig. 3.7 Geometria motorului de tip MAL 160M 7.5kW/1000 rpm Din considerente spaţiale nu se vor mai prezenta sub formă grafică reţelele de elemente finite aplicate pe fiecare componentă ci direct rezultatul simulării obţinute. În continuare se vor prezenta în mod centralizat valorile frecvenţelor de vibraţie pentru fiecare componentă a motorului studiată precum şi cele mai semnificative reprezentări grafice ale modurilor de vibraţie la nivel de componente dar şi de motor asamblat. Modurile şi frecvenţele proprii de vibraţie simulate pentru motorul de tip MAL 160M 7.5kW/1000 rpm sunt prezentate în tabelul 3.5. Tabelul 3.5 Modurile şi frecvenţele proprii de vibraţie pentru motorul de tip MAL 160M Carcasă Stator Carcasăstator Rotor Motor asamblat Modul Frecvenţa [Hz] Frecvenţa [Hz] Frecvenţa [Hz] Frecvenţa [Hz] Frecvenţa [Hz]

35 Contribuţii privind analiza şi modelarea zgomotului motoarelor de inducţie trifazate Fig Modul 4 de vibraţie al carcasei pentru motorul MAL 160 M (f = Hz) Fig Modul 10 de vibraţie al statorului pentru motorul MAL 160 M (f = 1176 Hz) Fig Modul 15 de vibraţie al ansamblului stator - carcasă pentru motorul MAL 160 M (f = 1209 Hz) Fig Modul 15 de vibraţie al rotorului pentru motorul MAL 160 M (f = 1294 Hz) Fig Modul 15 de vibraţie motorului asamblat de tip MAL 160 M (f = 2274 Hz) 34

36 Rezumatul tezei doctorat 3.3 Determinarea modurilor şi a frecvenţelor de vibraţie pentru motorul asincron trifazat de randament premium cu puterea de 11 kw/1000 rpm Datorită faptului că cele două motoare au aceeaşi geometrie, în cadrul acestei analize nu se vor mai prezenta modurile de vibraţie şi frecvenţele acestora pentru toate elementele componente ci doar cele care sunt diferite din punct de vedere geometric. Diferenţa majoră între componente, constă în faptul că motorul de tip MAL 160 L cu puterea de 11 kw/1000 rpm are o lungime a miezului statoric mai mare, respectiv un număr mai mare de spire pe crestatură în cazul înfăşurării statorice. Statorul motorului asincron de tip MAL 160 L este confecţionat din tole de tip M cu un număr de 36 crestături şi este prezentat în figura Fig Statorul motorului de tip MAL 160 L 11 kw/1000 rpm Rotorul motorului asincron studiat este de tip colivie si conţine un număr de 26 de crestături străbătute de bare rotorice din aluminiu scurtcircuitate la capete - în mod identic cu motorul studiat în subcapitolul anterior. Geometria acestuia este prezentată în figura Fig Rotorul motorului de tip MAL 160 L 11 kw/1000 rpm Întregul ansamblu al motorului de tip MAL 160 L cu puterea 11kW/1000 rpm (cu toate piesele asamblate) este prezentat în figura Fig Geometria motorului de tip MAL 160L 11 kw/1000 rpm 35

37 Contribuţii privind analiza şi modelarea zgomotului motoarelor de inducţie trifazate În mod similar cu motorul studiat anterior se vor prezenta sub formă centralizată valorile frecvenţelor de vibraţie pentru fiecare componentă a motorului precum şi cele mai semnificative reprezentări grafice ale modurilor de vibraţie la nivel de componente dar şi de motor asamblat. Tabelul 3.6 Modurile şi frecvenţele proprii de vibraţie pentru motorul de tip MAL 160 L Carcasă Stator Carcasăstator Rotor Motor asamblat Modul Frecvenţa [Hz] Frecvenţa [Hz] Frecvenţa [Hz] Frecvenţa [Hz] Frecvenţa [Hz] Fig Modul 5 de vibraţie al statorului pentru motorul MAL 160 L (f = Hz) Fig Modul 13 de vibraţie al rotorului pentru motorul MAL 160 L (f = 946 Hz) Fig Modul 15 de vibraţie al ansamblului stator - carcasă pentru motorul MAL 160 M (f = Hz) Fig Modul 14 de vibraţie al ansamblului stator - carcasă pentru motorul MAL 160 L (f = Hz) 36

38 Rezumatul tezei doctorat 3.4 Validarea rezultatelor Pentru determinarea frecvenţelor de vibraţie, în cazul celor două motoare studiate s-a utilizat metoda ciocanului de impact. Măsurătorile au fost efectuate în cadrul laboratorului de vibraţii al Facultăţii de Inginerie Mecanică de la Universitatea Transilvania Braşov. În cadrul studiului de faţă s-a utilizat platforma PULSE 12 produsă de firma Bruel&Kjaer. Schema bloc a întregului stand de măsură a vibraţiilor în cazul motoarelor de tip MAL 160 M respectiv MAL 160 L este prezentată în figura Fig Schema bloc a standului utilizat pentru determinarea frecvenţelor de vibraţii în cazul motoarelor studiate prin metoda ciocanului de impact Măsurarea deformaţiei la nivelul carcasei se face prin intermediul unui accelerometru. Amplificatorul realizează o creştere în amplitudine a undei provenite de la accelerometru pentru a stabili nivelul optim al semnalului la intrarea plăcii de achiziţie a datelor. Achiziţia datelor se face prin intermediul unui modul dedicat, care în prealabil realizează conversia analog - digitală a semnalului măsurat. Datele furnizate de placa de achiziţii sunt prezentate şi prelucrate cu ajutorul unui program de analiză modală care realizează o analiză FFT a semnalului provenit de la accelerometru. În cazul standului de faţă placa de achiziţie a datelor are un număr de 8 intrări analogice şi 2 ieşiri digitale. Determinările efectuate au constat în analiza frecvenţelor de vibraţie pentru ansamblul carcasăstator, rotor, respectiv motor asamblat. Din perspectiva punctelor de reazem s-a realizat o impunere identică cu cea din realitate aşa cum s-a considerat şi în cadrul analizei software. Valorile centralizate ale frecvenţelor de vibraţie obţinute pentru cele două motoare studiate sunt prezentate în tabelele 3.7 respectiv

39 Contribuţii privind analiza şi modelarea zgomotului motoarelor de inducţie trifazate Tabelul 3.7 Modurile şi frecvenţele proprii de vibraţie pentru motorul de tip MAL 160 M -7.5 kw/1000 rpm determinate prin metoda ciocanului de impact Carcasă- Rotor Motor stator Modul Frecvenţa Frecvenţa [Hz] [Hz] asamblat Frecvenţa [Hz] Tabelul 3.8 Modurile şi frecvenţele proprii de vibraţie pentru motorul de tip MAL 160 L -11 kw/1000 rpm determinate prin metoda ciocanului de impact Carcasă- Rotor Motor stator asamblat Modul Frecvenţa Frecvenţa Frecvenţa [Hz] [Hz] [Hz] Dispunerea accelerometrelor în cazul ansamblului carcasă-stator pentru motorul de tip MAL 160 L (11 kw/1000 rpm)s-a realizat conform figurii Fig Amplasarea accelerometrelor pentru ansamblul stator-carcasă în cazul motorului de tip MAL 160 L -11 kw/1000 rpm 38

40 Rezumatul tezei doctorat 3.5 Concluzii Valorile frecvenţelor de vibraţie ale ansamblului carcasă-stator diferă într-o mică măsură faţă de cele determinate prin intermediul programului ANSYS 3D, întrucât structura materialelor utilizate în execuţia componentelor este una neomogenă. Totodată, s-a modificat şi baza de date a materialelor din structura programului cu parametrii aferenţi. Aceştia sunt prezentaţi la începutul capitolului. În cazul analizei frecvenţelor de vibraţie, pentru varianta de motoare asamblate, modurile de vibraţie au valori identice ale frecvenţelor. Din punct de vedere principial, acest fenomen se datorează, faptului că cele două motoare au aceeaşi geometrie. Diferenţa majoră (aşa cum s-a mai mentionat anterior) constă în lungimea mai mare a miezului statoric (şi implicit a miezului rotoric) pentru motorul de tip MAL 160L cu puterea de 11 kw/1000 rpm. De menţionat este faptul că modurile cele mai semnificative de vibraţie pentru cele două motoare, la frecvenţele specificate (prezentate în analizele anterioare), sunt de fapt frecvenţele de rezonanţă ale acestora, situaţie valabilă şi în cazul analizei pe componente. Analiza vibraţiilor pentru cele două motoare studiate, a fost necesară întrucât vibraţiile generează zgomote. Controlul eficient al vibraţiilor, sau analiza acestora oferă un răspuns al randamentului motorului din perspectiva proiectării. În situaţiile în care nivelurile de zgomot/vibraţii nu sunt identificate prin normativ cu statutul motorului acesta se va reproiecta. Aşa cum s-a preconizat anterior, în cazul celor două motoare analizate, toate valorile de zgomot/vibraţii obţinute se încadrează în normativul IEC ale căror valori de randament sunt prezentate în Capitolul 1 al lucrării. 39

41 Contribuţii privind analiza şi modelarea zgomotului motoarelor de inducţie trifazate CAPITOLUL 4 MĂSURAREA ZGOMOTULUI ŞI VIBRAŢIILOR ÎN CAZUL MOTOARELOR DE INDUCŢIE TRIFAZATE. DETERMINĂRI EXPERIMENTALE 4.1 Măsurarea zgomotului produs de motoarele asincrone de randament IE3 cu puteri de 7.5 kw-1000 rpm respectiv 11kW rpm Din perspectivă substanţială măsurarea nivelului de zgomot produs de motoarele asincrone constă în măsurarea nivelului continuu al presiunii acustice A conform valorilor specificate în normativul IEC Această parte experimentală a lucrării va prezenta o analiză a nivelelor de zgomot măsurate în cazul celor două motoare studiate. Astfel, pentru fiecare motor s-a întocmit o separare a zgomotelor în acord cu aparatul teoretic descris în subcapitolul 1.5 din structura Capitolului 1. În structura acestui capitol urmează să prezentăm rezultatele experimentale obţinute prin măsurarea directă a nivelelor de zgomot generate de cele două tipuri de motoare analizate respectiv MAL 160M -7,5 kw-1000 rpm şi MAL 160L 11kW-1000 rpm. Setul de măsurători s-a realizat în camera semianecoică (fig. 4.1) a întreprinderii Electroprecizia Săcele în concordanţă cu standardele actuale (CEI 43-1; ISO 1680/1). Fig. 4.1 Camera semianecoică a întreprinderii Electroprecizia Săcele Cele două motoare au funcţionat în gol, iar modul de alimentare a fost direct de la reţea, dar şi prin convertor de frecvenţă trifazat, alimentat la frecvenţele 40Hz, 50 Hz, 60 Hz. Convertorul de frecvenţă trifazat utilizat (fig. 4.2) este de tip ALTIVAR 58 Telemecanique cu puterea de 15kW, iar frecvenţa de comutaţie (care are un rol semnificativ în generarea zgomotului) este de 4kHz. Fig. 4.2 Convertor de frecvenţă de tip ALTIVAR 58 40

