Romanian Journal of Urology

Transcription

1

2 Romanian Journal of Urology editor In Chief: Acad. Prof. Dr. Ioanel Sinescu Editor Emeritus: Prof. Dr. Doc. Eugeniu Proca National Editorial Board: Prof. Dr. Petrișor Geavlete, București Dr. Costică Novac, Iași Dr. Radu Constantiniu, București Prof. Dr. Radu Boja, Târgu Mureș Prof. Dr. Ioan Coman, Cluj-Napoca Conf. Gabriel Glück, București Conf. Dr. Valentin Ambert, București Prof. Dr. Gheorghe Bumbu, Oradea Prof. Dr. Viorel Tode, Constanța Prof. Dr. Ioan Ioiart, Arad International Editorial Board: Prof. Dr. John Denstedt (Ontario, Canada) Prof. Dr. Imre Romics (Budapesta, Ungaria) Prof. Dr. Rien Nijman (Groningen, Olanda) Prof. Dr. Hendrik Van Poppel (Leuven, Belgia) Prof. Dr. Andrzej Borowska (Varșovia, Polonia) Prof. Dr. Peter Hammerer (Braunschweig, Germania) Dr. Călin Ciofu (Paris, Franța) Prof. Dr. Mircea Golimbu (New York, SUA) Prof. Dr. Michael Marberger (Viena, Austria) Prof. Dr. Dirk De Ridder (Leuven, Belgia) Prof. Dr. Theo M. de Reijke (Amsterdam, Olanda) Prof. Dr. Marek Sosnowski (Lodz, Polonia), Prof. Dr. Per-Anders Abrahamsson (Malmö, Suedia) Executive Editor: Dr. Constantin Gîngu, București Associate Editors: Dr. Cristian Surcel, București Dr. Cătălin Baston, București Dr. Robert Stoica, București Dr. Alexandru Dick, București Editorial Office: Fundeni Clinical Institute, Center of Uronephrology and Renal Transplantation 58 Șos. Fundeni, district, 038 Bucharest, Romania Tel./Fax: ;

3 Program științific Topici de congres Scientific programme Congress topics Sesiuni postere moderate. Cancer de prostată. Cancer de prostată 3. Oncologie 4. Litiază 5. Litiază 6. Urologie funcțională și incontinență 7. Varia 8. Laparoscopie Moderated poster sessions Prostate cancer Prostate cancer Oncology Lithiasis Lithiasis Functional urology and incontinence Varia Laparoscopy Sesiuni Video. Laparoscopie. Robotică 3. Varia 4. Varia Video Sessions Laparoscopy Robotics Varia Varia Sesiuni postere nemoderate Unmoderated Poster Sessions

4 PM... Sunt acţiunile de screening a PSA eficiente? R. Minciu, L.B. Dragoş, A. A. Cumpănaş, G. Pupca, O.C. Ferician, M. Botoca Clinica Urologică Timişoara, România Obiectiv: Screeningul PSA reprezinta un instrument util pentru determinarea cancerului de prostata in stadii precoce. Am dorit sa evaluam eficienta actiunilor de screening desfasurate de Clinica Urologica Timisoara. Is the PSA screening efficient? R. Minciu, L.B. Dragoş, A. A. Cumpănaş, G. Pupca, O.C. Ferician, M. Botoca Department of Urology, Timişoara, Romania Objective: PSA screening is a useful tool in early stage prostate cancer detection. The aim of our study was to evaluate the efficiency of the PSA screenings conducted by the Timisoara Urological Clinic. Cancer de prostată Material si metoda: S-au efectuat 3 actiuni de screening pentru depistarea pacientilor cu valori crescute ale PSA, din septembrie 04 pana in septembrie 05. In total s-au oferit 900 cupoane pentru efectuarea gratuita a PSA total. Ulterior pacientii s-au inscris telefonic pentru consult, iar cei cu valori ale PSA peste 4 ng/ml au fost planificati pentru punctie biopsie prostatica transrectala echoghidata. Rezultate: S-a efectuat analiza PSA la 505 pacienti. Dintre acestia numai 394 s-au prezentat la consult ulterior. Valori ale PSA peste 4 ng/ml au fost prezente la 50 pacienti (,7%), acestia fiind planificati pentru punctie biopsie prostatica transrectala echoghidata. Numai 6 pacienti (3%) s-au prezentat. S-a confirmat prezenta adenocarcinomului prostatic la pacienti (68,7% dintre biopsii;,8% din totalul pacientilor consultati). Desi numarul pacientilor cu PSA crescut s-a dublat intre prima (0 pacienti) si a treia (4 pacienti) actiune de screening, numarul celor care au acceptat punctia prostatica a ramas acelasi (6 pacienti-60%-prima actiune; 7 pacienti-9,%-a treia actiune). Concluzii: Screeningul PSA poate fi o metoda utila pentru depistarea cancerului prostatic, cu conditia ca pacientul sa coopereze pentru stabilirea diagnosticului de certitudine prin punctie biopsie prostatica. Refuzul de a efectua punctia (68% din totalul pacientilor cu PSA crescut) scade sansa unui tratament radical. Material and method: Three PSA screenings were performed between September 04 and September 05, with a total of 900 free vouchers distributed. After receiving the vouchers patients enrolled themselves by phone for the consultation. Patients with PSA values over 4 ng/ml were selected for TRUS prostate biopsy. Results: From 505 patients that underwent PSA analysis, only 394 presented at consult. PSA values over 4 ng/ml were found in 50 patients (.7%) and they were programmed for TRUS prostate biopsy. Only 6 patients (3%) presented for the biopsy. Prostate cancer was confirmed in patients (68.7% from the biopsies;.8% from consulted patients). Although PSA elevated patients number doubled between the first (0 patients) and the third (4 patients) screening, the number of patients that accepted the biopsy remained the same (6 patients - 60% - the first screening; 7 patients - 9.% - the third screening). Conclusion: PSA screening can be a useful method for the prostate cancer detection if the patient accepts the prostate biopsy. If not (68% from PSA elevated patients), the chance for a radical therapy decreases. nr. / 06 vol 5 Romanian Journal of Urology 3

