S: fl Schools: future labs PROGRAM DE FORMARE A CADRELOR DIDACTICE (TTC) TBL. s:fl TTC. Lesson Planning MANUAL

Size: px
Start display at page:

Download "S: fl Schools: future labs PROGRAM DE FORMARE A CADRELOR DIDACTICE (TTC) TBL. s:fl TTC. Lesson Planning MANUAL"

Transcription

1 S: fl Schools: future labs PROGRAM DE FORMARE A CADRELOR DIDACTICE (TTC) TBL Assessment s:fl TTC CLIL Lesson Planning STEM MANUAL Cunoaşterea nu este suficientă, trebuie să o aplicăm. Voinţa nu este suficientă, trebuie să o stimulăm. Johann Wolfgang Goethe 1

2 Proiectul «Schools: future labs» a fost finanţat cu sprijinul Comisiei Europene. Prezenta publicație angajează doar părerile autorului, iar Comisia nu poate fi considerată responsabilă pentru orice eventuală utilizare a informațiilor furnizate în aceasta. Autori Programul de Formare a Profesorilor (Teacher Training Course - TTC), este bazat pe proiectul pregătit de către Mazowieckie Samorzadowe Centrum Doskonalenia Nauczycieli (MSCDN) proiectat de Gerhard Bach (Consilier CLIL στο s:fl), în colaborare cu echipa proiectului s:fl a Institutului Goethe din Atena (Sulochana Giesler, Iliana Kikidou, Anna Slavi, Pinelopi Sotiropoulou), precum şi alţi participanţi de proiect care au împărtăşit cunoştinţele în domeniu. Mai exact, am dori să le mulţumim profesorilor şi tutorilor celor implicaţi în proiect, nu numai pentru că au împărtăşit ideile testate profesionalmente și materialul lor, ci și pentru contribuția enormă și comentariile lor constructive. Pentru mai multe informații și actualizări, vă rugăm să vizitați pagina unde sunt disponibile mai multe informaţii despre TTC în s:fl TTC Repository. Schools: Future labs este un program Erasmus+ (KA2) şi a fost sponsorizat cu sprijinul Comisiei Europene. Scopul programului este de a combina creativitatea cu ştiintele naturale, precum (fizică, biologie şi chimie) şi cu limba în şcoala primară. Programul implementează o nouă metodă, care combină studierea limbii (germană / spaniolă), prin intermediul ştiinţelor naturale, a Informaticii, a Ingineriei și a Matematicii (STEM Science, Technology, Engineering and Mathematics), aplicând metodologia STEM / CLIL în clasa a cincea și a șasea a şcolii primare. Durata: Trei ani ( ) La acest proiect participă 13 partenerii din Bulgaria, Grecia, Polonia și România. Partenerii sunt: Institutul Goethe din Atena, Grecia Institutul Cervantes, Atena, Grecia Universitatea Națională Kaposdistrias din Atena, Grecia Universitatea Shumenski Universitet Episkop Konstantin Preslavski (Departamentul de Informatica, Specializare și Învățare pe tot parcursul vieții), Bulgaria 2

3 Mazowieckie Centrum Samorzadowe Doskonalenia Nauczycieli, (MSCDN), Polonia Ministerio de Educación, Cultura y deporte, Spania Ministerul Educației și Cercetării Științifice, România Uwekind International School, Bulgaria Școala primară nr. 49 «Benito Juarez», Bulgaria Colegiul National Ion Maiorescu, România Liceul Teoretic Bilingv Miguel de Cervantes, România Spoleczna Szkola Podstawowanr 4 STO, România Ellinogermaniki, Grecia Obiectivele proiectului sunt: Stimularea interesului elevilor pentru cursurile STEM şi stabilirea utilizării unei limbi străine pentru învățarea unui subiect științific. Sprijinul tranziției de succes la ocuparea forței de muncă în domeniile importante pentru competitivitatea în economiile europene. Sprijinul dobândirii competențelor transversale adaptabile la orice context profesional. Încurajarea devotamentului elevilor. Asigurarea unui mod de învățare social și colaborativ și schimbarea practicilor din clasă Formarea profesorilor 3

4 CUPRINS TTC: Scop, Obiective, Rezultate, Factori de activare 4 TTC: Structura, Forma 6 s:fl Programul de formare a Profesorilor (Teacher Training Course) Examinarea a cinci capitole 9 Capitolul 1: Predarea bazată pe sarcini (TBL) 11 Capitolul 2: Învăţarea combinată a subiectului științific și limbii străine (CLIL) 15 Capitolul 3: Ştiinţele naturale, Informatica şi Ingineria şi Matematica (STEM) 21 Capitolul 4: Proiectarea lecţiei 28 Capitolul 5: Evaluare Anexele materialului: Examinare 38 4

5 TTC: Scop, Obiective, Rezultate, Factori de activare Schools: future labs (s:fl) Programul de instruire a cadrelor didactice (Teacher Training Course - TTC) este parte a Proiectului Schools: future labs (s:fl) care a fost efectuat în perioada , a fost finanțat de către Erasmus +. Scopul principal al proiectului a fost de a stimula interesul elevilor pentru disciplinele STEM (Științe Naturale, Informatică Inginerie si Matematică), precum și dobîndirea abilităţii de a utiliza o limbă străină în procesul de studiere a subiectului ştiinţific STEM. Utilizarea limbii în procesul de învăţare a unui subiect ştiinţific se află în centrul metodei de Învăţare Combinată a Subiectului Ştiinţific şi a Limbii Străine (CLIL). Prin urmare, combinarea STEM cu metoda CLIL poate deveni o metodologie clară, cu îmbogățire ulterioară a metodelor de predare prin sarcini (TBL), care pot fi utilizate de către profesori pentru a stimula interesul, curiozitatea și spiritul de inițiativă a studenților în cadrul procesului de învățare. Scopurile Pentru a atinge scopul și obiectivele proiectului, s:fl a dezvoltat o metodologie de predare bazată pe metoda Cercetare Acţiune, care a cuprins cercetarea subiectelor STEM bazate pe sarcini în combinaţie cu metoda CLIL. Această metodologie este centrată pe elev şi include proiectarea și aplicarea aptitudinilor adaptate la nivelul de dezvoltare al elevilor ( "Educaţia antreprenorială"). Scopul acesteia nu constă în modificarea sau schimbarea fundamentală a curriculumului național de studiu al STEM şi a limbiilor în ţările vizate, ci sprijinirea aplicării acesteia în şcoli, prin proiectarea şi evaluarea unei metodologii inovatoare conform abordării de jos în sus (bottom-up) care va genera dedicarea şi motivarea atât profesorilor cât şi a eleviilor. Rezulatele Unul dintre rezultatele generale ale proiectului s:fl este Programul de Formare a cadrelor didactice (Teacher Training Course - TTC) prezentat aici. Acesta combină elementele fundamentale ale abordării proiectului, și anume metodologiile învățării (limbilor) bazate pe sarcini (TBL) si a Învăţării Combinate a Subiectului Ştiinţific și a Limbii Străine (CLIL), și le intercalează cu diferite discipline din cursurile STEM bazate pe metodologia STEM, care a fost creată special pentru s:fl. În acest fel, s:fl subliniază rolul important jucat de cursurile STEM în lumea modernă a educației. Având în vedere faptul că acest proiect a fost testat în școlile primare (în clasa a cincea și a șasea), unde au fost măsurate și evaluate rezultatele învățării, concluziile acestor evaluări pot fi aplicate 5