42 Rezumatul tezei doctorat Sonometrul utilizat este de tip 2250 Bruel&Kjaer (fig. 4.3) ale cărui caracteristici tehnice au fost prezentate în subcapitolul Aparate de măsură şi metode de măsurare a zgomotului în cazul motoarelor electrice din structura capitolului 1. Fig. 4.3 Sonometru Bruel&Kjaer de tip 2250 În cazul de faţă, analiza zgomotului măsurat, a cuprins separarea zgomotelor generate de motoarele analizate. Particularizând, această separare parcurge următoarele etape: I. Determinarea zgomotului mecanic+aerodinamic Aceasta s-a realizat prin antrenarea motorului din exterior (cu ajutorul unei curele de transmisie) - fără ventilator montat - zgomotul măsurat este zgomotul de rulment - cu ventilatorul montat - zgomotul măsurat este cel mecanic (zgomot de rulment+aerodinamic) II. Determinarea zgomotului magnetic Zgomotul magnetic se determină prin alimentarea motorului direct de la reţea/invertor fără ventilator cuplat. Nivelul de zgomot măsurat în acest caz este dat de zgomotul magnetic + mecanic. Valoarea nivelului de zgomot mecanic se cunoaşte, iar prin eliminarea acesteia rezultă nivelul de zgomot magnetic. În situaţia în care motorul are ventilatorul montat şi este alimentat, nivelul de zgomot măsurat este cel total generat de motor. În cele ce urmează, se vor prezenta sub formă tabelară măsurătorile de zgomot, pe componente, determinate prin intermediul sonometrului, pentru fiecare motor studiat Măsurări de zgomot pentru motorul de tip MAL 160 M, cu puterea de 7.5kW/1000 rpm Nivelul continuu al presiunii acustice ponderate A - LAeq, obţinute în cazul motorului de randament IE3 de tip MAL 160M prin cele două moduri de alimentare (reţea şi convertor de frecvenţă) se prezintă în tabelul 3.9. Tabelul 3.9 Nivelul continuu al presiunii acustice ponderate A pe componente pentru motorul de tip MAL 160 M 7.5 kw/1000 rpm Modul de alimentare Nivelul continuu al presiunii acustice ponderate A [db] Total Magnetic Mecanic Aerodinamic Reţea 50 Hz 66,1 45,6 8,6 11,9 Invertor 40 Hz 68,8 49,2 8,2 11,4 Invertor 50 Hz 68,0 47,4 8,7 11,9 Invertor 60 Hz 69,3 47,9 8,9 12,5 41

43 Contribuţii privind analiza şi modelarea zgomotului motoarelor de inducţie trifazate Amplasarea sonometrului la distanţa de 1m faţă de sursă (motor), (conform reglementărilor prezentate în Capitolul 1 al lucrării) s-a efectuat prin intermediul unui trepied după cum se prezintă în figura Fig Amplasarea sonometrului la nivelul motorului analizat Măsurări de zgomot pentru motorul de tip MAL 160 L, cu puterea de 11kW/1000 rpm În mod similar s-au efectuat măsurători asupra nivelului continuu al presiunii acustice ponderate A şi pentru motorul de tip MAL 160L, cu puterea de 11 kw. Rezultatele obţinute sunt prezentate după algoritmul primului motor studiat (subcapitolul 4.1.1). Motorul este alimentat prin invertor la cele trei frecvenţe 40 Hz, 50 Hz şi respectiv 60 Hz, respectiv direct de la reţeaua trifazată. Tabelul 3.10 Nivelul continuu al presiunii acustice ponderate A pe componente pentru motorul de tip MAL 160 L 11 kw/1000 rpm Modul de alimentare Nivelul continuu al presiunii acustice ponderate A [db] Total Magnetic Mecanic Aerodinamic Reţea 50 Hz 67,9 47,3 8,6 12 Invertor 40 Hz 69,6 50,4 8,3 10,9 Invertor 50 Hz 68,8 49,2 8,4 11,2 Invertor 60 Hz 69,4 48,6 7,9 12,9 Întreaga instalaţie de măsurare a nivelului de zgomot este prezentată în figura de mai jos. Fig Instalaţia de măsurare a zomotului pentru motorul de tip MAL 160 L-11kW-1000 rpm 42

44 Rezumatul tezei doctorat 4.2 Prezentarea platformei integrate de analiză a zgomotelor şi vibraţiilor produse de motoarele asincrone-sv-100. Determinări comparative de zgomot pentru motoarele analizate. Partea aplicativă a lucrării de faţă s-a cuantificat în planul material prin realizarea unui instrument, cu componentă hardware şi software, care să permită cu uşurinţă analiza zgomotelor, dar şi a vibraţiilor generate de motoarele asincrone. Din punct de vedere practic, acest produs conţine, pe partea de program, un instrument software realizat prin intermediul programului LabView versiunea 2013 [58] şi compilat sub formă de executabil care, conectat cu al doilea instrument hardware Platforma Vibro M-100 permite vizualizarea fenomenelor de analiză descrise anterior. Obiectivul principal al conceperii acestei platforme a fost integrarea eficientă a celor două subiecte de analiză vibraţii şi zgomote. Actualmente, aparatura existentă în acest sens nu se regăseşte înglobată într-o platformă compactă, ci doar separată, atât din punct de vedere structural cât şi funcţional. Acest instrument este foarte accesibil şi din raţionamente economice. Costurile totale de realizare a platformei reprezintă maxim 10% din valoarea comercială a unui produs, parţial similar, existent la momentul actual pe piaţă. În cele ce urmează se vor prezenta succint, din punct de vedere structural, cele două componente: 1. Instrumentul software Platforma integrată de analiză a zgomotelor şi vibraţiilor produse de motoarele asincrone SV-100 Panoul frontal al programului este prezentat în figura de mai jos. Fig Panoul frontal al aplicaţiei SV

45 Contribuţii privind analiza şi modelarea zgomotului motoarelor de inducţie trifazate Utilizatorul poate opta fie pentru partea de analiză a vibraţiilor, fie pentru partea de analiză a zgomotelor. De menţionat este faptul că, pentru partea de vibraţii va trebui conectat instrumentul hardware Vibro M-100, iar pentru analiza zgomotului doar microfonul condensator conectat la portul aferent plăcii de bază a calculatorului (fig. 4.39). a) b) Fig a) Analizorul Vibro M-100; b) Microfonul condensator Funcţia de analiză a vibraţiilor permite vizualizarea răspunsului dat de 3 accelerometre ce pot fi conectate la analizorul Vibro M-100 (fig. 4.40). Se pot vizualiza pentru fiecare accelerometru deplasările pe cele trei axe (X, Y şi Z) simultan sau, în mod individual, în funcţie de timp (fig. 4.41). Fig Interfaţa de analiză a vibraţiilor Fig Interfaţa de răspuns a unui accelerometru 44

46 Rezumatul tezei doctorat Fig Interfaţa de răspuns a unui accelerometru Programul poate înregistra evenimente timp de 60 minute; setarea intervalului de monitorizare dorit se face la început. De asemenea, pentru o bună calibrare, poziţia fiecărui accelerometru este controlată prin vizualizarea 3D a acestuia. Orice vibraţie este înregistrată şi vizualizată în timp real. Datele aferente fiecărui grafic, pe tot parcursul înregistrării pot fi exportate în fişiere Excel. Funcţia de analiză a zgomotelor Această funcţie a platformei integrate SV-100 permite vizualizarea cu uşurinţă a analizei spectrale în cazul unui zgomot/sunet înregistrat. Avantajul major al acestui instrument software (fig a şi b) îl constituie faptul că nu necesită echipament hardware auxiliar. 45

47 Contribuţii privind analiza şi modelarea zgomotului motoarelor de inducţie trifazate Fig (a) Interfaţa de analiză a zgomotelor Fig (b) Interfaţa de analiză a zgomotelor Orice sonometru fabricat în momentul actual, conţine, pe lângă interfaţa software, şi echipamentul hardware de procesare a semnalului, împreună cu traductorul electroacustic. În situaţia de faţă, traductorul electroacustic este un microfon condensator (fig. 4.39b), iar prelucrarea electrică a semnalelor se realizează prin placa de sunet a sistemului informatic, pe care rulează aplicaţia. În momentul lansării aplicaţiei este detectată, în mod automat, placa de sunet existentă în configuraţia calculatorului, împreună cu microfonul. S-a procedat la o astfel de structură din două raţionamente : 1) Eliminarea componentelor hardware în cazul sonometrelor clasice, toate componentele electronice utilizate, pe partea de procesare a semnalului, introduc un zgomot propriu; fapt care duce la o perturbare a semnalului purtător, vizualizat prin intermediul programului aferent de analiză. Prin filtrare se elimină doar parţial aceste perturbaţii. Eliminarea totală implică filtre electronice, ceea ce duce la un cost ridicat al produsului final. 2) Costurile de realizare scăzute din punct de vedere practic, partea hardware (placa de sunet) se găseşte în toate configuraţiile sistemelor informatice, iar microfonul se achiziţionează separat. Pentru utilizator este necesar doar instrumentul software care are o valoare maximă de 15% din preţul unui sonometru comercializat la ora actuală. 46

48 Rezumatul tezei doctorat 2. Analizorul Vibro M-100 Acest echipament realizează, din perspectivă structurală, dar şi funcţională, partea de prelucrare şi transmitere a semnalelor, provenite de la cele 3 accelerometre, conectate, în mod individual, la cele 3 porturi. Elementul principal al unităţii electronice interioare îl constituie microcontrollerul ATMEGA 328 P care, prin intermediul circuitului în care este conectat, realizează achiziţia datelor provenite de la accelerometre (SDA + SCL), pe pinii de intrare aferenţi A0 A5 realizând, totodată, şi transmiterea acestora pe portul USB către utilizator prin intermediul protocolului I2C. Fig Panoul frontal al analizorului Vibro M-100 Din raţionamente financiare întregul sistem este înglobat sub forma unei plăci electronice de tip Arduino Uno. În cazul execuţiei manuale, preţul de cost al tuturor elementelor ar fi fost acelaşi cu cel al achiziţiei plăcii. Din acest motiv placa electronică nu s-a mai realizat manual, ci s-a achiziţionat din comerţ. Schema bloc a unităţii electronice este prezentată în figura următoare. Fig Schema bloc a analizorului Vibro M-100 Acest echipament electronic conţine şi un acumulator, care poate fi încărcat, prin intermediul mufelor de conectare existente pe panoul din spate al aparatului. Autonomia echipamentului este de 72h funcţionare continuă, cu acumulatorul încărcat la 90%. Accelerometrele utilizate împreună cu acest dispozitiv sunt de tip ADXL 345 ale căror caracteristici sunt prezentate în tabelul 4.1. Reprezentarea formală a acestora este prezentată în figura