5 Cancer de prostată PM... Asocierea dintre Diclofenac şi anestezia periprostatică creşte confortul în puncţia biopsie prostatică transrectală echoghidată Introducere şi Obiective: Cancerul de prostată este o problemă de sănătate publică în întreagă lume. Durerea este unul dintre cele mai frecvente acuze ale puncției biopsie prostatică(pbp) transrectal echoghidată (TRUS). Aceasta apare atât în momentul introduceri sondei transrectale cât și în timpul punctiilor prostatei. Acest studiu prospectiv a evaluat beneficiile aduse de asociarea diclofenacului, sub formă de supozitoare și a anesteziei peri-prostatice în puncția biopsie prostatică transrectal echoghidată. Materiale şi Metode: Studiul prospectiv a inclus 68 de pacienți ce au efectuat puncție biopsie prostatică în perioada septembrie 04 și aprilie 06. Au fost repartizați aleatoriu și în mod egal în două grupuri. În primul grup au fost incluși pacienții care au beneficiat de anestezie peri-prostatică și au primit două supozitoare cu diclofenac de 00 mg, unul cu o zi înaintea puncției și unul cu o ora înainte de procedură. În al doilea grup au fost incluși pacienți care au beneficiat doar de anestezie peri-prostatică. Toate procedurile au fost efectuate după o pregătire corespunzătoare (antibioterapie profilactică, evacuarea conținutului intestinal, gel cu lidocaină) iar protocolul bioptic a conținut puncții prostatice. Intensitatea durerii a fost evaluată prin scala vizuală analogă (VAS) la momentul introducerii sondei transrectale, la finalul procedurii și la ore după. Rezultate: Valorile medii ale PSA au fost de,9 ng/ml (4,5-0 ng/ml). Rezultatele înregistrate au arătat că intensitatea durerii la momentul introducerii sondei transrectale, la finalul procedurii și la ore post-procedural a avut valori mai mari în al doilea grup de studiu. Nu au fost înregistrate diferențe între cele două grupuri în ceea ce privește complicațiile imediate și pe termen lung. Concluzii: Administrarea a doua supozitoare cu Diclofenac de 00 mg, unul cu o zi înaintea procedurii și unul cu o ora înaitea puncției biopsie prostatică transrectal echoghidată scade intesitatea durerii atât în timpul procedurii cât și postprocedural. Statisticile actuale arată că vârstă pacienților cu indicație de puncție prostatică este în continuă scădere iar numărul total de pacienți ce beneficiază de această procedură este în continuă creștere, fapt ce impune o analgezie cât mai bună pentru această procedură dureroasă. Adding diclofenac to peri-prostatic anesthesia can improve trans-rectal ultrasound guided biopsies of the prostate M.A. Manu,, C. Dudu, B. Pârliţeanu, M.A. Manu,, C. Dudu, B. Pârliţeanu, V. Hurduc, Rucsandra Manu, I. Sinescu, V. Hurduc, Rucsandra Manu, I. Sinescu, Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila University of Medicine Carol Davila, Bucureşti, România and Pharmacy, Bucharest, Romania Centrul pentru Uronefrologie şi Transplant Center for Uronephrology and Renal Renal, Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti, Transplantation, Fundeni Clinical Institute, România Bucharest, Romania Introduction and Objectives: Prostate cancer has become nowadays the second most common cancer in men in worldwide, due to modern screening techniques. Pain is one of the common side effects of trans-rectal ultrasound (TRUS) guided prostate biopsy. Usually patients experience pain at the insertion of ultrasound probe into the rectum and during biopsy due to needle punctures. This prospective study wanted to establish the benefits of the association of preoperative administration of diclofenac and peri-prostatic anesthesia on pain experienced by men during TRUS and prostate biopsy. Materials and Methods: A prospective study was performed in 68 men requiring prostate biopsy, during September 04 and April 06. They were equally but random assigned to two groups. In the first group were patients that received peri-prostatic anesthesia and two dose of 00 mg diclofenac, one the day before the biopsy and one with an hour before the procedure. The second group contained men who received only peri-prostatic anesthesia. All the procedures were done with proper preparation (antibiotics, bowel emptying and Lidocaine gel). We chose for this study the -core prostate biopsy procedure for elevated Prostate-specific Antigen levels. The pain was rated using visual analog scale and it was measured at the time of insertion of ultrasound probe, after taking all the biopsy cores and hours thereafter. Results: Mean PSA levels were.9 ng/ml (range ng/ml). The results showed that pain scores at the time of TRUS probe insertion, immediately after taking biopsy cores, and hours after biopsy were significant higher in the second group. There were no differences between the two groups regarding early or late complications. Conclusion: In conclusion, the simple and effective administration of two dose of 00 mg diclofenac, one the day before the biopsy and one with an hour before TRUS and prostate biopsy improves patient s compliance and satisfaction after the procedure. Statistics show that younger age patients undergo prostate biopsy and it is important to provide them the best analgesia for this painful procedure. 4 Romanian Journal of Urology nr. / 06 vol 5

6 PM..3. Rezultatele puncţiei bioptice regionale transrectale ecoghidate în diagnosticul cancerului de prostată G. Gluck,3, Manuela Chiriță, B. Spiridonescu, V. Herlea, Monica Hortopan, I. Sinescu,3 Centrul pentru Uronefrologie şi Transplant Renal, Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti, România Laboratorul de Anatomie Patologică, Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti, România 3 Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila, Bucureşti, România Scop: Lucrarea de fata isi propune sa evalueze posibilitatea de identificare a cancerului de prostata semnificativ clinic prin folosirea unui sablon de biopsiere prostatica adecvata caracteristicilor clinice ale pacientului. Material si metoda: Studiul a inclus un numar de 3 pacienti cu varsta curpinsa intre ani, fara semne clinico-paraclinice de patologie prostatica infectioasa, cu valori ale PSAului cuprins intre 4,0-54 ng/ml. Fiecare pacient a beneficiat de PBP adaptata in functie de volumul prostatic total (VPT), varsta si examenul rectal digital (ERD), din zonele cu cea mai mare incidenta a PCa, efectuandu-se intre 0 si 6 punctii/ pacient, dupa cum urmeaza: ERD pozitiv = 0PBP; ERD negativ: VPT>60 cmc = 4 PBP; VPT<60 cmc si <65 ani = 6 PBP; VPT<60 cmc si >65 ani = 4 PBP. Rezultate: Rezultatele PBP individualizate au identificat un numar de 0 cazuri de cancer prostatic (77%) semnificativ clinic (Gleason > 7), la valori ale PSA-ului cuprins intre 5,4 54 ng/ml. Punctiile biopsie prostatica negative pentru procese neoplazice (3%) au prezentat valori ale PSA-ului cuprinse intre 5,53 9,7 ng/ml. Pacient PSA (ng/ml) Rezultat HP BM 5.4 MALIGN MI 8.65 MALIGN AP 7.44 MALIGN DI 4.0 MALIGN FL 54 MALIGN GV 9.3 MALIGN LO.56 MALIGN NS 35 MALIGN RP 8.45 MALIGN VS 5.39 MALIGN TS 5.39 BENIGN CG 5.53 BENIGN SF 9.7 BENIGN Concluzii: Efectuarea unei punctii biopsie prostatica individualizata are ca finalitate reducerea semnificativa a numarului de punctii biopsie prostatica cu prelevare insuficienta de fragmente, determinand o scaderea a indicatiei de rebiopsiere si astfel a biopsiei de saturatie. In acest fel se efectueaza o utilizare maxima a resurselor la costuri minime avand in vedere de asemenea si calitatea vietii pacientului. Results of transrectal ultrasound guided regional prostatic biopsies in diagnosing prostate cancer G. Gluck,3, Manuela Chiriță, B. Spiridonescu, V. Herlea, Monica Hortopan, I. Sinescu,3 Center for Uronephrology and Renal Transplantation, Fundeni Clinical Institute, Bucharest, Romania Pathology Department, Fundeni Clinical Institute, Bucharest, Romania 3 Carol Davila University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania Purpose: The aim of this study is to evaluate the possibility of detecting prostate cancer clinically significant by using a protocol of prostatic biopsy according to the clinical features of the patient. Material and Methods: The study included 3 patients aged between years, with no signs of prostatic inflammation due to an infectious process, with elevated PSA of ng/ ml. Each patient undergone prostatic biopsy adapted to age, prostatic volume (PV) and digital rectal exam (DRE). Ten to sixteen cores per patient were taken from areas with the highest known incidence for prostatic cancer, as follows: positive DRE 0 PBP; negative DRE: PV>60cmc 4 PBP, PV<60cmc and <65 years 6 PBP, PV<60cmc and >65years 4 PBP. Results: The pathological exam found 0 cases of clinically significant (Gleason > 7) prostatic cancer (77%) after individualized prostate biopsies were taken at a PSA of ng/ml. Benign prostatic biopsies (3%) were reported having a PSA value between ng/ml. Patient PSA (ng/ml) Biopsy Report BM 5.4 MALIGNANT MI 8.65 MALIGNANT AP 7.44 MALIGNANT DI 4.0 MALIGNANT FL 54 MALIGNANT GV 9.3 MALIGNANT LO.56 MALIGNANT NS 35 MALIGNANT RP 8.45 MALIGNANT VS 5.39 MALIGNANT TS 5.39 BENIGN CG 5.53 BENIGN SF 9.7 BENIGN Conclusions: When individualized prostate biopsies are performed a higher rate of cancer detection can be achieved, reducing the need for re-biopsy and saturation biopsy. As a consequence a maximum use of resources at a low costs is undertaken, also taking into consideration the patient s quality of life. Cancer de prostată nr. / 06 vol 5 Romanian Journal of Urology 5