6 imediat într-un ciclu de cursuri practice de formare pentru studenţii - profesori și profesorii care deja activează. În această privință, TTC corespunde cerinţelor exprimate de Consiliul European "Programele educaționale de formare a profesorilor trebuie să fie de înaltă calitate, documentate și bazate pe nevoile [elevilor]." (Concluziile Consiliului 2009 / C 302/04). În conformitate cu aceste cerințe, TTC încorporează alte două rezultate cheie ale programului, și anume: (A) seria «plug-and-play» (conectare şi folosire) a modulelor de predare STEM- CLIL, care au fost aplicate într-o varietate de cursuri STEM, şi pot fi aplicate în orice limbă străină; și, (B) un dosar virtual de învăţare, care va fi documentat cu rezultatele învăţării ale fiecărui elev Acesta şi alte materiale sunt disponibile ca supliment al manualului acestui program de instruire în anexele care sunt disponibile online pe s: fl TTC Repository. Proiectul s:fl a fost supus unei testări pilot în școlile din patru țări: Bulgaria, Grecia, Polonia și România. Cursurile au fost predate fie în limba germană sau în spaniolă. Anexa 3 oferă exemple de bune practici care să fie utilizate ca instrumente pentru profesori, încurajându-i să testeze această abordare în procesul de predare a acestora. Cu toate acestea, cursul oferit aici nu se limitează la limba germană și spaniolă. Metoda de bază CLIL poate fi utilizată în orice limbă străină cu scopul realizării obiectivelor proiectului s:fl pentru diferite cursuri şi STEM, şi pe corelate cu științele naturale, precum: biologia sau studiile mediului. De asemenea, programul de formare poate fi adaptat pentru a satisface nevoile elevilor mai mici sau mai mari decât elevii care sunt prezentaţi aici, îmbogățind astfel curriculum-ul în școlile primare și secundare deopotrivă. Valoare adaugată (subiectul ştiinţific şi limba străină) Eficacitatea acestei metode a fost evaluată pe larg în cadrul proiectului s:fl, dezvăluind că: (1) elevii care învață prin această metodă ating niveluri de cunoștințe și de abilitate comparabile cu elevii care învață disciplinele STEM în mediile monolingve clasice, și (2) elevii capăta un interes mai mare pentru subiectele științifice STEM şi studierea acestora prin prisma unei alte limbi și nu prin limba maternă. În mod similar, profesorii au exprimat 6

7 (1) un sentiment mai mare de satisfacție și de realizare din predarea STEM, folosind metoda CLIL, şi (2) o estimare a valorii adăugate de predare STEM în profilul lor profesional. Profilul profesorilor stagiari Programul de instruire a cadrelor didactice este adapatat la nevoile profesioniştilor care doresc să-și lărgească portofoliul lor profesional, adăugând noi dimensiuni metodologice în predarea disciplinelor STEM. De asemenea, programul răspunde interesului stagiarilor sau profesorilor începători care doresc să devină profesori STEM și / sau CLIL. Manualul de TTC utilizează termenul de stagiar pentru toți acești participanți. Profilul profesorilor Personalizat în mod clar la dimensiunea educației, programul de formare a cadrelor didactice furnizează indicaţii pentru instituțiile de formare a profesorilor. Prin urmare, pentru a îndeplini scopul proiectului, este considerată necesară condiția ca profesorii să fie experimentaţi, fie în cursurile STEM, fie în metoda CLIL sau în ambele și să aibă o bună cunoaștere a limbii în care vor fi predate cursurile STEM. Manualul de TTC folosește termenul de profesor pentru toți profesioniștii din domeniul învățământului, implicaţi în programului de formare. TTC: Structura, Forma Structura TTC TTC este format din 5 module (=componente care vor fi predate). In plus, TTC prevede trei anexe care conțin materiale pentru a fi utilizate de către cadrele didactice după cum este necesar (= componente adiționale). Programul este conceput pentru a fi finalizat într-o perioadă de cinci zile, 7-8 ore pe zi, prin urmare, perioada de formare va duara o săptămână. Cu toate acestea, structura modulului TTC permite segmentarea programului, de exemplu, în 2 sau 3 părți care pot fi efectuate în perioade de 2 sau 3 cursuri de week-end. In plus, fiecare modul poate fi predat independent. În cazul în care, există limitare în timp, cursul de instruire ar trebui să înceapă dupăamiază, programul primei zile poate fi comasat cu orele matinale şi serale într-un singur curs cu durata de 5 ore. În cazul necesității finisării ultimei zile a programului dupăamiază, lecția de după-amiază poate fi încadrată în sesiunea de dimineață. Aceasta flexibilitate permite profesorilor să țină cont de preferințele individuale și să aleagă un interval de timp prestabilit pentru program, ținând cont şi de alte restricții 7

8 locale. Cu toate acestea, pentru a asigura rezultate optime de prelucrare a informațiilor și a rezultatelor învățării, profesorii sunt sfătuiți să urmeze cadrul temporar și consecutivitatea propusă a modulelor. Anexele nu constituie elemente esențiale ale programului de instruire, dar seturi de instrumente și compilații de materiale care pot fi utilizate, când este necesar şi de dorit. Cele 5 module includ următoarele metodologii și de aplicare: 1. Predarea bazată pe sarcini (TBL): metodă și aplicare 2. Învățarea Combinată a Subiectului Ştiințific și a Limbii Străine (CLIL): metodă și aplicare 3. STEM prin CLIL și "laboratoare mobile": indicaţii, metodă și aplicare 4. Proiectarea și implementarea Cursului: indicaţii, trepte descriptive, standarde 5. Observarea și evaluarea predării (proiectare, procese și rezultate) Anexele, disponibile la s:fl TTC Repository, conțin material pentru: Anexa 1: STEM- CLIL Documente Anexa 2: STEM- CLIL Prezentări Powerpoint Anexa 3: STEM- CLIL Fişe de lucru Fiecare modul conține o descriere a procesului programului, a conținutului, a obiectivelor și a rezultatelor așteptate. Acolo unde este posibil, oferă activități pentru participanţi, astfel încât să câștige experiență practică. În plus, alegerea programului TTC sub formă de plug-and-play oferă link-uri către resurse și materiale suplimentare, fie interne, și anume la rezultatele directe ale proiectului s:fl, cum ar fi module tematice și exemple de bune practici; fie externe, de exemplu: surse de pe site-uri web, sugestii pentru lecturi suplimentare și multe altele. În structura programului fiecărui modul, se folosesc următoarele categorii și termene: Zi / Timp: cursuri de dimineață cursuri de amiază - aproximativ 4 ore - aproximativ 3-4 ore Subiect: Determinarea temei și a conținutului programului. "Revizuire şi Reflecţie" este ultima parte a fiecărei zile a programului, participanții folosesc această parte pentru a oferi comentariile şi feedback-ul lor și pentru a reformula fișierul așteptărilor de la începutul programului. Mai mult decât atât, atunci când este necesar, această parte poate fi utilizată și pentru discuțiile individuale dintre profesor-elev. Material:Materialul propus pentru utilizare pe parcursul instruirii, poate fi completat sau înlocuit cu un alt material (la alegerea profesorului). Notă: Materialul furnizat, este în cea mai mare parte în limba engleză, parţial, în limba germană sau spaniolă. Prezentările 8

9 PowerPoint (PPP) sunt furnizate în mare parte în limba engleză, însă unele sunt în limba germană. Tot materialul a fost testat în medii de instruire s:fl. Materialul este disponibil în s:fl TTC Repository. Metoda: definește abordarea interactivă (abordări interactive) care predomină în lecții, poate/pot fi completată/e sau înlocuita/e de alte abordări (la alegerea profesorului). Forma TTC Fiecare modul este prezentat în următorul format: 1. Examinarea modulului (cursuri: dimineața - după-amiaza) 2. Obiectivele modulului 3. Descrierea conținutului general a modulului și a subiectelor individuale acoperite, inclusiv şi descrierea prezentării, în cazul în care este necesar. 4. Materialul și resursele specifice pentru TTC sunt furnizate online pe s:fl TTC Repository 5. Surse suplimentare, lectură suplimentară 9