49 Contribuţii privind analiza şi modelarea zgomotului motoarelor de inducţie trifazate Tabelul 4.1 Caracteristicile tehnice ale accelerometrului de tip ADXL 345 Tensiune de alimentare 2...3,6 V cc. Curent absorbit în funcţionare 40uA Curent absorbit în stand-by 0,1uA Temperatură de lucru C până la C Rezoluţie 4mg/LSB Frecvenţă de lucru 6,25 Hz 3,2 khz Acest tip de accelerometru are detecţie automată pentru loviturile/bătăile duble şi cădere liberă. Fig Accelerometru de tip ADXL 345 Determinări experimentale În cadrul acestei părţi se prezintă determinări de vibraţii şi zgomote pentru cele două motoare studiate. Aceste motoare funcţionează în regim normal, fără sarcină la arbore, alimentate atât de la reţea cât şi prin invertor. Analiza vibraţiilor se prezintă grafic ca fiind reprezentarea deplasării [mm] în funcţie de timp pe cele 3 axe, X, Y şi Z. Din perspectivă practică, fiecare motor asincron, în funcţie de putere are o deplasare (vibraţie) permisă. Orice defecţiune sau funcţionare anormală se reflectă în mod direct asupra nivelului de vibraţie al acestuia. Datorită încadrării spaţiale restrânse şi multitudinii informaţiilor analizate, se vor prezenta, în mod aleatoriu, nivelele de vibraţii măsurate pe cele două motoare studiate. La final se va prezenta o monitorizare a vibraţiilor în cazul în care un motor are un rulment defect. Datele prezentate sunt preluate de la accelerometrul nr. 1. Fig. 4.49(a) Nivelul de vibraţii al motorului de tip MAL 160 M la funcţionare în gol, alimentat prin invertor trifazat la frecvenţa de 50 Hz 48

50 Rezumatul tezei doctorat Fig (b) Nivelul de vibraţii al motorului de tip MAL 160 M la funcţionare în gol, alimentat prin invertor trifazat la frecvenţa de 50 Hz Fig Nivelul de vibraţii al motorului de tip MAL 160 L la funcţionare în gol, alimentat prin invertor trifazat la frecvenţa de 60 Hz 49

51 Contribuţii privind analiza şi modelarea zgomotului motoarelor de inducţie trifazate Fig Monitorizarea nivelului de vibraţii în cazul unui motor cu un rulment defect Plasarea accelerometrului la nivelul motorului de tip MAL 160 M se prezintă în figura următoare. Fig Montarea accelerometrului După cum s-a menţionat anterior, se vor prezenta în mod comparativ, măsurători de zgomot pentru cele două motoare. Situaţia centralizată a nivelelor continue ale presiunii acustice ponderate A evaluate în mod comparativ este prezentată în tabelele 4.2, respectiv, 4.3. Tabelul 4.2 Nivelele de zgomot total, generat de motorul asincron, de tip MAL 160 M -7,5 kw-1000 rpm prezentate în mod comparativ Nr. Mod de alimentare Nivelul total de zgomot măsurat [db] crt. Sonometru de tip 2250 Bruel&Kjaer Platforma SV Invertor 40 Hz 68,8 68,2 2 Invertor 50 Hz 68,0 68,1 3 Invertor 60 Hz 69,3 69,4 4 Reţea 66,1 66,2 50

52 Rezumatul tezei doctorat Tabelul 4.3 Nivelele de zgomot total, generat de motorul asincron, de tip MAL 160 L -11 kw-1000 rpm prezentate în mod comparativ Nr. Mod de alimentare Nivelul total de zgomot măsurat [db] crt. Sonometru de tip 2250 Bruel&Kjaer Platforma SV Invertor 40 Hz 69,6 69,1 2 Invertor 50 Hz 68,8 68,9 3 Invertor 60 Hz 69,4 69,6 4 Reţea 67,9 68,0 Întreaga instalaţie experimentală cu care s-au făcut determinările descrise anterior este prezentată în figura următoare. Fig Instalaţia experimentală 4.3 Concluzii Toate măsurătorile de zgomot efectuate, asupra celor două motoare prezentate mai sus, se încadrează în clasele de zgomot specificate în standardul CEI 60034, partea a 9 a [Nivelul total de zgomot maxim admis c.f I.E.C : 77 db ( alimentare la frecvenţa de 50 Hz) şi 80 db (alimentare la frecvenţa de 60 Hz)] Din punct de vedere formal, se observă că cea mai mare pondere, la generarea zgomotului total, (în cazul ambelor motoare analizate) o are zgomotul magnetic. Fapt dovedit şi din analizele predictive realizate împreună cu producătorul. Odată cu implementarea categoriei de randament premium IE3, zgomotele de natură mecanică au fost reduse, prin înlocuirea rulmenţilor cu role în rulmenţi cu bile, care au un nivel de zgomot propriu scăzut. Şi, totodată, prin dimensionarea optimă a ventilatorului, care generează în mod direct zgomotul aerodinamic. Zgomotul magnetic (după cum s-a prezentat în capitolele anterioare) este dat de mai mulţi factori constructivi, respectiv: distribuţia neuniformă a crestăturilor, înclinarea crestăturilor, calitatea tolelor. Pierderile datorate calităţii tolelor [18, 19] au o însemnătate substanţială în generarea de armonici şi, implicit, în creşterea zgomotului magnetic. Ponderea nivelelor caracteristice de zgomote, pentru cele două motoare studiate, este prezentată în figurile 4.56 respectiv

53 Contribuţii privind analiza şi modelarea zgomotului motoarelor de inducţie trifazate 18% 13% 69% Zgomot magnetic Zgomot mecanic Zgomot aerodinamic Fig Ponderea nivelelor caracteristice de zgomote pentru motorul de tip MAL 160 M -7,5kW-1000rpm 17% 12% 71% Zgomot magnetic Zgomot mecanic Zgomot aerodinamic Fig Ponderea nivelelor caracteristice de zgomote pentru motorul de tip MAL 160 L - 11kW-1000rpm Valorile caracteristice de zgomote sunt foarte apropiate pentru cele două motoare, întrucât geometria acestora este identică. Diferenţa constă, evident, în lungimea pachetului de tole şi, implicit, a miezurilor magnetice rotorice şi statorice, datorită diferenţelor de putere (7,5kW respectiv 11kW). Atât nivelul de zgomot cât şi cel de vibraţii au o reflecţie directă în randamentul motoarelor asincrone. Orice vibraţie peste limite indică faptul că s-a produs o anomalie în funcţionarea motorului şi, implicit, nivelul de zgomot generat va creşte. Instrumentele hardware şi software proiectate oferă o bună precizie a măsurătorilor putându-se alinia, din perspectivă formală, la instrumentele profesionale existente în comerţ. Platforma proiectată, prin sinergia fenomenologică a structurii, poate fi folosită cu uşurinţă pe o scară largă de domenii. Monitorizarea vibraţiilor, în cazul motoarelor de inducţie trifazate, se realizează actualmente în industria petrolieră pentru a depista defecţiunile, care apar atât în interiorul motorului, cât şi în angrenajul cu care acesta este cuplat mecanic. 52

54 Rezumatul tezei doctorat CAPITOLUL 5 ANALIZA REGIMULUI TERMIC AL MOTOARELOR ASINCRONE TRIFAZATE Ultima parte a lucrării studiază componenta termică din studiul motoarelor asincrone de inducţie analizate în lucrare. După cum s-a precizat la începutul lucrării, atunci când se analizează sau se îmbunătăţeşte randamentul unui motor asincron, se studiază problematica zgomotului (magnetic, mecanic, aerodinamic), a vibraţiilor precum şi partea termică (modelul termic) a acestuia. Bibliografia referitoare la modelele termice ale motoarelor de inducţie este foarte vastă. Din acest raţionament în subcapitolele următoare nu se va realiza o trecere în revistă a noţiunilor deja existente. Se vor accentua studiile de termoviziune realizate în cadrul analizei celor două motoare respectiv MAL 160M 7,5 kw/1000 rpm şi MAL 160M 11 kw/1000 rpm. Aşadar, analiza termică are implicaţii directe în randamentul total al unui motor. La nivel generalizat încălzirea excesivă a unui motor, datorită unui fenomen din interiorul acestuia are repercursiune directă şi asupra zgomotelor dar şi a vibraţiilor. În cazul motoarelor de puteri mari (7,5kW, 11kW) încălzirea apare numai după o funcţionare normală îndelungată ( 30 min). Din perspectivă fenomenologică acest lucru înseamnă că în cazul încălzirii orice răspuns al motorului este caracterizat de o întârziere. Spre deosebire de nivelele de zgomot sau vibraţii care pot fi observate imediat ce apare un defect sau o funcţionare anormală. În continuare se prezintă modelul termic al motorului asincron trifazat iar la final rezultatele măsurătorilor de termoviziune obţinute în cazul celor două motoare analizate. 5.1 Modelul termic al motorului asincron trifazat cu rotorul în scurtcircuit În cazul întocmirii reţelei termice a unui motor asincron trifazat trebuie să se ţină în mod direct cont de faptul că transmisia căldurii în interiorul motorului se face prin cele trei moduri respectiv: conducţie, convecţie şi radiaţie [2, 3, 15]. Valorile conductivităţii termice pentru materialele care intră în componenţa celor două motoare analizate sunt prezentate în tabelul 5.1 [47, 72, 78, 82]. Tabelul 5.1 Valorile conductivităţii termice pentru elementele componente ale motoarelor Componenta Valoarea conductivităţii termice [W/(m. 0 C)] Carcasă 161 Ax 54 Colivie rotor 240 Miez magnetic (Rotor + Stator) 36 Înfăşurare statorică 386 Întrefier, aer 0,

55 Contribuţii privind analiza şi modelarea zgomotului motoarelor de inducţie trifazate Schema transferului termic pentru un motor asincron trifazat de randament premium IE3 este prezentat în figura 5.1. Fig. 5.1 Transferul termic la nivelul unui motor asincron de randament IE3 Reţeaua termică a unei maşini electrice În cazul întocmirii unei reţele termice se presupune că toată căldura generată în structura motorului asincron este concentrată într-un singur punct denumit în general nod. Într-un nod poate fi vizualizată prin termoviziune temperatura medie a structurii. Pentru construirea unui model primar al unei al unei reţele termice (fig. 5.2) fiecărui nod îi este atribuită o capacitate termică, C th iar căldura ce se deplasează între noduri este considerată sursă de curent, P G care trece print-o rezistenţă termică [9, 16]. Fig. 5.2 Reţeaua termică a unei maşini electrice Pentru maşinile asincrone de puteri mici elementele componente sunt reprezentate în funcţie de creşterea temperaturii, raportată la temperatura mediului ambiant (care este considerată referinţă). 54