7 Cancer de prostată PM..4. Rezultatele ale rolului elastografiei transrectale în detectarea leziunilor neoplazice ale prostatei Marinela Gluck, G. Gluck,3, Manuela Chiriță, B. Spiridonescu, V. Herlea, Monica Hortopan, I. Sinescu,3 Centrul pentru Uronefrologie şi Transplant Renal, Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti, România Laboratorul de Anatomie Patologică, Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti, România 3 Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila, Bucureşti, România Introducere: Leziunile hipoecogene ale prostatei sunt specifice cancerului de prostată. Elastografia prostatica transrectala are rolul de a detecta si stabili caracterul soft sau hard al acestor leziuni. Scopul acesteia este de a reduce numărului de puncții biopsii prostatice negative. Results of transrectal elastography in detecting prostate neoplastic lesions Marinela Gluck, G. Gluck,3, Manuela Chiriță, B. Spiridonescu, V. Herlea, Monica Hortopan, I. Sinescu,3 Center for Uronephrology and Renal Transplantation, Fundeni Clinical Institute, Bucharest, Romania Pathology Department, Fundeni Clinical Institute, Bucharest, Romania 3 Carol Davila University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania Introduction: Hypoechogenyc lesions of the prostate are specific for prostate cancer. Transrectal prostate elastography is designed to detect and determine the nature of these soft or hard lesions. Its purpose is to reduce the number of negative prostate biopsies. Pacienţi şi metodă: Lotul de studiu a cuprins un numǎr de 35 pacienţi ce au avut cresteri ale valorii PSA total între ng/ml, cu sau fara leziuni clinice prezente la momentul evaluarii (nodul prostatic) sau punctie biopsie prostatica negativa in antecedente. Toti pacientii au beneficiat de elastografie transrectala dar doar 5 dintre ei au avut leziuni suspecte ce prezentau semnal elastografic hard. Protocului de punctie prostatica aplicat a fost de biopsie tintita + biopsie regionala (Scattoni). Rezultate: Au fost decelate leziuni maligne in cazul a 5 pacienti (Gleason 6 6 pacienti, Gleason 7 4 pacienti, Gleason 8 3 pacienti, Gleason 9 pacienti), leziuni suspecte (HG-PIN si ASAP) in cazul a 5 pacienti, leziuni benigne (focare de inflamatie, hiperplazie benigna) in cazul a 5 pacienti. Leziunile descrise elastografic, maligne sau atipice (ASAP sau HG-PIN), au coincis in cazul a 5 respectiv 5 pacienti (60 si 0%). Concluzii: Elastografia s-a dovedit a fi superioara ecografiei transrectale in diagnosticarea zonelor suspecte si diferentierea leziunilor hipoecogene cu caracter inflamator sau chistic. De asemenea, este o metoda de investigatie minim invaziva, repetabila si relativ ieftina. Material and Methods: We identified 35 patients that had increased PSA level with a value between ng/ml. All patients had received transrectal elastography but only 5 of them had suspicious lesions presenting hard elastography signal. Prostate puncture protocol applied was targeted biopsy + regional biopsy (Scattoni). Results: Malignant lesions were detected in 5 patients (Gleason 6-6 patients, Gleason 7-4 patients, Gleason 8 3 patients, Gleason 9- patient) suspicious lesions (HG- PIN and ASAP) in 5 patients, benign lesions (foci of inflammation, benign hyperplasia) in case of 5 patients. Lesions described by elastography coincided with malignant or atypical results in case of 5, respectively 5 patients (60% and 0%). Conclusions: Elastography was found to be superior to transrectal ultrasonography in diagnosis and differentiation of hypoechogenyc lesions (inflammatory or cystic lesions). It is also a method of minimally invasive investigation, repeatable and relatively cheap. 6 Romanian Journal of Urology nr. / 06 vol 5