10 s:fl Programul Instruirii Învăţătorilor (Teacher Trening Course) Prezentarea generală a 5 capitole. CAPITOLE Ziua /Ora Tema 1a zi dimineaţa C. 1: Predarea pe bază de sarcini (TBL) Introducere / Prezentare & Salutare Predeterminare: fișierul așteptărilor personale; filosofia personală de predare Rezumatul programului 1a zi După amiază C. 2: CLIL A 2-a zi dimineaţa A 2-a zi După amiază TBL: Predarea pe bază de sarcini 1: Concepte de bază (psihologia dezvoltării) TBL: Predarea pe bază de sarcini 2: metodologia TBL: Principiile de bază Revizuire şi Reflecţie Principiile de bază ale CLIL: Învăţare combinată a Subiectului Ştiinţific şi a Limbii Străine Definiţii Scopuri Aplicare le CLIL: Cele 4 (4 Cs): C1: Subiect Ştiinţific C2: Comunicarea C3: Cunoaştere C4: Cultura (Comunitatea) Obiectivul central C2: Abilitățile de Bază ale Comunicării Interpersonale (BICS) și Capacitatea Lingvistică Academică (CALP) Obiectivul central C3: 10

11 Capacităţi Inferioare de Gândire (LOTS) & Capacităţi Superioare de Gândire (HOTS) De la CLIL în STEM: reflecţii Revizuire şi Reflecţie C. 3: STEM A 3-ia zi dimineaţa A 3-ia zi După amiază C. 4: Proiectarea lecţiei A 4-a zi dimineaţa A 4-a zi După amiază C. 5: Evaluare A 5-a zi Dimineaţa A 5-a zi După amiază Paradigma TBL-CLIL-STEM Gama CLIL-STEM 2: Analiza proiectului de lecţie Obiectivul central STEM 1: etapa experimentală Obiectivul central STEM 2: aplicarea aboratorului portabil Revizuire şi Reflecţie Proiectarea lecţiei integrale STEM 1: Abordarea unei teme Proiectarea lecţiei integrale STEM 2: Utilizarea unui prototip de lecţie STEM Prezentări ale planului de lecție și comentariile colegilor Revizuire şi Reflecţie Autoevaluare şi heteroevaluare: Principii şi indicaţii Autoevaluare: Grila de evaluare a competențelor profesorului CLIL-STEM Observaţiile colegilor STEM- CLIL 1. Prezentarea s:fl TTC Repository: Anexele Rezumat: Următorii mei paşi în STEM-CLIL 11

12 Comentariile stagiarilor & Networking Epilog UNITATEA TEMATICĂ 1: Predarea pe bază de sarcini (TBL) Prezentare generală Lecţia de dimineaţă: Predeterminare Lecţia de seară: TBL C.1: TBL Lecţia Tema Materialul Metoda Dimineaţa Introducere / Prezentare şi Salutare Predeterminare: fişierul aşteptărilor personale, filosofia personală predării Examinarea programului a Broşuri: Aşteptări personale Filosofia personală a predării Broşuri (profesor) Prezentarea instructorului/organizatorului Colectarea ideilor, discuţie în grup, formarea grupurilor, cvorum Prezentarea profesorului Cvorum După amiază Predarea bazată pe sarcini 1: Conceptele de bază (elev) Predarea bazată pe sarcini 2: metodologia (profesor) Principiile TBL în practică: Proiectarea unei activităţi TBL Revizuire şi Reflecţie PPP1 Fişa de lucru 1 PPP1 Fişa de lucru 2 Fişa de lucru 3 Prezentare Activitate Prezentare Activitate Activitate Cvorum Discuţie Obiectivele capitolului 1. Stagiarii vor obține o imagine asupra stimulării participării personale, luând în considerare așteptările lor de la TTC, în combinaţie cu filozofia lor personală de predare. 12

13 2. Stagiarii vor obține o imagine a principiilor TBL, precum a unui concept interconectat cu metodologia de predare centrată pe elev. 3. Stagiarii vor testa gradul de conștientizare cu privire la TBL prin analiza profilului elevilor. 4. Stagiarii vor testa aplicabilitatea TBL prin proiectarea unui plan de predare bazat pe sarcini. Prezentarea generală a lecţiei - dimineața Predeterminare. Setarea este o metodă care contribuie la conferirea sensului situații de învățare. Pentru a îndeplini cerințele scopurilor TTC, programul este alcătuit din două părți interdependente. Profilul așteptărilor personale: Activitatea de predeterminare de la începutul cursului permite participanților să se plaseze în centrul cursului de instruire, identificând așteptările acestora și rezultatele dorite ale programului de instruire, atât în ceea ce privește implicarea lor personală, cât conţinutul programului. Schimbul de aşteptări personale cu alți profesori - elevi permite profesorilor să revizuiască punctul focal în activitățile viitoare ale cursului. De asemenea, acesta permite studenților să-și redefinească așteptările inițiale în contextul progresului zilnic al instruirii. Filozofia de predare personală: Activitatea de predeterminare încurajează stagiarii să reflecteze asupra auto-concepţiei lor profesionale. Cadrele didactice noi, dar și profesioniști cu experiență au convingeri adânc înrădăcinate despre "ceea ce funcționează" în clasă și ceea ce nu funcţionează. Într-o activitate sub formă de joc, participanţii pot să potrivească filozofia lor personală de predare cu o varietate de profiluri educaţionale predeterminate și să justifice opțiunea (opţiunile) lor. Lewis (1993: 30) oferă următoarele categorii pentru profesori de limbi străine: Îndrumător Tutore Colaborator lingvistic Instructor Consultant Entuziast Motivator Confident Carte de referinţă directă Cel care dictează Atotştiutor Interlocutor compătimitor Evaluator Organizator social Reprezentant al autorităţii Organizator de timp Gazdă amabilă Colaborator lingvistic (Sursa: Bach 2013: 317) Prezentarea generală a lecţiei după-amiază Principiile de bază și metodologia TBL Ppredarea a limbii bazată pe sarcini (TBL) se concentrează pe utilizarea unui limbaj autentic în medii autentice de învățare. Elevii participă la sarcini importante, folosind 13

14 limba țintă. Aceste sarcini pot include activități din viața reală în clasă, sau activități de simulare (pregătirea pentru un interviu sau pentru un apel telefonic). Rezultatul activităţii de învăţare este evaluat în ceea ce priveste procesul, cât şi rezultatele sarcinii bazate pe procesul de comunicare, care este inclus în procesul de completare a sarcinii. Precizia lingvistică este considerată importantă, dar nu afectează evaluarea rezultatului, în cazul în care nu este pus în pericol fluxul de informații (principiul "mesajul precede preciziei"). Accentul sarcinii este plasat pe elev și nu pe subiectul științific sau pe profesor. La acest moment, profesorul redefinește rolul său în calitate de organizator, furnizor și observator al activității de învățare. Temele sarcinilor de lucru, care au fost create pentru TBL, corespund dezvoltării corespund cognitive conform vârstei, și nivelurilor de competență lingvistică a elevilor. TBL se axează pe acordarea asitenţei elevilor în dezvoltarea fluenţei şi cursivitaţii în limba țintă și a încrederii în utilizarea limbii în situații specifice. Elementul central al cursului sau al proiectului este, sarcina. Predarea bazată pe sarcini de lucru este: 1. empirică, conceptuală și original (activităţi de învăţare) 2. interactivă şi autonomă (proceduri de comunicare) 3. orientată pe elev şi pe învăţare (prelucrarea sarcinilor de lucru), 4. orientată pe produs (rezultatele clasei în baza activităților de învățare) 5. eliberatoare (dezvoltarea abilităților sociale) 6. holistică (personalitatea și natura specifică a elevului) Sursa: Bach/Timm (2013): vezi PPP1 De ce ne axăm pe metoda TBL în cadrul proiectului s:fl? În ceea ce privește metoda (abordarea), TBL se intercalează cu STEM, ambele urmează exact aceeași procedură în care sarcina (TBL) sau experimentul (STEM) constituie activitatea centrală a unei anumite lecţii. Principala diferență este că, în timp ce în TBL sarcina este o activitate care este organizată și efectuată în principal de către elevii înșiși, în timp ce experimentul STEM urmează un traseu de 5 etape predeterminate (metoda de investigare STEM - vezi C. 3). Ambele abordări plasează elevul în centrul procesului, iar profesorul acționează în calitate de facilitator și coordonator al procesului de învățare. TBL Activităţi care precedează sarcinii Ciclul de lucru 1: Proiectare şi executare Ciclul de lucru 2: Revizuire şi Raportare Transfer STEM Factor declanşator / Trigger Cazul Experiment: Proiectare şi executare Verificare şi Conluzie: Revizuire şi Raportare Generalizare / Transfer 14