56 Rezumatul tezei doctorat Cădura generată, (P G ) în maşinile electrice reprezintă în fond pierderi în elementele maşinii (stator, rotor, etc.). Capacitatea termică, C th a unui element este de obicei calculată din proprietăţile geometrice şi de material ale elementului. Acest lucru se exprimă astfel: C = ρc V (5.16) th p unde, V volumul elementului ρ densitatea meterialului C p capacitatea specifică a materialului Modelul unui reţele termice oferă atât soluţii de ordin static cât şi tranzitoriu pentru diferenţele de temperatură dintre element şi temperatura mediului ambiant. Ecuaţia generală (de ordin tranzitoriu) pentru o reţea termică cu n noduri unde fiecare dintre acestea sunt legate la alte noduri prin rezistenţe termice R ij (fig.5.3)este următoarea : dθi Ci = dt = P i n j= 1 θ i θ R ij j (5.17) unde, i = 1 n C i capacitatea termică a nodului θ i creşterea temperaturii nodului R ij rezistenţa termică dintre nodurile învecinate ij P i cantitatea de căldură în nodul i În matricea formată ecuaţia (5.17) poate fi exprimată astfel : dθ dt i = 1 1 [ C ] [ P ] [ C ] [ G ][ θ ] t t t t t (5.18) în care, C i - matricea capacităţii termice, P t - matricea pierderilor, θ t - matricea creşterii temperaturii, G t - matricea conductanţei [9, 55]. 55

57 Contribuţii privind analiza şi modelarea zgomotului motoarelor de inducţie trifazate Modelul termic al motorului asincron trifazat de randament IE3 Acest model este prezentat în figura 5.3. Expresiile pentru fiecare componentă se calculează în mod separat. Fig. 5.3 Modelul termic al unui motor asincron de randament IE 3 În continuare se vor prezenta termogramele obţinute în cazul măsurătorilor prin termoviziune pentru cele două motoare studiate. 56

58 Rezumatul tezei doctorat 5.2 Măsurători prin termoviziune pentru motorul asincron trifazat de tip MAL 160M Măsurătorile prin termoviziune pentru cele două motoare asincrone trifazate studiate în lucrare s- au efectuat cu o cameră de tip MobIR model M4 (fig. 5.4). Fig. 5.4 Cameră de termoviziune de tip MobIR model M4 Caracteristicile tehnice al acestei camere sunt prezentate în tabelul 5.2. Tabelul 5.2 Caracteristicile tehnice ale camerei de termoviziune MobIR de tip M4 Tipul obiectivului Microbolometer UFPA (160 x 120 pixels, 35μm) Nivelul spectral 8-14μm Display 256 nivele, 8 palete Gama de temperaturi măsurate C C Precizie ±1 0 C Putere absorbită 2W Dimensiuni 120mm x 60mm x 30mm Masa totală 0,265 kg (inclusiv acumulatorul) Grad de protecţie IP 54 Tipul lentilei laser Semiconductor A1GaInP Determinările experimentale s-au efectuat la o temperatură a mediului ambiant de 19,4 0 C iar cele două motoare au funcţionat în gol. S-a determinat distribuţia temperaturii la nivelului motorului în starea iniţială respectiv după o funcţionare de 30 minute. Acest interval de timp s-a stabilit prin calcule predictive [31, 32, 44, 47, 48] ţinând cont de toate aspectele practice. Datorită multitudinii de date obţinute, în cele ce urmează se vor prezenta sub formă grafică numai termogramele aferente celor mai mici niveluri de zgomot total măsurat pentru cele două motoare. Astfel, se vor prezenta termogramele stărilor iniţiale pentru cele două motoare şi mai departe după 30 de minute în cazul alimentării direct de la reţea întrucât în aceste situaţii s-au obţinut cele mai mici niveluri de zgomot. Valorile de temperaturi pentru celelalte moduri de alimentare vor fi prezentate sub formă de tabel. Termogramele obţinute şi distribuţia temperaturilor în cazul a motorului de tip MAL 160M sunt prezentate în figurile următoare. 57

59 Contribuţii privind analiza şi modelarea zgomotului motoarelor de inducţie trifazate Funcţionare de la reţea 1. Stare iniţială Fig. 5.5 Termogramele obţinute în cazul motorului de tip MAL 160M Stare iniţială Graficul distribuţiei temperaturii este prezentat în figura 5.6. Fig. 5.6 Distribuţia temperaturii la nivelul carcasei motorului de tip MAL 160M Stare iniţială Valorile minime, maxime şi medii de temperaturi obţinute la nivelul carcasei sunt prezentate în tabelul 5.3. Tabelul 5.3 Valorile temperaturilor obţinute la nivelul carcasei Temperatura maximă 23,1 0 C Temperatura medie 22,7 0 C Temperatura minimă 19,6 0 C 58

60 Rezumatul tezei doctorat 2. După 30 de minute Fig. 5.7 Termogramele obţinute în cazul motorului de tip MAL 160M După o funcţionare de 30 min. Graficul distribuţiei temperaturii în această situaţie este prezentat în figura 5.8. Fig. 5.8 Distribuţia temperaturii la nivelul carcasei motorului de tip MAL 160M După o funcţionare de 30 min. Valorile minime, maxime si medii de temperaturi obţinute la nivelul carcasei sunt prezentate în tabelul 5.9. Tabelul 5.9 Valorile temperaturilor obţinute la nivelul carcasei Temperatura maximă 23,9 0 C Temperatura medie 23,0 0 C Temperatura minimă 19,7 0 C În continuare se vor prezenta sub formă centralizată valorile de temperaturi obţinute în cazul alimentării motorului prin invertor, la frecvenţele de 40 Hz, 50 Hz respectiv 60 Hz după o funcţionare de 30 minute. Tabelul 5.10 Valorile temperaturilor obţinute la nivelul carcasei alimentare invertor 40 Hz Temperatura maximă 24,2 0 C Temperatura medie 23,2 0 C Temperatura minimă 19,9 0 C 59

61 Contribuţii privind analiza şi modelarea zgomotului motoarelor de inducţie trifazate Tabelul 5.11 Valorile temperaturilor obţinute la nivelul carcasei alimentare invertor 50 Hz Temperatura maximă 24,6 0 C Temperatura medie 23,5 0 C Temperatura minimă 20,0 0 C Tabelul 5.12 Valorile temperaturilor obţinute la nivelul carcasei alimentare invertor 60 Hz Temperatura maximă 25,6 0 C Temperatura medie 24,0 0 C Temperatura minimă 20,5 0 C 5.3 Măsurători prin termoviziune pentru motorul asincron trifazat de tip MAL 160L După cum s-a menţionat în subcapitolul anterior în continuare se vor prezenta valorile de temperaturi obţinute în cazul motorului de tip MAL 160L cu puterea de 11kW/1000 rpm la alimentare de la reţea cât şi prin convertor de frecvenţă trifazat. Tabelul 5.13 Valorile temperaturilor obţinute la nivelul carcasei stare iniţială Temperatura maximă 23,6 0 C Temperatura medie 22,0 0 C Temperatura minimă 19,5 0 C Tabelul 5.14 Valorile temperaturilor obţinute la nivelul carcasei după o funcţionare de 30 minute. Temperatura maximă 26,2 0 C Temperatura medie 24,0 0 C Temperatura minimă 20,9 0 C În tabelele următoare se vor prezenta valorile de temperaturi obţinute în cazul alimentării motorului prin invertor, la frecvenţele de 40 Hz, 50 Hz respectiv 60 Hz după o funcţionare de 30 minute. Tabelul 5.15 Valorile temperaturilor obţinute la nivelul carcasei alimentare invertor 40 Hz Temperatura maximă 23,9 0 C Temperatura medie 22,6 0 C Temperatura minimă 19,7 0 C Tabelul 5.16 Valorile temperaturilor obţinute la nivelul carcasei alimentare invertor 50 Hz Temperatura maximă 27,3 0 C Temperatura medie 24,5 0 C Temperatura minimă 20,8 0 C Tabelul 5.17 Valorile temperaturilor obţinute la nivelul carcasei alimentare invertor 60 Hz Temperatura maximă 28,6 0 C Temperatura medie 25,6 0 C Temperatura minimă 21,9 0 C 60

62 Rezumatul tezei doctorat Amplasarea camerei de termoviziune la nivelul motoarelor s-a realizat prin intermediul unui trepied. Întregul ansamblu este prezentat în figura Fig Amplasarea camerei de termoviziune 5.4 Concluzii Concluziile ce pot rezulta în urma acestei analize vizează două aspecte, raportate direct la structura celor două motoare, un aspect de conţinut şi un aspect de formă. Din perspectiva aspectului de conţinut se observă faptul că valorile de temperaturi înregistrate la nivelul carcaselor sunt relativ apropiate. Acest aspect se datorează în mod direct faptului că aceste două motoare au aceeaşi configuraţie geometrică. Singura diferenţă constă în valorile de puteri ale acestora specificate la începutul fiecărui capitol din lucrare. Datorită acestei situaţii, pentru motoarele de puteri mari analiza termică oferă răspunsuri ale unor evenimente petrecute în interiorul motorului după un interval de timp. Aceasta datorită faptului că transferul de căldură se realizează mai lent ţinând cont de gabaritul 160 la o masă totală de aproximativ 110 kg. Aspectul formal al analizei termice se referă la faptul că distribuţiile temperaturilor la nivelul carcaselor sunt neuniforme. Acest aspect apare întrucât structura materialului din interiorul carcaselor nu este una omogenă, iar din acest raţionament nu avem o distribuţie uniformă a temperaturilor. Întocmirea modelului termic oferă o bună reprezentare a modului de transmitere a căldurii în interiorul motorului. Acest aspect are o contribuţie ridicată în evaluarea limitelor de temperatură la care poate funcţiona un motor asincron de randament IE3. 61

Titlul lucrării propuse pentru participarea la concursul pe tema securității informatice

Titlul lucrării propuse pentru participarea la concursul pe tema securității informatice Titlul lucrării propuse pentru participarea la concursul pe tema securității informatice "Îmbunătăţirea proceselor şi activităţilor educaţionale în cadrul programelor de licenţă şi masterat în domeniul

More information

Generatorul cu flux axial cu stator interior nemagnetic-model de laborator.

Generatorul cu flux axial cu stator interior nemagnetic-model de laborator. Generatorul cu flux axial cu stator interior nemagnetic-model de laborator. Pentru identificarea performanţelor la funţionarea în sarcină la diferite trepte de turaţii ale generatorului cu flux axial fară

More information

Solutii avansate pentru testarea si diagnoza masinilor industriale.