8 PM..5. Rezultate preliminare ale fuziunii cognitive mrmn şi ecografia transrectală în diagnosticul cancerului de prostată G. Gluck,4, Ioana Lupescu, B. Spiridonescu, Manuela Chiriță, V. Herlea 3, Monica Hortopan 3, stud. A. Grecu 4, I. Sinescu,4 Centrul pentru Uronefrologie şi Transplant Renal, Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti, România Departamentul de Radiologie, Imagistică Medicală şi Radiologie Intervenţională, Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti, România 3 Laboratorul de Anatomie Patologică, Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti, România 4 Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila, Bucureşti, România Preliminary results in cognitive fusion of RMN and transrectal ultrasound for diagnosis of prostate cancer G. Gluck,4, Ioana Lupescu, B. Spiridonescu, Manuela Chiriță, V. Herlea 3, Monica Hortopan 3, stud. A. Grecu 4, I. Sinescu,4 Center for Uronephrology and Renal Transplantation, Fundeni Clinical Institute, Bucharest, Romania Department of Radiology, Medical Imagistic and Interventional Radiology, Fundeni Clinical Institute, Bucharest, Romania 3 Pathology Department, Fundeni Clinical Institute, Bucharest, Romania 4 Carol Davila University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania Cancer de prostată Introducere: Imaginea de fuziune este procesul de combinare a informaţiilor relevante din două sau mai multe fotografii într-o singură imagine care deţine mai multe informaţii decât oricare dintre imaginile separate. Scopul fuziunii cognitive este localizarea zonelor suspecte decelate în urma evaluării mrmn permiţând astfel efectuarea PBP ecoghidată transrectal în zonele de elecţie urmată de prelevarea uzuală a celor puncţii randomizate sau utilizând protocolul Scattoni. Material şi metodă: Imaginea de fuziune poate fi utilizată printr-un soft ce suprapune imaginile în timp real de pe ecografia transrectală pe cele înregistrate la mrmn sau cu suprapunere cognitivă. Am utilizat procedeul de suprapunere cognitivă cu următoarele indicaţii: pacienţi cu una sau mai multe PBP negative şi PSA între 4 şi 35 ng/ml, PSA în creştere sau PSA liber sub 0%. Din cei 9 de pacienţi care au efectuat RMN multiparametric, 4 de pacienţi au beneficiat de PBP prin fuzionare cognitivă între rezultatul RMN, ecografia transrectală şi PBP. 5 pacienti au fost exclusi deorece nu prezentau leziuni RMN suspecte. Rezultate: Rezultatul histopatologic a indicat prezenţa unei histologii maligne prostatice în cazul a 3 pacienţi, iar în cazul a 5 pacienti s-a depistat ASAP sau HG-PIN. 6 pacienti au avut rezultat histopatologic benign. Concordanta dintre descrierea RMN a leziunii prostatice si rezultatul histopatologic malign a fost în cazul a 3 pacienţi (54%) şi cu indicatie de rebiopsiere (ASAP sau HG-PIN) a fost in cazul a 5 pacienti (0,8%). Concluzii: Cancerul de prostată poate fi detectat pe mrmn. Fuzionarea cu ecografia transrectală permite urologului să treacă de la etapa biopsierii randomizate (oarbe) la biopsia ţintită a zonelor suspecte. Introduction: Image fusion is the process of combining relevant information from two or more images in one image that is more informative than any of its derivates. Cognitive fusion enables targeted biopsies either by using randomized biopsies or Scattoni technique after the mmri has localized the suspected lesions. Material and method: The process can be obtained by using either a soft which overlaps MRI images on transrectal ultrasound images in real time or by cognitive fusion. We used cognitive fusion in patients with one or more negative prostate biopsies and a PSA of 4-35 ng/ml, rising PSA or free PSA < 0%. From the total of 9 patients investigated using mmri, 4 patients undergone cognitive fusion ultrasound guided prostate biopsy. 5 patients were excluded since there were no MRI suspicious lesions. Results: Cancer positive biopsies were reported in 3 patients and ASAP/HGPIN histology in 5 other patients when cognitive fusion biopsy was performed. 6 patients had histologically benign result. The concordance between the MRI description and histopathological result of malignancy was in case of 3 patients (54%) and rebiopsy indication (HG- PIN or ASAP) was in the case of 5 patients (0.8%). Conclusions: Prostate cancer can be detected by MRI. Cognitive fusion allows the urologist to perform more than a randomized biopsy; it allows an aimed biopsy of the prostatic tumor lesions. nr. / 06 vol 5 Romanian Journal of Urology 7

9 Cancer de prostată PM..6. Rezultatele puncţiei biopsie prostatice ghidată prin fuziune mrmn - ecografia transrectală folosind programul BIOJET în diagnosticul cancerului de prostată G. Gluck,3, M. Rădulescu, Ioana Lupescu 3, V. Herlea 4, Monica Hortopan 4, B. Spiridonescu, Manuela Chiriță, stud. A. Grecu 5, I. Sinescu,5 Centrul pentru Uronefrologie şi Transplant Renal, Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti, România Hospital de St. Avold, France 3 Departamentul de Radiologie, Imagistică Medicală şi Radiologie Intervenţională, Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti, România 4 Laboratorul de Anatomie Patologică, Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti, România 5 Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila, Bucureşti, România Scop: Prezentarea rezultatelor puncţiei biopsie prostatică efectuată sub ghidaj fuzionat multiparametric RMN(mRMN) şi ecografie transrectală, folosind programul BIOJET pe un lot de 0 pacienţi. Material şi metoda: Lotul de studiu a cuprins un număr de 0 pacienţi cu vârsta cuprinsă între ani şi valori crescute ale PSA-ului situate între 7.9-3ng/ml. Dintre cei 0 pacienţi, 6 au beneficiat în antecedente de puncţie biopsie prostatică ecoghidată, cu rezultat histopatologic negativ pentru leziuni neoplazice. Toţi pacienţii au efectuat mrmn prostatic sub evaluarea aceluiaşi medic radiolog, decelând leziuni clasificate PI- RADS 3-5 (PIRADS 3 cazuri, PIRADS 4 6 cazuri, PIRADS 5 cazuri). Ulterior investigaţiei imagistice, toţi pacienţii au beneficiat prin abord perineal sub rahianestezie, de puncţie biopsie prostatică sub ghidaj fuzionat mrmn/ecografie transrectală prin intermediul programului BIOJET. Rezultate: Histopatologic au fost decelate 5 cazuri de adenocarcinom prostatic (Gleason 6 3 cazuri, Gleason 7 cazuri) şi un caz cu leziuni suspecte ATYP/HGPIN. Din cei 6 pacienţi cu biopsii prostatice negative în antecedente, pacienţi au fost diagnosticaţi cu adenocarcinom prostatic, iar un pacient ramânând sub supraveghere pentru leziuni preneoplazice ATYP/HGPIN. Concluzii: RMN-ul multiparametric permite evaluarea cazurilor cu leziuni prostatice suspecte, compensând limitarile ecografiei transrectale. Atunci cand cele două investigaţii sunt asociate, rata detectării cancerelor de prostata este semnificativ imbunataţită. În urma procesului de fuzionare mrmn/ ecografie transrectală este posibilă localizarea şi biopsierea ţintită a leziunilor prostatice suspecte, în cazul lotului nostru de pacienţi oferind o rată de detecţie de 50% a cancerului de prostată. Results of multiparametric MRI-ultrasound fusion BIOJET guided prostatic biopsies in detecting prostate cancer G. Gluck,3, M. Rădulescu, Ioana Lupescu 3, V. Herlea 4, Monica Hortopan 4, B. Spiridonescu, Manuela Chiriță, stud. A. Grecu 5, I. Sinescu,5 Center for Uronephrology and Renal Transplantation, Fundeni Clinical Institute, Bucharest, Romania Hospital de St. Avold, France 3 Department of Radiology, Medical Imagistic and Interventional Radiology, Fundeni Clinical Institute, Bucharest, Romania 4 Pathology Department, Fundeni Clinical Institute, Bucharest, Romania 5 Carol Davila University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania Purpose: To present the results of multiparanetric MRI-ultrasound fusion guided biopsies using the BIOJET soft in a cohort of 0 patients. Material and method: Ten patients aged 49-77years were included in the study, with a PSA value of 7.9-3ng/ml. From the total of 0 patients, 6 had undergone prostatic biopsies in the past, with benign findings. All patients were investigated by the same radiologist using multiparametric MRI for prostate, identifying lesions described as PIRADS 3-5 (PIRADS 3 cases, PIRADS 4 6 cases, PIRADS 5 cases). Following this procedure, all patients benefited of MRI-ultrasound fusion guided perineal prostatic biopsies under spinal anesthesia. Results: The pathological exam reported 5 cases of prostatic adenocarcinoma (Gleason 6 3 cases, Gleason 7 cases) and case of suspicious lesions ATYP/HGPIN. From the total of 6 patients with a history of negative prostatic biopsy, were diagnosed with prostatic cancer and patient remained under surveillance for preneoplastic ATYP/HGPIN lesions. Conclusions: Multiparametric MRI is able to evaluate suspicious prostatic lesions, overcoming the lacks of transrectal ultrasound. When the two procedures are combined, cancer detection rate is significantly improved. MRI-ultrasound fusion offers a good visualization of the tumor, enabling as a consequence the targeted prostatic biopsy, with a cancer detection rate of 50% as presented in our study. 8 Romanian Journal of Urology nr. / 06 vol 5