15 Notă profesorilor: Este important să se clarifice în acest curs TTC că sarcinile sunt mai mult decât simple activități la care elevii sunt încurajați să participe. Din moment ce sarcinile STEM (experimentele) sunt orientate în mare parte spre rezultat, cadrele didactice trebuie să se asigure că activitățile pe care le planifică pentru participarea elevilor, trebuie sa fie sub forma unei sarcini. Potrivit lui Dave & Jane Willis (Doing Taskbased Teaching. OUP. 2007:12-14), criteriile de mai jos descriu caracteristicile sarcinilor pentru faza de experimentare în STEM: 1. Aceasta activitate va stimula interesul elevilor? 2. Se pune accent principal pe sens? 3. Există un scop sau rezultat? 4. Este luat în consideraţie succesul rezultatului? 5. Este o prioritate sau o completare? 6. Această activitate este legată cu activitățile din lumea reală? Sursă: Cu cât mai multă certitudine profesorul răspunde "da" pentru fiecare dintre întrebările de mai sus, activitatea cu atât mai mult activitatea seamană cu o sarcină. Profesorii sunt încurajați să utilizeze aceste șase întrebări ca un instrument de referință în proiectarea lor (a se vedea C 4). Pentru a testa înțelegerea stagiarilor a acestor principii, li se va cere să pregătească și să prezinte un scenariu de predare bazat pe sarcini. Materiale, activități și surse specifice TTC sunt disponibile pe s:fl TTC Repository Materiale PPP1, Broşuri, Foi de lucru 1, 2 şi 3 Activtăţi 1. Stagiarii analizează şi clasifică " Profilul elevului Lisa"/ Fişa de lucru 1 2. Stagiarii analizează şi clasifică " Profilul elevului Richard"/ Fişa de lucru 2 3. Stagiarii planifcă un plan de predare bazat pe temele sarcinilor / Fişa de lucru 3 Surse Willis, Dave & Jane. Doing Task-based Teaching. OUP Bach, Gerhard / Johannes-Peter Timm (eds.) Englischunterricht: Grundlagen und Methoden einer handlungsorientierten Unterrichtspraxis [Task-based Teaching Methodology]. 5 η αναθ. έκδοση. Tübingen: Francke, 2013 Capitotul 2: Învăţarea Combinată a Subiectului Știinţific și a Limbii Străine (CLIL) Prezentarea generală 15

16 Lecţia de dimineaţă: CLIL: Principii şi domenii ( 4Cs) Lecţia de după amiază: Concentrarea atenţiei asupra domeniilor C2& C3 Tema numărul 2: CLIL Lecţia Tema Materiale Metode Dimineaţă CLIL: Învăţarea combinată a subiectului ştiinţific şi a limbii străine Definiţii Scopuri Aplicare CLIL: Domenii (4Cs): Subiectul ştiinţific Comunicarea - Cunoştinţele Cultura Punctul de reper C1: Subiectul ştiințific PPP2 PPP3 Fişa de lucru 4 Prezentare Activitate Prezentare Activitate După masă Epicentru C2: Abilităţile de bază ale Comunicării Interpersonale (BICS) & Abilităţi Cognitive Academice Lingvistice (CALP) Eicentru C3: Abilităţile inferioare de gândire (LOTS) & Abilitățile superioare de gândire PPP4 Fişa de lucru 5 PPP5 Fişa de lucru 6 Prezentare Activitate Prezentare Activitate 16

17 (HOTS) De la CLIL spre STEM: opinie Reexaminare & Argumentare Fişa de lucru 7 (Lecţia STEM) Activitate Cvoum Discuţie Obiectivele capitolului 1. Stagiarii vor obţine o imagine a ceea ce este metoda CLIL şi cu ce diferă de alte metodologii şi metode similare. 2. Stagiarii vor obţine o imagine a complexităţii metodei CLIL, adică a interrelaţia a celor 4 domenii ("4Cs") şi a modului în care aceasta corelează cu predarea lor. 3. Stagiarii vor obţine o perspectivă în conceptul de comunicare a Abilităţilor de Bază a Comunicării Interpersonale (BICS) & Abilităţii Cognitive Academice Lingvistice (CALP) şi li se va da posibilitatea să le folosească într- o anumită lucrare. 4. Stagiarii vor obţine o perspectivă a conceptului cognitiv a Abilităţilor Inferioare de Gândire ( LOTS) & Abilităţilor Superioare de Gândire (HOTS) şi li se va oferi şansa să le utilizeze într-o lucrare anumită. 5. Stagiarii vor avea posibilitatea să folosească conceptele C2-( comunicarea) şi C3 ( cunoştinţele) în analiza unei lecţii STEM. Prezentare generală a lecţiei de dimineaţă Metodologia CLIL Metoda CLIL este o abordare pedagogică a învăţării unui subiect ştiinţific prin intermediul unei limbi suplimentare. În această abordare în epicentru se află atât subiectul ştiinţific cât şi limba. CLIL, care a fost dezvoltat în anii 1990, a câştigat o importanţă şi a influienţat şcolile din întreaga lume şi Comisia Europeană prioritizează CLIL ca principala abordare pedagogică a secolului 21: Aceasta poate oferi oportunităţi eficiente elevilor pentru folosirea noilor competenţe lingvistice acum, în loc să le înveţe acum şi să le folosească mai târiu aceasta prevede contactul cu limba fără a fi nevoie de timp suplimentar în curriculum, fapt ce ar putea fi deosebit de interesant în mediile de formare profesională. 17

18 Pe scurt, metoda CLIL se defineşte ca fiind "o abordare educaţională cu epicentrul dublu în care o limbă suplimentară se foloseşte pentru învăţarea şi predarea subiectului ştiinţific şi a limbii, cu scopul de a promova învăţarea atât a subiectului ştiinţific cât şi a limbii la nivele predeterminate" (Frigols-Martín et al. 2011). În timp ce această definiţie determină "ceea ce" este CLIL, se cere o definiţie mai largă pentru a demonstra "în ce mod" CLIL devine funcţională în calitate de metodă de predare: " CLIL este un concept educaţional în care se predă un anumit subiect ştiinţific precum Arta, Muzica, Fizica, Istoria sau Educaţia Fizică într-o altă limbă decât în cea maternă. Învăţarea limbii şi a subiectului ştiinţific se realizează într-un mod combinatoriu. Profesorii, lucrând cu material autentic de învăţare, permit elevilor sa extindă abilităţile lor lingvistice şi paralel să obţină o înţelegere mai profundă a fiecărui subiect ştiinţific. Valoarea adăugată care rezultă din această dublă abordare se oglindeşte în diferite domenii din şi în afara mediului şcolar. În plus, învăţarea combinată a subiectului ştiinţific şi a limbii străine în situaţii din viaţa reală promovează competenţe interculturale" (Bach 2013). De asemenea, este important să se clarifice ce nu este CLIL. Nu este o "imersiune pedagogică", nici "educaţie bilingvă", nici "educaţie bazată pe subiectul ştiinţific" (căutaţi surse on-line pentru definiţiile acestor abordări). Accentul dual al lui CLIL a fost promovat de către Comisia Europeană, deorece furnizează "valoare adăugată" elevilor, şcolilor şi comunităţilor mai largi. Principalele elemente cu valoare adăugată care sunt identificate sunt: CLIL 1. Promovează cunoştinţele şi înţelegerea interculturală, precum şi abilităţile comunicării interculturale 2. Dezvoltă interesul pentru multilingvism 3. Oferă oportunităţi de studiu a diferitor subiecte prin intermediul diverselor abordări 4. Permite elevilor să aibă mai mult concat cu limba-ţintă 5. Nu necesită ore suplimentare de predare 6. Completează toate disciplinele în loc să concureze cu ele 7. Extinde metodele şi formele de instruire în clasă 8. Oferă elevilor mai multă motivaţie şi încredere atât pentru limbă cât şi pentru lecţia cognitivă ce li s-a predat (Sursă: Structura CLIL cele 4 domenii Cs (Do Coyle) Principiul de bază a CLIL este utilizarea limbii străine pentru învăţarea unui subiect ştiinţific care, la rândul său, determină limba care se cere pentru comunicare într-un astfel de mediu oferă cadrul necesar pentru deciziile metodologice ulterioare. Conform lui Do Coyle, cele 4 domenii ale CLIL sunt: 18