Solutii avansate pentru testarea si diagnoza masinilor industriale. Solutii avansate pentru testarea si diagnoza masinilor industriale 15 ani de activitate in domeniul procesarii numerice a semnalelor Solutii de inalta acuratete pentru analiza sunetelor, vibratiilor si

More information

Semnale şi sisteme. Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Departamentul de Comunicaţii (TC)

Semnale şi sisteme. Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Departamentul de Comunicaţii (TC) Semnale şi sisteme Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Departamentul de Comunicaţii (TC) http://shannon.etc.upt.ro/teaching/ssist/ 1 OBIECTIVELE CURSULUI Disciplina îşi propune să familiarizeze

More information

Metrici LPR interfatare cu Barix Barionet 50 -

Metrici LPR interfatare cu Barix Barionet 50 - Metrici LPR interfatare cu Barix Barionet 50 - Barionet 50 este un lan controller produs de Barix, care poate fi folosit in combinatie cu Metrici LPR, pentru a deschide bariera atunci cand un numar de

More information

Procesarea Imaginilor

Procesarea Imaginilor Procesarea Imaginilor Curs 11 Extragerea informańiei 3D prin stereoviziune Principiile Stereoviziunii Pentru observarea lumii reale avem nevoie de informańie 3D Într-o imagine avem doar două dimensiuni

More information

Fenomene electrostatice şi materiale dielectrice. Modelare experimentală şi numerică şi aplicaţii industriale.

Fenomene electrostatice şi materiale dielectrice. Modelare experimentală şi numerică şi aplicaţii industriale. REZUMAT Fenomene electrostatice şi materiale dielectrice. Modelare experimentală şi numerică şi aplicaţii industriale. Lucrarea de faţă prezintă succint, dar argumentat, activitatea profesională desfăşurată

More information

Propuneri pentru teme de licență

Propuneri pentru teme de licență Propuneri pentru teme de licență Departament Automatizări Eaton România Instalație de pompare cu rotire în funcție de timpul de funcționare Tablou electric cu 1 pompă pilot + 3 pompe mari, cu rotirea lor

More information

Mecanismul de decontare a cererilor de plata

Mecanismul de decontare a cererilor de plata Mecanismul de decontare a cererilor de plata Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE) Ministerul Fondurilor Europene - Iunie - iulie

More information

Reflexia şi refracţia luminii. Aplicaţii. Valerica Baban

Reflexia şi refracţia luminii. Aplicaţii. Valerica Baban Reflexia şi refracţia luminii. Aplicaţii. Sumar 1. Indicele de refracţie al unui mediu 2. Reflexia şi refracţia luminii. Legi. 3. Reflexia totală 4. Oglinda plană 5. Reflexia şi refracţia luminii în natură

More information

NOTE PRIVIND MODELAREA MATEMETICĂ ÎN REGIM CVASI-DINAMIC A UNEI CLASE DE MICROTURBINE HIDRAULICE

NOTE PRIVIND MODELAREA MATEMETICĂ ÎN REGIM CVASI-DINAMIC A UNEI CLASE DE MICROTURBINE HIDRAULICE NOTE PRIVIND MODELAREA MATEMETICĂ ÎN REGIM CVASI-DINAMIC A UNEI CLASE DE MICROTURBINE HIDRAULICE Eugen DOBÂNDĂ NOTES ON THE MATHEMATICAL MODELING IN QUASI-DYNAMIC REGIME OF A CLASSES OF MICROHYDROTURBINE

More information

ACTA TECHNICA NAPOCENSIS

ACTA TECHNICA NAPOCENSIS 273 TECHNICAL UNIVERSITY OF CLUJ-NAPOCA ACTA TECHNICA NAPOCENSIS Series: Applied Mathematics, Mechanics, and Engineering Vol. 58, Issue II, June, 2015 SOUND POLLUTION EVALUATION IN INDUSTRAL ACTIVITY Lavinia

More information

Dispozitive Electronice şi Electronică Analogică Suport curs 02 Metode de analiză a circuitelor electrice. Divizoare rezistive.

Dispozitive Electronice şi Electronică Analogică Suport curs 02 Metode de analiză a circuitelor electrice. Divizoare rezistive. . egimul de curent continuu de funcţionare al sistemelor electronice În acest regim de funcţionare, valorile mărimilor electrice ale sistemului electronic sunt constante în timp. Aşadar, funcţionarea sistemului

More information

2. Setări configurare acces la o cameră web conectată într-un router ZTE H218N sau H298N

2. Setări configurare acces la o cameră web conectată într-un router ZTE H218N sau H298N Pentru a putea vizualiza imaginile unei camere web IP conectată într-un router ZTE H218N sau H298N, este necesară activarea serviciului Dinamic DNS oferit de RCS&RDS, precum și efectuarea unor setări pe

More information

Class D Power Amplifiers

Class D Power Amplifiers Class D Power Amplifiers A Class D amplifier is a switching amplifier based on pulse-width modulation (PWM) techniques Purpose: high efficiency, 80% - 95%. The reduction of the power dissipated by the

More information

Structura și Organizarea Calculatoarelor. Titular: BĂRBULESCU Lucian-Florentin

Structura și Organizarea Calculatoarelor. Titular: BĂRBULESCU Lucian-Florentin Structura și Organizarea Calculatoarelor Titular: BĂRBULESCU Lucian-Florentin Chapter 3 ADUNAREA ȘI SCĂDEREA NUMERELOR BINARE CU SEMN CONȚINUT Adunarea FXP în cod direct Sumator FXP în cod direct Scăderea

More information

MASINI SINCRONE SPECIALE. Motorul cu histerezis

MASINI SINCRONE SPECIALE. Motorul cu histerezis MASINI SINCRONE SPECIALE Motorul cu histerezis Construcţia şi funcţionarea motorului cu histerezis Motorul cu histerezis, deşi poate funcţiona şi în asincron, este considerat motor sincron deoarece acesta

More information

LUCRARE DE LABORATOR 4

LUCRARE DE LABORATOR 4 Managementul calităţii energiei LUCRARE DE LABORATOR 4 REDUCEREA ARMONICILOR FILTRE PASIVE 1. Obiectivele lucrării Lucrarea are ca scop furnizarea de informaţii referitoare la caracteristicile constructive,

More information

Transmiterea datelor prin reteaua electrica

Transmiterea datelor prin reteaua electrica PLC - Power Line Communications dr. ing. Eugen COCA Universitatea Stefan cel Mare din Suceava Facultatea de Inginerie Electrica PLC - Power Line Communications dr. ing. Eugen COCA Universitatea Stefan

More information

Aspecte controversate în Procedura Insolvenţei şi posibile soluţii

Aspecte controversate în Procedura Insolvenţei şi posibile soluţii www.pwc.com/ro Aspecte controversate în Procedura Insolvenţei şi posibile soluţii 1 Perioada de observaţie - Vânzarea de stocuri aduse în garanţie, în cursul normal al activității - Tratamentul leasingului

More information

ARBORI AVL. (denumiti dupa Adelson-Velskii si Landis, 1962)

ARBORI AVL. (denumiti dupa Adelson-Velskii si Landis, 1962) ARBORI AVL (denumiti dupa Adelson-Velskii si Landis, 1962) Georgy Maximovich Adelson-Velsky (Russian: Гео ргий Макси мович Адельсо н- Ве льский; name is sometimes transliterated as Georgii Adelson-Velskii)

More information

GHID DE TERMENI MEDIA

GHID DE TERMENI MEDIA GHID DE TERMENI MEDIA Definitii si explicatii 1. Target Group si Universe Target Group - grupul demografic care a fost identificat ca fiind grupul cheie de consumatori ai unui brand. Toate activitatile

More information

METODE DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ŞI IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT DE MEDIU

METODE DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ŞI IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT DE MEDIU UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREŞTI FACULTATEA ENERGETICA Catedra de Producerea şi Utilizarea Energiei Master: DEZVOLTAREA DURABILĂ A SISTEMELOR DE ENERGIE Titular curs: Prof. dr. ing Tiberiu APOSTOL Fond

More information

ANTICOLLISION ALGORITHM FOR V2V AUTONOMUOS AGRICULTURAL MACHINES ALGORITM ANTICOLIZIUNE PENTRU MASINI AGRICOLE AUTONOME TIP V2V (VEHICLE-TO-VEHICLE)

ANTICOLLISION ALGORITHM FOR V2V AUTONOMUOS AGRICULTURAL MACHINES ALGORITM ANTICOLIZIUNE PENTRU MASINI AGRICOLE AUTONOME TIP V2V (VEHICLE-TO-VEHICLE) ANTICOLLISION ALGORITHM FOR VV AUTONOMUOS AGRICULTURAL MACHINES ALGORITM ANTICOLIZIUNE PENTRU MASINI AGRICOLE AUTONOME TIP VV (VEHICLE-TO-VEHICLE) 457 Florin MARIAŞIU*, T. EAC* *The Technical University

More information

ISBN-13:

ISBN-13: Regresii liniare 2.Liniarizarea expresiilor neliniare (Steven C. Chapra, Applied Numerical Methods with MATLAB for Engineers and Scientists, 3rd ed, ISBN-13:978-0-07-340110-2 ) Există cazuri în care aproximarea

More information

Subiecte Clasa a VI-a

Subiecte Clasa a VI-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul numarului intrebarii

More information

Versionare - GIT ALIN ZAMFIROIU

Versionare - GIT ALIN ZAMFIROIU Versionare - GIT ALIN ZAMFIROIU Controlul versiunilor - necesitate Caracterul colaborativ al proiectelor; Backup pentru codul scris Istoricul modificarilor Terminologie și concepte VCS Version Control

More information

Eficiența energetică în industria românească

Eficiența energetică în industria românească Eficiența energetică în industria românească Creșterea EFICIENȚEI ENERGETICE în procesul de ardere prin utilizarea de aparate de analiză a gazelor de ardere București, 22.09.2015 Karsten Lempa Key Account

More information

CAIETUL DE SARCINI Organizare evenimente. VS/2014/0442 Euro network supporting innovation for green jobs GREENET

CAIETUL DE SARCINI Organizare evenimente. VS/2014/0442 Euro network supporting innovation for green jobs GREENET CAIETUL DE SARCINI Organizare evenimente VS/2014/0442 Euro network supporting innovation for green jobs GREENET Str. Dem. I. Dobrescu, nr. 2-4, Sector 1, CAIET DE SARCINI Obiectul licitaţiei: Kick off,

More information

Textul si imaginile din acest document sunt licentiate. Codul sursa din acest document este licentiat. Attribution-NonCommercial-NoDerivs CC BY-NC-ND

Textul si imaginile din acest document sunt licentiate. Codul sursa din acest document este licentiat. Attribution-NonCommercial-NoDerivs CC BY-NC-ND Textul si imaginile din acest document sunt licentiate Attribution-NonCommercial-NoDerivs CC BY-NC-ND Codul sursa din acest document este licentiat Public-Domain Esti liber sa distribui acest document