10 PM..7. Studiu comparativ al rezultatelor PBP prin ghidare elastografică / RMN multiparametric Marinela Gluck, G. Gluck,4, Ioana Lupescu, Manuela Chiriță, B. Spiridonescu, V. Herlea 3, Monica Hortopan 3, I. Sinescu,4 Centrul pentru Uronefrologie şi Transplant Renal, Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti, România Departamentul de Radiologie, Imagistică Medicală şi Radiologie Intervenţională, Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti, România 3 Laboratorul de Anatomie Patologică, Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti, România 4 Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila, Bucureşti, România Comparativ study of prostate biopsy outcome through elastographic guidence versus multiparametric MRI Marinela Gluck, G. Gluck,4, Ioana Lupescu, Manuela Chiriță, B. Spiridonescu, V. Herlea 3, Monica Hortopan 3, I. Sinescu,4 Centrul pentru Uronefrologie şi Transplant Renal, Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti, România Departamentul de Radiologie, Imagistică Medicală şi Radiologie Intervenţională, Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti, România 3 Laboratorul de Anatomie Patologică, Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti, România 4 Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila, Bucureşti, România Cancer de prostată Introducere: Tehnicile de imagistica folosite in detectarea leziunilor prostatice suspecte s-au perfectionat, permitand o biopsiere tintita, ce s-a dovedit de-a lungul timpul a fi superioara punctiei randomizate. Astfel, IRM multiparametric, prin folosirea protocoalelor de tipul TWI, DCE, DWI are rolul de a aduce informatii privind localizarea, caracterul, volumul, stadializarea si gradul de suspiciune al leziunii neoplazice (scor PI-RADS -5). Elastografia transrectala a prostatei are rolui de a masura gradul de elasticitate al tesuturilor si de a depista leziunile suspecte (semnal elastografic hard) in special cu localizare prostatica centrala. Studiul de fata are rolul de a arata superioritatea asocierii elastografiei si a IRM multiparametric in depistarea cancerului de prostata, reducand astfel numărului de puncţii biopsii prostatice (PBP) negative. Pacienţi şi metodă: Am aplicat un algoritm de indicaţie a PBP pe un numǎr de 9 pacienţi cu suspiciune biochimica de neoplasm prostatic (PSA seric cuprins intre 4 si ng/ml) si cu rezultate histopatologice anterioare negative pentru malignitate sau cu atipii celulare ASAP/ HG-PIN. Algoritmul aplicat (anamneza, tuşeul rectal, PSA şi creatinină plasmatică, examen de urină, ecografie urologică) în cazul pacieţilor ce se încadreazǎ în parametrii menţionaţi anterior a pus indicaţia de investigare imagistica - elastografie prostatica si IRM multiparametric pentru depistarea leziunilor suspecte ale prostatei, anterior punctiei biopsice. Punctia a fost realizata folosind protocolul Scattoni. Introduction: The imagining techniques used in the detection of suspected prostatic lesions have improved; they now allow targeted biopsy, which has been proven over the years to be superior to the randomized technique. Therefore, multiparametric MRI(m- MRI), throughout the use of TWI, DCE, DWI protocols, has the role of gathering information about the nature, location, volume, stage and grade of suspicion of neoplasia lesions (PI-RADS score -5). The transrectal elastography of the prostate has its purpose to determine the grade of elasticity of the tissue and to detect any abnormal lesions (elastographyc hard signal). The current study has its prime goal to proof the superiority of associating elastography and multiparametric IRM in the screening of prostate cancer thus reducing the number of negative prostatic biopsies (NPB). Material and Methods: We applied the algorithm for prostate puncture indications to a number of 9 patients with biochemical suspicion of prostatic neoplasm (PSA level in the serum was between 4 and ng/ml) and history of negative results for malignancy or ASAP/HG-PIN. The algorithm applied (patient history, DRE, PSA levels, plasmatic creatine levels, urine exam and urological echography) in the case of the patients who fit the required parameters (above mentioned) and had imagistic indication. Prostate biposy protocol applied was targeted biopsy + regional biopsy (Scattoni). nr. / 06 vol 5 Romanian Journal of Urology 9