19 1. Subiectul ştiinţific (C1): progresul cunoştinţelor, aptitudinilor şi înţelegerii cu privire la elementele specifice ale unui curriculum 2. Comunicarea (C2): utilizarea limbi străine pentru învăţare şi în paralel, învăţarea utilizării limbii 3. Cunoştinţe (C3): dezvoltarea abilităţilor de gândire care se combină crearea conceptelor noi cu înţelegerea şi limbii 4. Cultură (C4): expunerea la perspective alternative şi percepţii comune, care aprofundează cunoaşterea altora şi a cunoaşterii de sine. Sursă: Coyle, D. (2008). CLIL a pedagogical approach. In N. Van Deusen-Scholl, & N. Hornberger, Encyclopedia of Language and Education, 2 η έκδοση (σ ). Springer. A se vedea: Acest lucru demonstrează că în diverse moduri o lecţie bazată pe metoda CLIL se suprapune cu principiile unei lecţii bazate pe TBL. Ambele conţin exact aceleaşi abilităţi, se concentrează pe sarcinilie din viaţa reală şi folosesc materialul care se referă în mod direct la o lecţie şcolară bazată pe un subiect ştiinţific. Mai mult decât atât, în ceea ce priveşte limba ca şi comunicare, ambele pun accentul, pe procesul de desfăşurare şi de producţie a limbii simultan. Şi în ceea ce priveşte procesul cognitiv, atât CLIL cât şi TBL se concentrează asupra proceselor de gândire a elevilor şi a modului în care profesorii ajută elevii să exprime în mod corespunzător gîndurile lor. La nivelul de proiectare CLIL include o înţelegere clară a Abilităţilor de Bază în Comunicarea Interpersonală (BICS) şi a Abilităţilor Cognitive Lingvistice Academice ( CALP) şi a Abilităţilor Inferioare de Gândire ( LOTS) şi a Abilităţilor Superioare de Gândire ( HOTS). Examinarea lecţiei după amiază Abilităţile de bază ale comunicarii interpersonale (BICS) & abilităţile cognitive lingvistice academice (CALP) şi Abilităţile inferioare de gândire (LOTS) şi Abilităţile superioare de gândire (HOTS). Conceptele din spatele acestor acronime descriu componente structurale cheie ale CLIL în două domenii: BICS & CALP = Domeniul C2 - «comunicare» LOTS & HOTS = Domeniul C3 - «cunoştinţe». Glosarul 2015 TKT-CLIL-Glosar (a se vedea "sursele" de mai jos), le-a descris după cum urmează. BICS: Abilităţile de bază ale comunicării interpersonale Abilităţile care se cer pentru comunicarea de zi cu zi. De exemplu: salutări, descrierea plăcerii sau nemuţumirii, descrierea vremei de afară... De obicei temele lucrărilor ce se referă la BICS au cerinţe mai puţin pretenţioase. Procesele cognitive asociate cu BICS 19

20 includ: recunoaşterea unor informaţii, denumirea obiectelor, potrivirea şi clasificarea obiectelor în grupuri. CALP: Abilităţile cognitive lingvistice academice Este vorba de abilitatea lingvistică ce se cere pentru studiul obiectelor şcolare în altă limbă, decât în cea maternă. CALP se referă la studierea limbii la nivel academic. Limba ce se studiază are cerinţe înalte şi este adesea impersonală, de exemplu urmărirea seminarilor cu teme abstracte, compunerea eseelor.. Procesele cognitive asociate cu CALP includ: justificarea opiniilor, formularea ipotezelor şi evaluarea datelor. LOTS: Abilităţile inferioare de gândire Sunt abilităţi precum memorizarea pederost, înţelegerea şi aplicarea cunoştinţelor la un obiect nou. La elevi se dezvoltă LOTS cînd identifică un vocabular nou, clasifică, dau exemple şi compară obiectele. Gîndirea inferioară poate să conţină utilizarea vocabularului de bază sau a celui acumulat anterior. HOTS: Abilităţile superioare de gândire Sunt abilităţile precum analiza, evaluarea şi gîndirea creativă. Acestea dezvoltă capacităţi de raţionament, judecată şi de generare a ideilor noi, de exemplu: Cum putem schima planul unei construcţii pentru a o face din punct vedere energetic mai eficientă. Gândirea superioară presupune utilizarea vocabularului cunoscut anterior. Împreună BICS/ CALP şi LOTS/ HOTS constituie o încercare de a casifica în mod ierarhic procesele lingvistice şi procesele cognitive în trepte de la cele inferiore la cele superioare. Acestea servesc drept indicaţii de orientare şi sunt destinate utilizării de către profesori CLIL în calitate de ajutoare la etapa de proiectare a lecţiei. E nevoie de practică pentru folosirea lor în calitate de instrumente şi nu în calitate de reţete. Este important să se accentuieze că ele sunt de natură activă şi că duplicarea de la un nivel sau etapă la alta (mai înaltă sau mai mică) ar trebui să fie considerată firescă. Atunci când aceste nivele sunt utilizate cu atenţie ca şi instrumente, ele nu ajuta doar profesorii în planificarea lecţiilor CLIL dar şi la evaluarea rezultatelor cursului în ceea ce priveşte abilităţile studenţilor. Meteriale, activităţi şi resurse specifice pentru TTC sunt furnizate de s:fl TTC Repository Materialele PPP2, PPP3, PPP4, PPP5 Fişile de lucru 4,5,6,7 Activităţi 20

21 1. Stagiarii compară definiţia largă şi detaliată a CLIL recunoscînd componentele cheie din fiecare/ în Fişa de lucru 4 2. Stagiarii caută pe Internet definiţia pentru "imersiune pedagogică", "educaţie bilingvă", "educaţia bazată pe subiecte ştiinţifice" şi determină diferenţele între ele pin intermediul lui CLIL. 3. Stagiarii discută validitatea "Valorii adăugate " a CLIL în ceea ce priveşte mediului lor personal de învăţare. 4. Stagiarii analizează temele lucrărilor de la lecţii, utilizînd instrumentele de referinţă BICS/CALP/ Fişierul de lucru 5 5. Stagiarii dezvoltă temele lucrărilor de la lecţii, utilizînd instrumentele de referinţă LOTS/ HOTS/ Fişierul de lucru 6 6. Stagiarii analizează un plan de lecţie STEM bazată pe caracteristicile domeniilor C2 şi C3 (Exemplul din germană: Schmetterling) / Fişierul de lucru 7 Surse Frigols Martín, Marsh, Mehisto, Wolff. European Framework for CLIL Teacher Education. (disponibilă în engleză, germană, franceză, sârbă) Bantley, Kay (2010). The TKT Course CLIL Module. Cambridge: CUP. (Bantley, Kay) (2015: tkt-clil-glossary. (dispοnibilă varianta pdf pe Internet):