More information

Auditul financiar la IMM-uri: de la limitare la oportunitate

Auditul financiar la IMM-uri: de la limitare la oportunitate Auditul financiar la IMM-uri: de la limitare la oportunitate 3 noiembrie 2017 Clemente Kiss KPMG in Romania Agenda Ce este un audit la un IMM? Comparatie: audit/revizuire/compilare Diferente: audit/revizuire/compilare

More information

VIRTUAL INSTRUMENTATION IN THE DRIVE SUBSYSTEM MONITORING OF A MOBIL ROBOT WITH GESTURE COMMANDS

VIRTUAL INSTRUMENTATION IN THE DRIVE SUBSYSTEM MONITORING OF A MOBIL ROBOT WITH GESTURE COMMANDS BULETINUL INSTITUTULUI POLITEHNIC DIN IAŞI Publicat de Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iaşi Tomul LIV (LVIII), Fasc. 3-4, 2008 Secţia AUTOMATICĂ şi CALCULATOARE VIRTUAL INSTRUMENTATION IN THE

More information

TEHNICAL UNIVERSITY OF CLUJ-NAPOCA CONTRIBUTIONS AND RESEARCHREGARDING ROBOT CONTROL BASED ON IMAGE PROCESSING

TEHNICAL UNIVERSITY OF CLUJ-NAPOCA CONTRIBUTIONS AND RESEARCHREGARDING ROBOT CONTROL BASED ON IMAGE PROCESSING Investeşte în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară: 1 Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice

More information

MODELUL UNUI COMUTATOR STATIC DE SURSE DE ENERGIE ELECTRICĂ FĂRĂ ÎNTRERUPEREA ALIMENTĂRII SARCINII

MODELUL UNUI COMUTATOR STATIC DE SURSE DE ENERGIE ELECTRICĂ FĂRĂ ÎNTRERUPEREA ALIMENTĂRII SARCINII MODELUL UNUI COMUTATOR STATIC DE SURSE DE ENERGIE ELECTRICĂ FĂRĂ ÎNTRERUPEREA ALIMENTĂRII SARCINII Adrian Mugur SIMIONESCU MODEL OF A STATIC SWITCH FOR ELECTRICAL SOURCES WITHOUT INTERRUPTIONS IN LOAD

More information

Reţele Neuronale Artificiale în MATLAB

Reţele Neuronale Artificiale în MATLAB Reţele Neuronale Artificiale în MATLAB Programul MATLAB dispune de o colecţie de funcţii şi interfeţe grafice, destinate lucrului cu Reţele Neuronale Artificiale, grupate sub numele de Neural Network Toolbox.

More information

INFORMAȚII DESPRE PRODUS. FLEXIMARK Stainless steel FCC. Informații Included in FLEXIMARK sample bag (article no. M )

INFORMAȚII DESPRE PRODUS. FLEXIMARK Stainless steel FCC. Informații Included in FLEXIMARK sample bag (article no. M ) FLEXIMARK FCC din oțel inoxidabil este un sistem de marcare personalizată în relief pentru cabluri și componente, pentru medii dure, fiind rezistent la acizi și la coroziune. Informații Included in FLEXIMARK

More information

EN teava vopsita cu capete canelate tip VICTAULIC

EN teava vopsita cu capete canelate tip VICTAULIC ArcelorMittal Tubular Products Iasi SA EN 10217-1 teava vopsita cu capete canelate tip VICTAULIC Page 1 ( 4 ) 1. Scop Documentul specifica cerintele tehnice de livrare pentru tevi EN 10217-1 cu capete

More information

Modalitǎţi de clasificare a datelor cantitative

Modalitǎţi de clasificare a datelor cantitative Modalitǎţi de clasificare a datelor cantitative Modul de stabilire a claselor determinarea pragurilor minime şi maxime ale fiecǎrei clase - determinǎ modul în care sunt atribuite valorile fiecǎrei clase

More information

earning every day-ahead your trust stepping forward to the future opcom operatorul pie?ei de energie electricã și de gaze naturale din România Opcom

earning every day-ahead your trust stepping forward to the future opcom operatorul pie?ei de energie electricã și de gaze naturale din România Opcom earning every day-ahead your trust stepping forward to the future opcom operatorul pie?ei de energie electricã și de gaze naturale din România Opcom RAPORT DE PIA?Ã LUNAR MARTIE 218 Piaţa pentru Ziua Următoare

More information

SUMMARY OF PHD. THESIS RESEARCH ON ALUMINUM VACUUM CASTING OF COMPLEX PARTS

SUMMARY OF PHD. THESIS RESEARCH ON ALUMINUM VACUUM CASTING OF COMPLEX PARTS Investeşte în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Eng. Alina Ioana LUCA SUMMARY OF PHD. THESIS RESEARCH ON ALUMINUM VACUUM CASTING

More information

INDUCTION ENGINE,PHYSICAL

INDUCTION ENGINE,PHYSICAL THE STARTING SINGLE- PROCESSES AND THEORETICAL PREMISES THE STARTING OF SINGLE-PHASE INDUCTION ENGINE,PHYSICAL PROCESSES AND THEORETICAL PREMISES Lecturer Eng. Marcel URDUNIUC Technical University of Moldova

More information

DECLARAȚIE DE PERFORMANȚĂ Nr. 101 conform Regulamentului produselor pentru construcții UE 305/2011/UE

DECLARAȚIE DE PERFORMANȚĂ Nr. 101 conform Regulamentului produselor pentru construcții UE 305/2011/UE S.C. SWING TRADE S.R.L. Sediu social: Sovata, str. Principala, nr. 72, judetul Mures C.U.I. RO 9866443 Nr.Reg.Com.: J 26/690/1997 Capital social: 460,200 lei DECLARAȚIE DE PERFORMANȚĂ Nr. 101 conform Regulamentului

More information

[HABILITATION THESIS] October, 2015 HABILITATION THESIS

[HABILITATION THESIS] October, 2015 HABILITATION THESIS HABILITATION THESIS ADVANCED APPROACHES ON FOOD SAFETY AND FUNCTIONALITY ABORDĂRI AVANSATE ASUPRA SIGURANȚEI ȘI FUNCȚIONALITĂȚII ALIMENTELOR Associate Professor Nicoleta STĂNCIUC Dunărea de Jos University

More information

Studii și cercetări privind controlul proceselor de fabricație

Studii și cercetări privind controlul proceselor de fabricație UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA DIN SIBIU FACULTATEA DE INGINERIE TEZĂ DE ABILITARE Studii și cercetări privind controlul proceselor de fabricație Prof.Dr.Ing. Radu-Eugen BREAZ SIBIU - 2016 - Rezumat Lucrarea

More information

Facultatea de Litere a Universității din București, Str. Edgar Quinet 5-7, București,

Facultatea de Litere a Universității din București, Str. Edgar Quinet 5-7, București, CURRICULUM VITAE INFORMAȚII PERSONALE Nume Prenume DUMITRACHE Mihail Adresă Telefon +40-21-3116835 Fax +40-31-8153875 E-mail Naționalitate Facultatea de Litere a Universității din București, Str. Edgar

More information

INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA DINAMICII DE CREŞTERE"IN VITRO" LA PLANTE FURAJERE

INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA DINAMICII DE CREŞTEREIN VITRO LA PLANTE FURAJERE INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA DINAMICII DE CREŞTERE"IN VITRO" LA PLANTE FURAJERE T.Simplăceanu, C.Bindea, Dorina Brătfălean*, St.Popescu, D.Pamfil Institutul Naţional de Cercetere-Dezvoltare pentru

More information

Tema seminarului: Analiza evolutiei si structurii patrimoniului

Tema seminarului: Analiza evolutiei si structurii patrimoniului Tema seminarului: Analiza evolutiei si structurii patrimoniului Analiza situaţiei patrimoniale începe, de regulă, cu analiza evoluţiei activelor în timp. Aprecierea activelor însă se efectuează în raport

More information

MANAGEMENTUL CALITĂȚII - MC. Proiect 5 Procedura documentată pentru procesul ales

MANAGEMENTUL CALITĂȚII - MC. Proiect 5 Procedura documentată pentru procesul ales MANAGEMENTUL CALITĂȚII - MC Proiect 5 Procedura documentată pentru procesul ales CUPRINS Procedura documentată Generalități Exemple de proceduri documentate Alegerea procesului pentru realizarea procedurii

More information

UTILIZAREA INDUSTRIALĂ A CONVERTOARELOR STATICE DE MARE PUTERE (II)

UTILIZAREA INDUSTRIALĂ A CONVERTOARELOR STATICE DE MARE PUTERE (II) UTILIZAREA INDUSTRIALĂ A CONVERTOARELOR STATICE DE MARE PUTERE (II) Sorin Ioan DEACONU, Gabriel Nicolae POPA, Ioan RODEAN, Carmen MOTORGA INDUSTRY APPLICATIONS WITH HIGH POWER STATIC CONVERTERS The use

More information

Normalizarea tăriei sonore şi nivelul maxim permis al semnalelor audio

Normalizarea tăriei sonore şi nivelul maxim permis al semnalelor audio EBU Recomandarea R 128 Normalizarea tăriei sonore şi nivelul maxim permis al semnalelor audio Status: Recomandare EBU This informal translation of EBU R 128 into Romanian has been kindly provided by Mr

More information

Ghid identificare versiune AWP, instalare AWP şi verificare importare certificat în Store-ul de Windows

Ghid identificare versiune AWP, instalare AWP şi verificare importare certificat în Store-ul de Windows Ghid identificare versiune AWP, instalare AWP 4.5.4 şi verificare importare certificat în Store-ul de Windows Data: 28.11.14 Versiune: V1.1 Nume fişiser: Ghid identificare versiune AWP, instalare AWP 4-5-4

More information

Olimpiad«Estonia, 2003

Olimpiad«Estonia, 2003 Problema s«pt«m nii 128 a) Dintr-o tabl«p«trat«(2n + 1) (2n + 1) se ndep«rteaz«p«tr«telul din centru. Pentru ce valori ale lui n se poate pava suprafata r«mas«cu dale L precum cele din figura de mai jos?

More information

MS POWER POINT. s.l.dr.ing.ciprian-bogdan Chirila

MS POWER POINT. s.l.dr.ing.ciprian-bogdan Chirila MS POWER POINT s.l.dr.ing.ciprian-bogdan Chirila chirila@cs.upt.ro http://www.cs.upt.ro/~chirila Pornire PowerPoint Pentru accesarea programului PowerPoint se parcurg următorii paşi: Clic pe butonul de

More information

UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIEŞTI FACULTATEA INGINERIA PETROLULUI ȘI GAZELOR DOMENIUL DE DOCTORAT MINE, PETROL ȘI GAZE.

UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIEŞTI FACULTATEA INGINERIA PETROLULUI ȘI GAZELOR DOMENIUL DE DOCTORAT MINE, PETROL ȘI GAZE. UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIEŞTI FACULTATEA INGINERIA PETROLULUI ȘI GAZELOR DOMENIUL DE DOCTORAT MINE, PETROL ȘI GAZE Teză de doctorat Contribuții privind optimizarea proceselor energetice de înmagazinare

More information

Lucrări ştiinţifice și cărţi în domeniul disciplinelor din postul didactic

Lucrări ştiinţifice și cărţi în domeniul disciplinelor din postul didactic Lucrări ştiinţifice și cărţi în domeniul disciplinelor din postul didactic A. Teza de doctorat: Tema: Contribuții la studiul cinematic și dinamic al sistemelor mecanice caracterizate prin modificări rapide

More information

LINEAR VOLTAGE-TO-CURRENT CONVERTER WITH SMALL AREA

LINEAR VOLTAGE-TO-CURRENT CONVERTER WITH SMALL AREA BULETINUL INSTITUTULUI POLITEHNIC DIN IAŞI Publicat de Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iaşi Tomul LXI (LXV), Fasc. 1, 2015 Secţia ELECTROTEHNICĂ. ENERGETICĂ. ELECTRONICĂ LINEAR VOLTAGE-TO-CURRENT

More information

La fereastra de autentificare trebuie executati urmatorii pasi: 1. Introduceti urmatoarele date: Utilizator: - <numarul dvs de carnet> (ex: "9",

La fereastra de autentificare trebuie executati urmatorii pasi: 1. Introduceti urmatoarele date: Utilizator: - <numarul dvs de carnet> (ex: 9, La fereastra de autentificare trebuie executati urmatorii pasi: 1. Introduceti urmatoarele date: Utilizator: - (ex: "9", "125", 1573" - se va scrie fara ghilimele) Parola: -

More information

ELECTROSTATIC DISCHARGE E-FIELD SPECTRUM ANALYSIS AND GRAPHICAL INTERPRETATION

ELECTROSTATIC DISCHARGE E-FIELD SPECTRUM ANALYSIS AND GRAPHICAL INTERPRETATION BULETINUL INSTITUTULUI POLITEHNIC DIN IAŞI Publicat de Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iaşi Tomul LII (LXI), Fasc. 4, 2011 SecŃia ELECTROTEHNICĂ. ENERGETICĂ. ELECTRONICĂ ELECTROSTATIC DISCHARGE

More information

Compania. Misiune. Viziune. Scurt istoric. Autorizatii şi certificari

Compania. Misiune. Viziune. Scurt istoric. Autorizatii şi certificari Compania Misiune. Viziune. Misiunea noastră este de a contribui la îmbunătăţirea serviciilor medicale din România prin furnizarea de produse şi servicii de cea mai înaltă calitate, precum şi prin asigurarea

More information

Nume şi Apelativ prenume Adresa Număr telefon Tip cont Dobânda Monetar iniţial final

Nume şi Apelativ prenume Adresa Număr telefon  Tip cont Dobânda Monetar iniţial final Enunt si descriere aplicatie. Se presupune ca o organizatie (firma, banca, etc.) trebuie sa trimita scrisori prin posta unui numar (n=500, 900,...) foarte mare de clienti pe care sa -i informeze cu diverse

More information

SPEED CONTROL OF DC MOTOR USING FOUR-QUADRANT CHOPPER AND BIPOLAR CONTROL STRATEGY

SPEED CONTROL OF DC MOTOR USING FOUR-QUADRANT CHOPPER AND BIPOLAR CONTROL STRATEGY SPEED CONTROL OF DC MOTOR USING FOUR-QUADRANT CHOPPER AND BIPOLAR CONTROL STRATEGY TEGY Lecturer Eng. Ciprian AFANASOV PhD, Assoc. Prof. Eng. Mihai RAŢĂ PhD, Assoc. Prof. Eng. Leon MANDICI PhD Ştefan cel

More information

THE MEASUREMENT OF MAGNETIC FIELD IN TWO POWER DISTRIBUTION SUBSTATIONS

THE MEASUREMENT OF MAGNETIC FIELD IN TWO POWER DISTRIBUTION SUBSTATIONS BULETINUL INSTITUTULUI POLITEHNIC DIN IAŞI Publicat de Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iaşi Volumul 62 (66), Numărul 4, 2016 Secţia ELECTROTEHNICĂ. ENERGETICĂ. ELECTRONICĂ THE MEASUREMENT OF

More information

Prelucrarea numerică a semnalelor

Prelucrarea numerică a semnalelor Prelucrarea numerică a semnalelor Assoc.Prof. Lăcrimioara GRAMA, Ph.D. http://sp.utcluj.ro/teaching_iiiea.html 27 februarie 2017 Lăcrimioara GRAMA (sp.utcluj.ro) Prelucrarea numerică a semnalelor 27 februarie

More information

Excel Advanced. Curriculum. Școala Informală de IT. Educație Informală S.A.

Excel Advanced. Curriculum. Școala Informală de IT. Educație Informală S.A. Excel Advanced Curriculum Școala Informală de IT Tel: +4.0744.679.530 Web: www.scoalainformala.ro / www.informalschool.com E-mail: info@scoalainformala.ro Cuprins 1. Funcții Excel pentru avansați 2. Alte

More information

A NOVEL ACTIVE INDUCTOR WITH VOLTAGE CONTROLLED QUALITY FACTOR AND SELF-RESONANT FREQUENCY

A NOVEL ACTIVE INDUCTOR WITH VOLTAGE CONTROLLED QUALITY FACTOR AND SELF-RESONANT FREQUENCY BULETINUL INSTITUTULUI POLITEHNIC DIN IAŞI Publicat de Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iaşi Tomul LX (LXIV), Fasc. 4, 2014 Secţia ELECTROTEHNICĂ. ENERGETICĂ. ELECTRONICĂ A NOVEL ACTIVE INDUCTOR

More information

ANALIZA COSTURILOR DE PRODUCTIE IN CAZUL PROCESULUI DE REABILITARE A UNUI SISTEM RUTIER NERIGID

ANALIZA COSTURILOR DE PRODUCTIE IN CAZUL PROCESULUI DE REABILITARE A UNUI SISTEM RUTIER NERIGID ANALIZA COSTURILOR DE PRODUCTIE IN CAZUL PROCESULUI DE REABILITARE A UNUI SISTEM RUTIER NERIGID Sef lucrari dr. ing. Tonciu Oana, Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti In this paper, we analyze

More information

DRIVEN ASYNCHRONOUS MOTORS

DRIVEN ASYNCHRONOUS MOTORS STUDY OF ELECTROMAGNETIC ETIC INTERFERENCE IN INVERTER DRIVEN ASYNCHRONOUS MOTORS STUDY OF ELECTROMAGNETIC ETIC INTERFERENCE IN INVERTER DRIVEN ASYNCHRONOUS MOTORS Eng. Ioan ŢILEA PhD-student 1, Prof.

More information

DIGITAL CONTROL OF A BRUSHLESS DC SERVOMOTOR ELECTRICAL DRIVE SYSTEMS CLOSED-LOOP CONTROL

DIGITAL CONTROL OF A BRUSHLESS DC SERVOMOTOR ELECTRICAL DRIVE SYSTEMS CLOSED-LOOP CONTROL BULETINUL INSTITUTULUI POLITEHNIC DIN IAŞI Publicat de Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iaşi Tomul LIX (LXIII), Fasc. 3, 2013 Secţia ELECTROTEHNICĂ. ENERGETICĂ. ELECTRONICĂ DIGITAL CONTROL OF

More information

VIBRAŢII TRANSVERSALE ALE UNEI BARE DUBLU ÎNCASTRATE SOLICITATE LA RĂSUCIRE ÎN MEDIU ELASTIC

VIBRAŢII TRANSVERSALE ALE UNEI BARE DUBLU ÎNCASTRATE SOLICITATE LA RĂSUCIRE ÎN MEDIU ELASTIC Sesiunea de comunicări ştiinţifice a Comisiei de acustică a Academiei Române Bucureşti, 17-18 octombrie 1995 VIBRAŢII TRANSVERSALE ALE UNEI BARE DUBLU ÎNCASTRATE SOLICITATE LA RĂSUCIRE ÎN MEDIU ELASTIC

More information

Ghid de utilizare a Calculatorului valorii U

Ghid de utilizare a Calculatorului valorii U Ghid de utilizare a Calculatorului valorii U la Apelul de Propuneri de Proiecte Nr.3 pentru Instituțiile din Sectorul Public pentru investiții în Eficiență Energetică și Surse de Energie Regenerabilă Versiunea

More information

Preţul mediu de închidere a pieţei [RON/MWh] Cota pieţei [%]

Preţul mediu de închidere a pieţei [RON/MWh] Cota pieţei [%] Piaţa pentru Ziua Următoare - mai 217 Participanţi înregistraţi la PZU: 356 Număr de participanţi activi [participanţi/lună]: 264 Număr mediu de participanţi activi [participanţi/zi]: 247 Preţ mediu [lei/mwh]:

More information

Buletinul AGIR nr. 3/2012 iunie-august. Assis. Eng. Ciprian AFANASOV PhD. University "Ştefan cel Mare" Suceava

Buletinul AGIR nr. 3/2012 iunie-august. Assis. Eng. Ciprian AFANASOV PhD. University Ştefan cel Mare Suceava STEP-DOWN VOLTAGE CONVERTER FOR STUDENTS STUDY STEP-DOWN VOLTAGE CONVERTER FOR STUDENTS STUDY Assis. Eng. Ciprian AFANASOV PhD University "Ştefan cel Mare" Suceava REZUMAT. În cadrul lucrării s-au s studiat

More information

ARE THE STATIC POWER CONVERTERS ENERGY EFFICIENT?

ARE THE STATIC POWER CONVERTERS ENERGY EFFICIENT? ARE THE STATIC POWER CONVERTERS ENERGY EFFICIENT? Ion POTÂRNICHE 1,, Cornelia POPESC, Mina GHEAMALINGA 1 Corresponding member of the Academy of Technical Sciences of Romania ICPE ACTEL S.A. Abstract: The

More information

Evoluția pieței de capital din România. 09 iunie 2018

Evoluția pieței de capital din România. 09 iunie 2018 Evoluția pieței de capital din România 09 iunie 2018 Realizări recente Realizări recente IPO-uri realizate în 2017 și 2018 IPO în valoare de EUR 312.2 mn IPO pe Piața Principală, derulat în perioada 24

More information

AN ALGORITHM FOR THE ADAPTIVE CONTROL OF ANTI HAIL MISSILE LAUNCH RAMPS

AN ALGORITHM FOR THE ADAPTIVE CONTROL OF ANTI HAIL MISSILE LAUNCH RAMPS BULETINUL INSTITUTULUI POLITEHNIC DIN IAŞI Publicat de Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iaşi Volumul 64 (68), Numărul 2, 2018 Secţia ELECTROTEHNICĂ. ENERGETICĂ. ELECTRONICĂ AN ALGORITHM FOR THE

More information

PROCEDURA PRIVIND DECONTURILE. 2. Domeniu de aplicare Procedura se aplică în cadrul Universităţii Tehnice Cluj-Napoca

PROCEDURA PRIVIND DECONTURILE. 2. Domeniu de aplicare Procedura se aplică în cadrul Universităţii Tehnice Cluj-Napoca PROCEDURA PRIVIND DECONTURILE 1. Scpul: Descrie structura si mdul de elabrare si prezentare a prcedurii privind dcumentele care trebuie intcmite si cursul acestra, atunci cind persana efectueaza un decnt.