11 Cancer de prostată Rezultate: Studiul realizat a fost efectuat pe un lot de 9 pacienti ce s-au incadrat in criteriile anterior mentionate si au prezentat leziuni suspecte IRM multiparametric si elastografic. Din totalul de 9 pacienti punctionati, leziunile maligne au fost diagnosticate histopatologic in cazul a pacienti (Gleason 6 5 pacienti, 7 3 pacienti, 8 pacienti, 9 pacienti) iar leziuni suspecte (ATYP sau HG-PIN) au fost regasite in cazul a 3 pacienti. In cazul a 4 pacienti rezultatul a fost benign. Descrierea elastografica a leziunii a coincis cu rezultatul histopatologic in cazul a pacienti, similar cu descrierea IRM. Results: The study has been realized on 9 patients that fit the required criteria (mentioned above) and had presented suspicious lesions at the mmri or/and elastrography assesment. Out of the total of 9 patients punctured, malignant lesions were diagnosed in case of patients (Gleason 6 5 patients, Gleason 7 3 patients, Gleason 8 patients, Gleason 9 patients and atypical lesions were found in case of 3 patients. 4 patients had benign results. Elastography lesion description coincided with histopathological result in the case of patients, similar to the mmri description. Concluzii: Putem afirma ca rata de detectie a leziunilor neoplazice sau suspecte cu indicatie de rebiopsiere, folosind tehnicile imagistice descrise anterior si protocolul de punctionare Scattori este de 78.9 % in lotul nostru de pacienti. Putem astfel emite ipoteza ca evaluarea elastografica permite detectarea leziunilor prostatice suspecte intr-un procent asemanator cu examinarea mirm, insa cu un grad mai mare de repetabiltate, minim invaziva, cu disconfort minim si la costuri semnificativ mai scazute. Conclusion: We can attest that the rate of detection of neoplasic lesions using imagistic techniques and the regional (Scattoni) puncture protocol is 78.9% in our patients cohort. We can assume that elastography allows detecting suspicious lesions of the prostate in a percentage similar to mmri examination, but with a greater repeatability, minimally invasive with minimal discomfort and significantly lower costs. 0 Romanian Journal of Urology nr. / 06 vol 5

12 PM..8. Puncţia biopsie prostatică transperineală, ghidată ecografic o procedură mai sigură? I. Scârneciu, L. Maxim, L. Sorin, M. Lazăr, M. Penciu Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov - Clinica de Urologie Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov Laboratorul de Anatomie Patologică Punctia biopsie transperineala a prostatei ghidata ecografic (PBPTP) si punctia biopsie prostatica transrectala ghidata ecografic (PBPTR) sunt cele doua metode principale folosite in obtinerea de tesut prostatic pentru diagnosticul cancerului de prostata (Pca) Transperineal ultrasound guided prostate biopsy a safer procedure? I. Scârneciu, L. Maxim, L. Sorin, M. Lazăr, M. Penciu County Clinical Emergency Hospital of Brasov Clinic of Urology County Clinical Emergency Hospital of Brasov - Pathological Anatomy Laboratory Transperineal ultrasound guided prostate biopsy (PBPTP) and transrectal ultrasound guided prostate biopsy (PBPTR) are the main two methods used in order to sample prostatic tissue for prostate cancer diagnosis (Pca). Cancer de prostată In momentul de fata, PBPTR este principala metoda folosita in intreaga lume pentru detectia cancerului de prostata, insa rata de biopsii fals negative de aproximativ 0-30%,ale acestei proceduri, dar si un numar de cancere de prostata nedescoperite prin biopsia transrectala a prostate ghidata ecografic, au dus la utilizarea tot mai frecventa a punctiei biopsie prostatica transperineala ghidata ecografic, crescand astfel rata detectiei cancerului de prostata. Abordul transperineal evidentiaza un un acces mai facil la nivelul zonei anterioare a prostatei si risc foarte scazut de complicatii infectioase grave ( aproape de 0), riscul de complicatii infectioase in cazul biopsiei TRUS fiind de -%. Avand in vedere experienta noastra, complicatiile ca sangerari rectale,uretroragie sau cele infectioase, medii sau severe, pot fi in mare parte evitate efectuand PBPTP. Nowadays, PBPTR is the main method used all over the world in order to detect prostate cancer, but the high rate of negative false biopsies, of 0-30%, of this procedure, as well as a large number of prostate cancers undetected by transrectal biopsy of prostate, lead to the increased use of transperineal ultrasound prostatic biopsy, thus raising the rate of detection of prostate cancer. Transperineal approach highlights easy access at the level of anterior area of prostate, as well as a very low risk (almost 0) of serious infectious complications, the risk of such infectious complication in case of PBPTR being of - %. Taking into account our experience, complications, such as rectal bleeding, urethrorrhagia or medium or serious infectious complications, can be largely avoided by performing PBPTP. nr. / 06 vol 5 Romanian Journal of Urology