22 Capitolul 3: Știinţele naturii, Informatica și Ştiinţa computaţională, Inginerie și matematică (STEM) Prezentare generală Lecţia de dimineaţă: Paradigma şi Gama TBL-CLIL-STEM Lecţia de după amiază: Experiment şi laborator mobil axat pe STEM Capitolul 3: STEM Lecţia Tema Surse Metoda Dimineaţă Paradigma TBL- CLIL-STEM Broşură Prezentarea profesorilor Lucrul în echipă (scheme ) Gama STEM: Analiza lecţiei TBL-CLIL- structurii Broşură Prezentarea profesorilor Lucrul în echipă (analiza) Dupa amiază Epicentru STEM 1: stadiul experimental Epicentru STEM 2: utilizarea laboratorului mobil Fisierul de lucru 8 Prezentarea profesorilor Lucrul în echipă Prezentarea profesorilor Lucrul în echipă Revizuire reflecţie şi Cvorum Discuţii Obiectivele capitolului 1. Stagiarii vor obţine o imagine a ceea ce reprezintă STEM în cadrul proiectului s:fl şi modul în care se diferenţiază de alte concepte şi metodologii STEM. 2. Stagiarii vor obţine o perspectivă a complexităţii relaţiei de reciprocitate dintre TBL, CLIL şi STEM şi vor avea posibilitatea să demonstreze această complexitate (construcţia şablonului) şi pentru a descrie (alcătuirea graficului/ diagramei) 3. Stagiarii se vor familiariza cu "metodologia axată pe investigare" 5 etape (captarea atenţiei, ipoteză, experimentare, deducţie, generalizare). 22

23 4. Stagiarii vor avea posibilitatea să pună în aplicare ciclul s:fl CLIL-STEM în 5 etape într-o anumită sarcină (analiza şablonului lecţiei sau ceva similar) 5. Stagiarii vor avea posibilitatea să analizeze un plan de lecţie CLIL_STEM în comparaţie cu dinamica STEM. Prezentarea generală a lecţiei dimineaţă Paradigma TBL-CLIL-STEM STEM este un program de studiu care se bazează pe patru concrete ştiinţe naturale, informatică şi ştiinţe computaţionale, inginerie şi matematică (În germană: MINT Mathematik, Informatik, Naturwissenschaften, Technik) (În spaniolă: ciencia, tecnología, ingeniería, matemáticas). STEM consideră aceste ştiinţe intercorelate şi nu obiecte şcolare separate. Prin urmare, abordarea lor este interdisciplinară şi aplicabilă. STEM incorporează obiectele celor patru discipline într-o singură unitate, unde învăţarea poate avea loc în mediul de aplicare a lumii reale. Activităţile de învăţare integrate în mediu şi bazate pe sarcini de lucru, aplicaţii din lumea reală şi rezolvarea problemelor reprezintă trăsătura specifică a STEM. Aceste caracteristici marchează corelarea puternică cu principiile lui CLIL. Î Ceea ce face metoda STEM deosebită în mediul lui CLIL este obiectivul său principal: să peremită elevilor să înţeleagă cum pot să se aplice metodele ştiinţifice în viaţa cotidiană. Din această perspectivă, STEM nu " se păstrează" pentru elevii mai mari. Combinate cu CLIL, activităţie STEM încep la nivelul învăţământului primar, subliniind posibilitatea efectelor "intercalate" ale investigaţiilor ce privesc problemele din viaţa reală. Scopul este dublu: să stimuleze interesul elevilor pentru a investiga o problemă ştiinţifică şi pentru a le permite acestora să exprime constatările lor într-o altă limbă în afară de cea maternă. (L1). Astfel, ceea ce se activizează în mediul şcolar protejat se poate transfera cu succes în afara şcolii. La acestă etapă STEM şi CLIL se asociază cu TBL: în legătura activităţilor şcolare STEM şi a aplicaţiilor extracuriculare STEM ( pentru informaţii suplimentare vizitaţi: Domeniile metodei STEM sunt indisolubil corelate între ele şi se susţin reciproc. La nivelul educaţiei primare curiozitatea elevilor pentru fenomenele naturale şi cele ştiinţifice din lumea din jurul lor pot fi canalizate în programele proiectate în mod corespunzator cu accent pe STEM (vezi fişa de lucru 7 de la lecţia anterioară). Acest tip de învăţare în domeniul comunicativ şi cognitiv ( C2 şi C3 din cele 4 ale CLIL) pune treptat temeiurile pentru activităţi STEM în clasele mai mari ale şcolii primare (s:fl clasa 5 şi clasa 6 a şcolii primare), dat fiind faptul că elevii vor fi familiarizaţi cu unele din 23

24 abordările de bază a învăţării prin explorare şi a învăţării empirice axate pe metoda de investigaţie. Cerinţele pentru cadrele didactice nu trebuie să fie subestimate. Profesorii care lucrează în reţeaua TBL- CLIL-STEM nu implementează abordarea "perfuzie", nu oferă elevilor răspunsuri "corecte". În schimb, ei îi ajută să efectuieze cercetări şi să recunoască răspunsurile corecte şi să găsească ei înşişi raspunsuri potrivite. Încurajează creativitatea şi asumarea riscului, în timp ce erorile şi greşelile în efectuarea experimentelor ( = subiect ştiinţific) şi la încercarea de a descrie procesele ce se implică în experiment ( = limba) sunt evaluate ca oportunităţi de învăţare. Gama TBL- CLIL- STEM În general gama STEM se determină în felul următor (pentru detalii vizitaţi Ştiinţele naturale = studiul lumii naturale Informatică şi ştiinţe computaţionale = orice produs ce este făcut de către oameni pentru a satisface o dorinţă sau necesitate Ingineria = procesul de proiectare pe care elevii îl folosesc pentru rezolvarea problemelor Matematică = limba numerelor, formelor şi cantităţilor Ca metodă de predare bazată pe TBL şi CLIL, STEM include şase caracteristici: 1. STEM se concentrează pe temele şi problemele lumii reale. Elevii exploră probleme sociale, economice şi ale mediului înconjurător şi încearcă să găsească soluţii. 2. STEM identifică în mod clar activitatea în care vor participa elevii, precum şi amploarea şi limitările domeniului de activitate. 3. STEM este construit pe un "ciclu de proiectare experimentală". Acesta include identificarea unei probleme, efectuarea unei cercetări de teren, dezvoltarea ideilor pentru soluţii, crearea sau testarea unui model, verificarea rezultatelor şi transferul acestora într-un mediu nou. 4. STEM cufundă elevii în cercetare practică şi exploatare liberă. Elevii cooperează între ei la fiecare etapă a lucrării pentru a găsi soluţia ( -ţii). În cadrul acestui proces elevii comunică cu colegii şi profesorul în limba L2. 5. STEM angajează elevii în munca de echipă. Lucrul de echipă este orientat atît în proces cît şi în produs şi integrează limba L2 în mod natural. Grupurile de elevi decid cum să prezinte constatările lor. 6. STEM este interdisciplinar, aplică aceeaşi procedură de proiectare pe diferite obiecte şi încurajează elevii să gîndească "ieşit din comun". STEM 24