More information

SINGULAR PERTURBATION DETECTION USING WAVELET FUNCTION REPRESENTATION

SINGULAR PERTURBATION DETECTION USING WAVELET FUNCTION REPRESENTATION U.P.B. Sci. Bull., Series C, Vol. 7, No., 8 ISSN 454-34x SINGULAR PERTURBATION DETECTION USING WAVELET FUNCTION REPRESENTATION Dan OLARU, Mihai Octavian POPESCU Calitatea distribuţiei energiei electrice

More information

D în această ordine a.î. AB 4 cm, AC 10 cm, BD 15cm

D în această ordine a.î. AB 4 cm, AC 10 cm, BD 15cm Preparatory Problems 1Se dau punctele coliniare A, B, C, D în această ordine aî AB 4 cm, AC cm, BD 15cm a) calculați lungimile segmentelor BC, CD, AD b) determinați distanța dintre mijloacele segmentelor

More information

PACHETE DE PROMOVARE

PACHETE DE PROMOVARE PACHETE DE PROMOVARE Școala de Vară Neurodiab are drept scop creșterea informării despre neuropatie diabetică și picior diabetic în rândul tinerilor medici care sunt direct implicați în îngrijirea și tratamentul

More information

Update firmware aparat foto

Update firmware aparat foto Update firmware aparat foto Mulţumim că aţi ales un produs Nikon. Acest ghid descrie cum să efectuaţi acest update de firmware. Dacă nu aveţi încredere că puteţi realiza acest update cu succes, acesta

More information

Ioana Homănă, Eng. PhD THESIS ACOUSTIC ECHO CANCELLATION USING ADAPTIVE FILTERS

Ioana Homănă, Eng. PhD THESIS ACOUSTIC ECHO CANCELLATION USING ADAPTIVE FILTERS Investeşte în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară: 1 Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice

More information

ing. Vasile Petrică, Drd. ing. Sorin Soviany*

ing. Vasile Petrică, Drd. ing. Sorin Soviany* Measurements of mobile phones speech transmission parameters in ambient noise conditions (Măsurarea parametrilor electroacustici ai telefoanelor mobile în condiţii de zgomot ambiant) ing. Vasile Petrică,

More information

ON THE TRANSIENTS OPTIMIZATION AND THE POWER FACTOR CORRECTION OF THE STATIC CONVERTERS

ON THE TRANSIENTS OPTIMIZATION AND THE POWER FACTOR CORRECTION OF THE STATIC CONVERTERS U.P.B. Sci. Bull., Series C, Vol. 70, No. 1, 2008 ISSN 1454-234x ON THE TRANSIENTS OPTIMIZATION AND THE POWER FACTOR CORRECTION OF THE STATIC CONVERTERS N. FULGA 1, M. O. POPESCU 2, Claudia POPESCU 3 Obiectivul

More information

TEZĂ DE DOCTORAT ~REZUMAT~

TEZĂ DE DOCTORAT ~REZUMAT~ MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIEŞTI FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ ŞI ELECTRICĂ TEZĂ DE DOCTORAT ~REZUMAT~ SISTEM EXPERT NEURO-FUZZY PENTRU CONTROLUL PROCESELOR DE EPURARE

More information

5.3 OSCILATOARE SINUSOIDALE

5.3 OSCILATOARE SINUSOIDALE 5.3 OSCILATOARE SINUSOIDALE 5.3.1. GENERALITĂŢI Oscilatoarele sunt circuite electronice care generează la ieşire o formă de undă repetitivă, cu frecvenţă proprie, fără a fi necesar un semnal de intrare

More information

Implementation of a Temperature Control System using ARDUINO

Implementation of a Temperature Control System using ARDUINO 1. Implementation of a Temperature Control System using ARDUINO System structure Close control loop Fuzzy controller Fuzzy logic system: 9 rules Temperature Sensor One Wire Digital Temperature Sensor -

More information

C1.1. Lucrari indexate ISI Web of Knowledge

C1.1. Lucrari indexate ISI Web of Knowledge C.. Lucrari indexate ISI Web of Knowledge Lista lucrarilor publicate in reviste cu factor de impact calculat si scorul relativ de influenta cumulat lucrarii Tipul lucrarii (e.g. articol) revistei revistei

More information

Academia de Studii Economice din București. Consiliul pentru Studii Universitare de Doctorat. Școala Doctorală Informatică Economică TEZĂ DE DOCTORAT

Academia de Studii Economice din București. Consiliul pentru Studii Universitare de Doctorat. Școala Doctorală Informatică Economică TEZĂ DE DOCTORAT Academia de Studii Economice din București Consiliul pentru Studii Universitare de Doctorat Școala Doctorală Informatică Economică TEZĂ DE DOCTORAT Optimizarea analizei datelor din sistemul de sănătate

More information

Updating the Nomographical Diagrams for Dimensioning the Concrete Slabs

Updating the Nomographical Diagrams for Dimensioning the Concrete Slabs Acta Technica Napocensis: Civil Engineering & Architecture Vol. 57, No. 1 (2014) Journal homepage: http://constructii.utcluj.ro/actacivileng Updating the Nomographical Diagrams for Dimensioning the Concrete

More information

Anexa nr. 1 la Hotărârea nr. 245 din Standarde moldovenești adoptate

Anexa nr. 1 la Hotărârea nr. 245 din Standarde moldovenești adoptate # Indicativul standardului moldovenesc 1 SM EN 300 224 română Serviciu mobil terestru. Echipamente radio pentru utilizarea într-un serviciu de paging în domeniul de frecvenţă de la 25 MHz până la 470 MHz.

More information

Ec. Roxana Mirela GĂZDAC SUMMARY. PhD THESIS

Ec. Roxana Mirela GĂZDAC SUMMARY. PhD THESIS Investeşte în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară: 1 Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice

More information

INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA GERMINĂRII "IN VITRO" LA PLANTE FURAJERE

INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA GERMINĂRII IN VITRO LA PLANTE FURAJERE INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA GERMINĂRII "IN VITRO" LA PLANTE FURAJERE T.Simplăceanu, Dorina Brătfălean*, C.Bindea, D.Pamfil*, St.Popescu Institutul Naţional de Cercetere-Dezvoltare pentru Tehnologii

More information

D.C. DRIVE SYSTEM USING FOUR-QUADRANT CHOPPER

D.C. DRIVE SYSTEM USING FOUR-QUADRANT CHOPPER BULETINUL INSTITUTULUI POLITEHNIC DIN IAŞI Publicat de Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iaşi Tomul LIX (LXIII), Fasc. 4, 2013 Secţia ELECTROTEHNICĂ. ENERGETICĂ. ELECTRONICĂ D.C. DRIVE SYSTEM USING

More information

SAG MITTIGATION TECHNICS USING DSTATCOMS

SAG MITTIGATION TECHNICS USING DSTATCOMS Eng. Adrian-Alexandru Moldovan, PhD student Tehnical University of Cluj Napoca. REZUMAT. Căderile de tensiune sunt una dintre cele mai frecvente probleme care pot apărea pe o linie de producţie. Căderi

More information

Având în vedere: Nr. puncte 1 pe serviciu medical. Denumire imunizare. Număr. Nr. total de puncte. servicii medicale. Denumirea serviciului medical

Având în vedere: Nr. puncte 1 pe serviciu medical. Denumire imunizare. Număr. Nr. total de puncte. servicii medicale. Denumirea serviciului medical CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE ORDIN privind modificarea Ordinului preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 571/2011 pentru aprobarea documentelor justificative privind raportarea

More information

Calculatoare Numerice II Interfaţarea unui dispozitiv de teleghidare radio cu portul paralel (MGSH Machine Guidance SHell) -proiect-

Calculatoare Numerice II Interfaţarea unui dispozitiv de teleghidare radio cu portul paralel (MGSH Machine Guidance SHell) -proiect- Universitatea Politehnica Bucureşti Facultatea de Automaticăşi Calculatoare Calculatoare Numerice II Interfaţarea unui dispozitiv de teleghidare radio cu portul paralel (MGSH Machine Guidance SHell) -proiect-

More information

CONTRIBUŢII PRIVIND MANAGEMENTUL CALITĂȚII PROIECTULUI ÎN INDUSTRIA AUTOMOTIVE

CONTRIBUŢII PRIVIND MANAGEMENTUL CALITĂȚII PROIECTULUI ÎN INDUSTRIA AUTOMOTIVE UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIŞOARA Școala Doctorală de Studii Inginerești Ing. Daniel TIUC CONTRIBUŢII PRIVIND MANAGEMENTUL CALITĂȚII PROIECTULUI ÎN INDUSTRIA AUTOMOTIVE Teză destinată obținerii titlului

More information

LIDER ÎN AMBALAJE EXPERT ÎN SISTEMUL BRAILLE

LIDER ÎN AMBALAJE EXPERT ÎN SISTEMUL BRAILLE LIDER ÎN AMBALAJE EXPERT ÎN SISTEMUL BRAILLE BOBST EXPERTFOLD 80 ACCUBRAILLE GT Utilajul ACCUBRAILLE GT Bobst Expertfold 80 Aplicarea codului Braille pe cutii a devenit mai rapidă, ușoară și mai eficientă

More information

Lista de lucrări. Candidat: PRISACARIU VASILE. a. Lista a celor mai relevante 10 lucrări

Lista de lucrări. Candidat: PRISACARIU VASILE. a. Lista a celor mai relevante 10 lucrări a. Lista a celor mai relevante 10 lucrări Lista de lucrări 1 Cîrciu I., Luculescu D., Prisacariu V., Mihai E., Rotaru C., Theoretical Analysis and Experimental Researches regarding the Asymmetrical Fluid

More information

MASTER Disciplina: Biomecanică

MASTER Disciplina: Biomecanică MASTER Disciplina: Biomecanică Activităţile întreprinse în cadrul disciplinei de Biomecanică se desfăşoară pe două direcţii: Direcţie prioritară Activitate de curs; Direcţie secundară Activitate de seminar.

More information