13 Cancer de prostată PM..9. Puncţia biopsie prostatică negativă. Ce se întâmplă cu pacienţii? C. Pricop¹, ², D. Puia¹, S. Gherghinca¹, C. Ciuta 3, D.V. Scripcariu,4 ¹Clinica de Urologie și Transplant Renal, Spitalul Clinic Dr. C.I. Parhon, Iași, Romania ²Universitatea de Medicină și Farmacie Gr. T. Popa, Iași, Romania 3 Service d Urologie, Centre Hospitalier Chalons-en- Champagne, Franța 4 Clinica I ChirurgieOncologică, Institutul Regional de Oncologie Iași, Romania Negative prostate biopsy. What happens with the patients? C. Pricop¹, ², D. Puia¹, S. Gherghinca¹, C. Ciuta 3, D.V. Scripcariu,4 ¹Clinic of Urology and Renal Transplantation, Clinical Hospital Dr. C.I. Parhon, Iasi, Romania ²University of Medicine and Pharmacy Gr. T. Popa, Iasi, Romania 3 Service d Urologie, Centre Hospitalier Chalonsen-Champagne, France 4 I st Oncological Surgery Unit, Regional Oncology Institute, Iași, Romania Introducere. Conduita fata de un pacient neconfirmat cu cancer de prostata dupa o PBP e inca o dilema in lumea urologica. Pe de o parte, unii autori considera ca rebiopsierea nu e frecvent benigna, altii se tem de supradiagnosticarea unor cancere latente. Am incercat sa prezentam experienta clinicii noastre in aceasta privinta. Material și metodă. Am evaluat retrospectiv fisele pacientilor la care s-a practicat PBP in Clinica Urologica Iasi in perioada ianuarie 04- decembrie 05. Rezultate. Am evaluat 55 de pacienti la care s-a practicat PBP. In 37(60,38%) cazuri neoplasmul a fost confirmat de la prima punctie. Factorii de prognostic pentru confirmare au fost varsta mai mare (69,76 vs.67,5 ani, p=0,000), suspiciunea la EDR (38vs.8, p<0,05) si valoarea PSA (9,86 vs.,87ng/ml, p=0,0004). Din 07 pacienti la care nu s-a confirmat neoplasmul la prima punctie, la 49 s-a repetat PSA-ul (ceilalti pacienti cu PBP negativa nu mai apar ulterior in baza de date a clinicii noastre), dintre acestia in 33 (67,34%) cazuri valoarea PSA a fost mai mare fata de prima dozare. Desi a doua valoare a fost mai mare, diferenta nu a fost insa semnificativa (9,69 vs.,3ng/ml, p=0,38). Dintre acestia, la 9 s-a repetat PBP. In 9 cazuri nu s-a confirmat neoplasm de prostata, in 4 cazuri rezultatul a fost prostatita H-PIN, iar la 6 pacienti s-a confirmat neoplazia; la acestia din urma a doua valoare a PSA a fost peste 0 ng/ml. Desi frecvent repetarea PSA reduce necesarul de PBP, in cazul nostru acesta a fost mai mare, ceea ce a dus la efectuarea de rebiopsieri. Totusi, din totalul pacientilor la care s-a repetat PSA, doar,% au fost confirmati. Daca e sa ne raportam la totalul de pacienti neconfirmati la prima PBP, doar,89% au fost confirmati la a doua punctie. Concluzii. Pacientii neconfirmati dupa o PBP ar trebui monitorizati pentru a evita efectuarea inutila a unor biopsii si diagnosticarea unor cancere care altfel nu ar pune in pericol viata pacientului. Introduction. What should happen with a patient with unconfirmed prostate cancer after a prostate biopsy is still a dilemma in the urologic world. On one hand, some authors consider that re-biopsy is not frequently benign, others fear over diagnosis of latent cancers. We tried to present our clinic experience in this regard. Material and Methods. We retrospectively reviewed the medical records of patients that had a prostate biopsy in the Iasi Urological Clinic, between January 04 and December 05. Results. We evaluated 55 patients who underwent prostate biopsy. In 37 (60.38%) cases prostate cancer was confirmed after the first biopsy. Prognostic factors for confirmation were older age (69.76 vs.67.5 years, p = 0.000), suggestive digital rectal examination (38 vs. 8, p <0.05) and PSA levels (9.86 vs..87 ng/ml, p = ). Out of 07 patients with unconfirmed cancer after the first biopsy, 49 patient repeated serum PSA (other patients with negative prostate biopsy do not appear later in our clinic database), in 33 cases (67.34%) the second PSA value was higher. Although the second value was higher, the difference was not significant (9.69 vs..3 ng/ml, p = 0.38). Of these, in 9 cases we repeated the prostate biopsy. In 9 cases prostate cancer was not confirmed, in 4 cases the result was H-PIN prostatitis and 6 patients were diagnosed with neoplasia, the latter had the second value of PSA above 0 ng/ml. Although PSA remeasurement often reduces the need for prostate biopsy, in our case it was higher, which led to performing rebiopsy. Yet of all patients who repeated PSA, only.% have been diagnosed with prostate cancer. If we are to correlate all patients unconfirmed after the first prostate biopsy, only.89% had confimed prostate cancer at the second biopsy. Conclusions.Unconfirmed patients should be monitored after a prostate biopsy to avoid carrying unnecessary biopsies and diagnosis of cancers that otherwise are not life threatening. Romanian Journal of Urology nr. / 06 vol 5

14 PM..0. Evaluarea aplicabilității clinice a biomarkerilor epigenetici (5mC și 5hmC) din lichide biologice la pacienții cu cancer de prostată D. Nica, Imola Miklos, A. Greluș, D. Botezatu, Valeria Belengeanu, I. Ioiart,, Cristina Popescu,3 Institutul de Ştiinţe ale Vieţii Vasile Goldiș Western University of Arad, România Arad County Hospital, Clinic of Urology, Arad, România 3 Faculty of Pharmacy, Vasile Goldiș Western University of Arad, România Introducere. Dezvoltarea biomarkerilor în cancerul de prostată (PC) care să vină în sprijinul clinicianului la momentul diagnosticului și deciziei terapeutice este dificilă, dar esentială, având în vedere tratamentul în exces și recurența bolii. Biomarkerii epigenetici dețin un potential clinic semnificativ pentru conduita terapeutică, știindu-se că modificările epigenetice preced instalarea mutațiilor în genele candidat pentru PC. Material și metodă. Acest studiu preliminar a implicat 50 de pacienți cu PC nou diagnosticați, 60 pacienți cu hiperplazie benignă de prostată (HBP), 0 pacienți sănătoși și 8 subiecți reevaluați la 3 luni de la diagnosticul inițial. S-a efectuat examenul clinic și încadrarea în grupurile de studiu s-a făcut pe baza valorii PSA și scorul Gleason. Probele de sânge, ser/plasmă și urină au fost colectate la momentul diagnosticului. Comisia de Etică a aprobat studiul și pacienții au semnat consimțământul informat. ADN-ul a fost extras din sânge (kit Qiagen) și urină (kit Norgen Biotek). Nivelul global de 5-metilcitozină (5mC) și 5- hydroxymethylcytozină (5hmC) a fost evaluat cu kituri Quest ELISA (ZymoResearch) și MethylFlash (Epigentek). Metilarea globală a fost determinată și prin digestia enzimatică folosind kitul EpiJET (ThermoFisher). Datele au fost analizate statistic pentru a evidenția semnificația clinică a acestor biomarkeri, fie individual, fie în asociere cu variabilele clinico-pathologice. Rezultate. Nivele detectabile de 5mC și 5hmC au fost observate în toate probele analizate. Gradul de metilare a fost variabil, în funcție de severitatea PC-ului și a vârstei pacienților. Concluzii. Datele noastre arată că nivelul global de 5hmC este modificat la pacienții cu PC și poate fi detectat din lichide biologice la momentul diagnosticului dar și pe parcursul tratamentului hormonal. Confirmare. Această lucrare a fost finanțată de un grant al CNCS - UEFISCDI, în cadrul proiectului PN - II - RU - TE Mulțumim tuturor medicilor din județul Arad, care au acceptat să colaboreze la acest studiu. Clinical relevance of epigenetic biomarkers (5mC and 5hmC) in biofluids of prostate cancer patients D. Nica, Imola Miklos, A. Greluș, D. Botezatu, Valeria Belengeanu, I. Ioiart,, Cristina Popescu,3 Institute of Life Sciences, Vasile Goldiș Western University of Arad, Romania Arad County Hospital, Clinic of Urology, Arad, Romania 3 Faculty of Pharmacy, Vasile Goldiș Western University of Arad, Romania Introduction. Development of prostate cancer (PC) biomarkers to guide therapeutic decision at the time of diagnosis is difficult, but essential due to high rates of PC overtreatment and clinical relapse. Although there is a growing evidence for prognostic values of the newly emerging biomarkers, none of the available clinical protocols are taking molecular events into consideration. Epigenetic markers hold a significant prognostic potential in the carcinogenesis of PC since epigenetic alterations appear earlier and more frequently then genetic sequence changes. Material and Methods. This preliminary study involved 50 newly diagnosed PC patients, 60 patients with benign prostatic hyperplasia (BPH) and 0 healthy patients as well as 8 patients reevaluated 3 moths after initial diagnosis. All patients we examined clinically and confirmed by PSA and Gleason score. Blood, serum/plasma and urine samples were collected at the time of evaluation. The Ethic Commission in Research approved the study and all patients signed the informed consent for their participation. DNA was extracted from blood (Qiagen) and urine (Norgen Biotek). The global 5-methylcytosine (5mC) and 5-hydroxymethylcytosine (5hmC) levels were assessed by Quest DNA ELISA Kits (ZymoResearch) and MethylFlash (Epigentek). Global methylation was also determined by direct digestion of DNA using EpiJET DNA Methylation Kit (ThermoFisher). The data were statistically analyzed to reveal their clinical significance either alone or in association with clinicopathological variables. Results. Detectable level of 5mC and 5hmC were observed in all samples. Variable methylation patterns were obtained depending on severity of PC and age. Conclusion. Our preliminary data show that the genomic 5hmC level is markedly changed and can be detected from body fluids in PC patients. Acknowledgment. This work was supported by a grant of the Romanian National Authority for Scientific Research and Innovation, CNCS UEFISCDI, project number PN-II-RU-TE We thank to all MD from Arad that accepted to collaborate in this study. Cancer de prostată nr. / 06 vol 5 Romanian Journal of Urology 3