25 permite mai multe răspunsuri corecte şi eşecul e o parte necesară a învăţării. Transformarea acestor caracteristici sau baze într-un model de predare CLIL- SEM necesită o planificare atentă. În mod tradiţional, STEM în mediul de învăţare în limba L2 se bazează pe metoda ce are şapte etape (paşi) ce e denumită "ciclul de proiectare experimentală", dezvoltat în State Unite ale Americii în În Europa STEM combină aceste 7 etape într-o metodă de 5 paşi, ţinând cont de complexitatea metodei. Această metodologie ştiinţifică/educativă "metoda bazată pe investigare" este o abordare pedagogică bazată pe metode de cercetare ştiinţifică ce sunt stabilite din punct de vedere istoric. Metoda de investigare a contribuit în mod semnificativ la recunoaşterea şi succesul ştiinţei şi tehnologiei în mediile de educaţie. Ceea ce are o mare importanţă în proiectarea iniţială, odată cu finisarea celor patru etape înainte de începerea experimentului, acesta este un model mai echilibrat de 5 trepte, cu un accent pe experimentare în centrul ciclului. Avantajele unui ciclu de 5 paşi pentru profesori şi pentru elevi sunt: conţinutul şi separarea clară a paşilor izolaţi, economia planifcării (profesori), progres ( elevi). În conformitate cu abordarea ciclului s:fl CLIL STEM 5 paşi, profesorul Caută declanşatori/triggers pentru a capta atenţia elevilor Încurajează elevii să formuleze ipoteze Încurajează şi ajută elevii să efectuieze experimente şi să noteze observaţiile lor Încurajează discutarea observaţiilor şi ajută elevii să formuleze concluzii 25

26 Asigură consolidarea care direcţionează treptat elevii spere generalizare, transfer şi aplicare a cunoştinţelor la fenomenele vieţii cotidiene. 26

27 Cei 5 paşi detaliat ( după Kalkani 2010) 1. Stimularea interesului ("observ", "ma interesează"): este folosit pentru a stimula interesul elevilor. Catalizatoarele pot să se refere la fenomenele curente sau naturale neobișnuite ale lumii locale sau a lumii mari, proiecții stiințifice, prezentări ale noilor aplicații și produse tehnologice, evenimentele curente sau creațiile artistice. În afară de mediul nostru natural, o altă sursă pentru cercetare și pentru selectarea diferitelor tipuri de informație ( text, imagini, materiale audio) care pot servi drept catalizator în procesul educațional este internetul. 2. Formularea ipotezei ( "Presupun", " Discut", "Consider"): meditații cu privire la o temă actuală, care a luat naştere ca urmare a stimlării intereselui şi discuţii care pot duce la speculaţii, aici se compun din cauze, principii şi parametrii care afectează sau sunt afectate de acestea. Trebuie să se înregistreze toate informaţiile existente cu privire la subiecte şi întrebările ridicate de această informaţie, poate conduce discuţia la o presupunere cu privire la fenomene şi necesită un studiu mai aprofundat. 3. Experimentarea ( "Cercetez", "Experimentez", "Investighez"): Formularea întrebărilor şi ipotezelor evidenţiază necesitatea cercetării în continuare, complexitatea poate duce la necesitatea separării elevilor în grupuri, fiecare dintre acestea concentrîndu-se pe un factor diferit. Coordonare grupurilor pe parcursul experimentului, concordanţa cu timpul propus şi comentariile informaţiilor sunt componente esenţiale ale unui efort colectiv de succes. 4. Formularea teoriei / Concluziilor ( "Deduc"): concluziile sunt făcute pe baza analizei, evaluării, selectării şi compunerii materialului colectat, observaţiile experimentale, măsurările efectuate şi a datelor colectate. 5. Generalizarea/ Aplicarea/ Transferul ( " Asigurez", "Generalizez"): concluzile se transferă la aplicații în alte procese și fenomene ale lumii noastre naturale. Acestea pot fi corelate cu alte observașii/ fapte/ constatări pentru ca în continuu să se demonstreze validitatea teoriei. Prezentarea generală a lecţiei seară STEM epicentru 1: etapa de experimentare şi mediul său mai larg 27

28 În ciclul s:fl CLIL-STEM din 5 paşi, etapa de experimentare necesită o atenţie centrală. Se bazează pe unele ipoteze făcute de elevi şi furnizează revizuirea ipotezelor şi concluzionarea cu privire la validitatea experimentului în diverse scenarii noi. De unde ştim dacă un curs CLIL- STEM este ceea ce pretinde a fi şi nu este doar un alt experiment ştiinţific care se predă într-o altă limbă? Cum putem evalua calitatea lecţiei STEM planurile căreia sunt disponibile pe internet? Ele se pot adapta cu uşurinţă la fiecare mediu de învăţare şi la cerinţele exemplului TBL- CLIL- STEM. Prima indicaţie spre utilizarea în evaluarea posibilităţilor de experimentare la lecţiile STEM sau planurile lecţiei pentru scenarii de predare bazate pe temele lucrărilor într-un mediu CLIL sunt cele şase caracteristici enumerate in gama TBL- CLIL-STEM de mai sus. Cea de a doua este lista de 10 date de observare ce sunt prezentate mai jos. Întrebările ce trebuie să fie luate în consideraţie la proiectarea sau revizuirea unui (proiect) curs STEM şi a experimentului incluse în lecţie sunt: 1. Este lucrarea /experimentul o provocare adevărată şi interesantă? 2. În ce mod elevii au afinitate cu lucrarea? 3. Permite multe soluţii acceptabile şi creative? 4. Combină domeniul ştiinţific important STEM cu metoda potrivită pentru fiecare vârstă? 5. Se utilizează ciclul de planificare ca o abordare pentru rezolvarea problemelor lucrării? 6. Reprezintă această abordare una care este centrată pe elev, predare în practică şi experienţă de învăţare? 7. Rezultatele aduc la crearea şi alcătuirea unei technici, tehnologii sau prototip? 8. Sunt stimulaţi elevii să participe la lucrul în echipă? 9. Există un punct de concentrare pentru rezolvarea problemelor (încvercarea unei ipoteze, rezolvarea şi evaluarea rezultatelor)? 10. În ce fel încurajează elevii să participe la relatarea proiectelor, experimentelor şi a rezultatelor în formă orală sau scrisă, potrivită nivelului de cunoaştere a limbii C2 pe care îl au? Sursă : Anne Jolly adaptări pentru s:fl din: Revizuirea proiectelor de lecţie STEM disponibile este primul pas pentru un plan de lecţie de succes în domeniul academic STEM a profesorului. Şi anume, profesorilor de 28

29 limbi străine care se pregătesc să predea un subiect bazat pe STEM li se recomandă să practice alcătuirea proiectelor pentru lecţie în format STEM în baza experimentului făcînd probe şi prezentând planurile sale colegilor specializaţi pentru revizuire. Al doilea pas este aplicarea laboratorului portabil în calitate de instrument de bază în realizarea experimentului. STEM epicentru 2: aplicarea laboratorului mobil Evident că predarea STEM nu necesită laboratore mobile. Cu toate acestea, ele constituie un avantaj important în planificarea şi desfăşurarea lecţiilor din cauza economiei şi comodităţii lor de integrare. Laboratoarele mobile oferă elevilor posibilitatea să dezvolte şi să aplice propriile experimente. Metodologia este ghidată de către elevi, este auto-dirijată şi include aptitudini de planificare şi implimentare a proiectului: toate elemetele necesare pentru dezvoltarea abilităţilor transversale. Laboratoarele mobile sunt modulare şi pot fi alocate diferitor şcoli. Ele permit profesorilor să ofere elevilor: 1. Activităţi practice pentru promovarea participării elevilor la activităţi importante de laborator 2. Acces la echipament şi tehnologie inovatoare 3. Mediu de învăţare în condiţii de siguranţă li de experimentare 4. Activităţi de învăţare care acoperă o varietate de tematici STEM Notă profesorilor: Utilizarea laboratoarelor mobile în predarea disciplinelor STEM este o parte componentă a proiectului s:fl. Măsura în care vor fi utilizate laboratoarele mobile în alte medii depinde de deciziile luate la nivel local sau regional precum și în scolile care implementează STEM. În cazurile în care este clar că nu se vor utiliza laboratoare portabile, această lecţie poate fi omisă din programul TTC. În schimb, cursul anterior despre "Gama CLIL- STEM" şi "Epicentru STEM 1" poate fi prelungit. Materiale, activităţi şi resurse specifice pentru TTC sunt furnizate de s:fl TTC Repository. Material Fisierul de lucru 8, 9 Articole: planul lecţiei CLIL-STEM: Poligon şi poliedron Activităţi 1. Stagiarii confecţionează un model bidimensional sau tridimensional care demonstrează complexitatea relaţiei TBL-CLIL-STEM. 2. Stagiarii prezintă modelul lor în prezentări orale cu durata de 5 minute. 29