15 Cancer de prostată PM... Corelaţii clinicopatologice între SNP rs şi cancerul de prostată O. Codreanu, B. Cheorpeaca, A.S. Rascu,, R. Petca,, V. Jinga,, D. Bădescu, Spitalul Clinic Th. Burghele, Secţia Urologie, Bucureşti, România U.M.F. Carol Davila Bucureşti Introducere: Studiile recente asupra genelor din spatele cancerului de prostata au stabilit substratul genetic al acestei afectiuni complexe. Studiile de asociere Genome-wide, in care sunt comparati marker de la nivelul intregului genom al unor subiecti afectati, cu marker ai celor neafectati, par un adevarat pas inainte in identificarea variatiilor genetice associate cancerului de prostata. Factorii genetici identificati reprezinta un potential promitator in stabilirea unor noi criterii de agresivitate ale cancerului de prostata. Obiective: Diferite studii de asociere Genom-wide au evidentiat numeroase SNP-uri asociate cu un risc crescut al cancerului de prostata. In aceasta lucrare am evaluat importanta unui singur SNP, rs , comparand rezultatele noastre cu rezultatele altor studii internationale. Materiale si metode: Studiul genetic a fost realizat la Spitalul Th. Burghele in perioada si a inclus 990 subiecti cu cancer de prostata confirmat AP si 034 de martori cu diferite afectiuni ale prostatei excluzand cancerul. Din mostrele de AND prelevate si analizate cu tehnologia de secvenţiere,,illumina, au fost indentificate 37 de SNP-uri din diferite regiuni descoperite in alte studii genetice precedente. Intreg istoricul medical al subiectilor inclusi in studiu, a fost analizat. Diferite aspecte clinice si paraclinice, identificate in studiul nostru, precum agresivitate cancerului, nivelul PSA la momentul diagnosticului sau scorul Gleason, au fost comparate cu rezultatele din alte studii. Rezultate: Cea mai frecventa forma a acestui polimorfism, identificata in studiul nostru a fost forma homozigote (94,6%), in timp ce formele heterozigota si dominanta au avut o frecventa crescuta in medie cu 37%. De asemenea formele heterozigota si dominanta sunt prezente cu frecvente sensibil mai mari pentru formele non agresive (OR=.86 p=0,004 and OR=,75 p=0,0). In ceea ce priveste valoare initiala a PSA-ului, nu s-a constatat o corelatie semnificativa intre PSA-ul preoperator si acest SNP se constata doar o frecventa mai mare a formei homozigote pentru formele cu PSA mic. (low PSA-OR=.3; p=0.0). De asemenea raportarea la scorul Gleason al cazurilor studiate evidentiaza o frecventa mai mare a formelor cu scor Gleason sub 8, mai ales a subtipului homozigot, in randul cazurilor in care varianta SNP rs este prezenta (Gleason -7 OR=., p=0.0; Gleason 8-0 OR=.98, p=0.06) Concluzi: Pentru a obtine rezultate mai concludente, studiile clinice asupra SNP-urilor implicate in cancerul de prostata necesita o abordare mult mai complexa. In timp ce unele variatii genetice au implicatii bine definite, actiunile multor altora raman incerte. Association of prostate cancer SNP rs with clinicopathologic characteristics of the disease O. Codreanu, B. Cheorpeaca, A.S. Rascu,, R. Petca,, V. Jinga,, D. Bădescu, Burghele Clinical Hospital, Dept. of Urology, Bucharest, Romania Carol Davila University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania Introduction: Recent genetics and genomics studies of prostate cancer helps us clarify the genetic basis of this common but complex disease. Genome-wide association studies, in which markers across the entire genome of individuals not affected by a disease are compared to those afflicted, seem to be a powerful approach to identify common genetic variants associated with risk disease. Genetic factors offer a potentially promising line of approach for further clarification of prostate cancer aggressiveness. Objectives: Different genome-wide association studies have revealed several SNPs, which are associated with prostate cancer risk. We examined the significance of one of these SNPs, rs , by comparing the results from different international studies. Materials and methods: A hospital based-study lead at Burghele Medical Clinic of Urology from Romania, made between 009 and 0, included 990 patients with PCa, histological confirmed, and 034 controls, In this study, blood DNA samples were evaluated using the Illumina Infinium Platform, 37 SNPs being found from regions identified in previous GWAS. Medical information and history were collected from all subjects included in the study. We tested each SNP for association with predictive clinical factors. Different aspects associated with one SNP, like Gleason score, PSA levels and aggressiveness, were compared with results from other international studies. Results: The most frequent form of single nucleotide polymorphism marker (SNP) rs proved to be the homozygote form (94.6%), while heterozygote and dominant forms were less frequent (36.7%) Furthermore the dominant and heterozygote forms appears slightly more frequent in nonaggressive forms of PCa (OR=.86 p=0,004 and OR=,75 p=0,0). In our study there was no significant association between preop-psa levels and this SNP, moreover there whore more cases of low levels of PSA between homozygot form (low PSA-OR=.3; p=0.0). Statistically significant results were observed between homozygote form and patients with Gleason scale below 8 (Gleason -7 OR=., p=0.0; Gleason 8-0 OR=.98, p=0.06) Conclusions: Clinical studies on SNPs should be performed in well-powered studies, which could give more conclusive results. While some of the variants have compelling mechanisms, the role of many others remains unclear. 4 Romanian Journal of Urology nr. / 06 vol 5