30 3. Stagiarii care aplică ciclul s:fl CLIL-STEM a celor 5 paşi într-o anumită lucrare (analiza modelului lecției sau ceva similar) Broşură/Fişa de lucru 8 4. Stagiarii analizează un proiect de lecție CLIL- STEM în ceea ce privelte posibilităţile sale STEM, folosind scara caracteristicilor descriptive li întrebări/ Fila de lucru 9 Surse Anne Jolly (2017). STEM by Design. Routledge. A se vedea de asemenea: Anne Jolly (2012). 12 Steps to Great STEM Lessons. Activităţi STEM Manualul 20Handbook.pdf Comisia Europeana, (2007), Comisia Generală de cercetare, Direcţia L ştiinţa, Economia şi Unitatea Socială L4 Cultura Științifică și Genul, Science Education NOW: A Renewed Pedagogy for the Future of Europe, Kalkanis I., (2010), «Επιστημονική Εκπαιδευτική Μέθοδος βάσει Διερεύνησης». (-> propuneri pentru educaţie) Capitolul 4: Proiectarea unei lecţii Prezentare generală Lecţia de dimineaţă: Proiectarea unei lecţii integrate STEM Lecţia de după masă: Prezentarea proiectelor lecţiei şi comentariile colegilor Tema Nr.4: Proiectarea lecţiei Lecţia Tema Materialele Metodele Dimineaţă Proiectarea unei lecţii integrale STEM 1: Abordarea unei teme Broşuri Prezentări Lucrul individual sau în echipă 30

31 Proiectarea unei lecţii integrale STEM 2: Folosirea prototipului pentru proiectarea unei lecţii Model proiectare unei lecţii Grilă descriptivă evaluare de a de Prezentări Lucrul individual sau în echipă După masă Prezentarea modelelor de lecţie şi comentariile colegilor Reevaluare şi Argumentare Proiectele lecţie elevului de ale Prezentările elevului Discuţii Cvorum Discuţii Obiectivele capitolului 1. Stagiarii vor obţine o perspectivă a procesului de proiectare succesivă a unei lecţii CLIL-STEM. 2. Stagiarii vor avea posibilitatea să proiecteze o lecţie STEM, utilizând un model de proiectare a lecţiei STEM şi alte instrumente de lucru (Catalogul Criteriilor de evaluare). 3. Stagiarii vor avea oportunitatea de a evalua posibilităţile de îmbunătăţire a planurilor lecţiei prin intermediul proceselor de hetero-evaluare de către colegi. Prezentarea generală a lecţiei dimineaţă Poiectarea unui curs integrat STEM Proiectarea unei lecţii STEM e o sarcină cognitivă solicitantă chiar şi pentru profesorii cu experienţă în domeniu. Vizează o încercare de a combina toate elementele TBL, CLIL şi STEM într-un plan coerent. De asemenea, acasta implică testarea lui prin heteroevaluare pentru comentarii constructive. În multe cazuri, metodele de predare STEM la anumite şcoli se cultivează prin munca în echipă şi sprijinul colegial, profesorii STEM şi profesorii de limbi străine cooperează îndeaproape. Acest avantaj suplimentar ar putea fi realizat pe deplin atunci cînd profesorii folosesc instrumentele potrivite pentru planificarea lecţiei STEM, colegii observând implementarea metodelor de predare CLIL- STEM în clasă şi pentru evaluarea rezultatelor activităţilor de învăţare STEM. 31

32 Instrumentele necesare pentru fiecare din aceste elemente sunt disponibile pe s:fl TTC Repository. La această lecţie a programului de instruire este posibilă investigarea şi experimentarea cu acestea. Aceste instrumente sunt concepute pentru a fi utilizate în mod flexibil: oferă strategii pentru proiectare, implementare si evaluare în anumite limite CLIL-STEM. Aceste limite, cu toate acestea, nu sunt stabile, ele au o gama largă de variaţii şi adaptarări care ar trebui utilizate pe scară largă. Notă profesorilor: Pentru a oferi flexibilitate mai mare în planificarea strategică se oferă un număr mare de materiale mai jos la capitolul "Surse", materialele trebuie să fie adaptate circumstanţelor locale. Printre alte restricţii, acesta se datorează faptului că cele mai multe instrumente de proiectare disponibile (atât în presa scrisă cît şi on -line) au fost scrise în limba engleză. Din moment ce CLIL şi STEM sunt "achiziţii" ce se extind rapid, se recomanda profesorilor să caute produse, materiale şi instrumente noi pe internet, înainte de finalizarea formării profesionale. Proiectarea unei lecţii intergale STEM presupune utilizarea strategică a componentelor TBL şi CLIL. Profesorii trebuie să aibă o idee clară în ceea ce priveşte mediul înconjurător, obiectul unei lecţii şi obiectivele de învăţare la care trebuie să adapteze cele 5 etape ale unei lecţii tipice. Profesorii trebuie aibă o idee clară în ceea ce priveşte cunoştinţele ştiinţifice şi abilităţile cognitive şi comunicative necesare pentru a obţine aceste cunoştinţe. Cadrele didactice trebuie să aibă o claritate în ceea ce priveşte modul în care se organizează o lecţie în baza celor 5 paşi şi modul în care aceasta este legată de învăţarea anterioară sau ulterioară. Şi profesorii trebuie să aibă o clariatate cu privire la modul în care se pot optimiza capacităţile elevilor pentru activităţi independente în conformitate cu temele lucrării şi modul în care se pot gestiona dificultăţi vizibile li invizibile, inclusiv şi eşecul. Este important să se ia ferm în consideraţie că în TBL-CLIL- STEM eşecul este un exemplu clar de învăţare. În experimentele STEM eşecul trebuie să fie considerat firesc. Profesorii se pot folosi de eşec ca de un stimulent strategic pentru învăţarea ulterioară, în special în domeniul cunoştinţelor. În procesul de planificare, profesorii pot folosi în calitate de reper general de orientare Catalogul de Proiectare care se poate găsi la TKT Course CLIL Module (Bentley 2010:31) şi a fost extins aici pentru a include parametrii STEM. Trebuie să fie luate în consideraţie 13 întrebări: 1. Care sunt obiectivele mele de predare? ( scopuri) 2. Ce vor învăţa elevii şi ce vor fi capabili să facă la sfârşitul lecţiei, ceea ce ei n-au ştiut sau ceea ce n-au putut face înainte de lecţie ( rezulate) 3. Care temă a subiectului ştiinţific vor prelucra elevii şi ce va fi nou? 4. Ce tip de comunicare ca avea loc?(bics/calp) 5. Ce abilităţi de gândire şi învăţare vor dezvolta elevii? (LOTS/HOTS) 32

33 6. La ce lucrări/ experimente vor participa elevii? 7. Ce suport se oferă pentru ca învăţarea să fie mai eficientă? 8. Ce activităţi de dirijare a clasei sunt planificate? 9. Ce suport lingvistic e necesar pentru prezentarea subiectului ştiinţific, de gândire şi de învăţare? (Modelul activ 4Cs) 10. Ce materiale şi surse vor fi furnizate pentru a facilita lucrările/experimentele? 11. Ce posibilităţi de generalizare/ transportare sunt la dispoziţie? 12. Cum se vor evalua procesele de învăţare şi rezultatele? 13. Cum se vor evalua procesele de predare şi rezultatele? Toate aceste întrebări (şi altele) au fost încorporate în planul lecţiei şi criteriile de evaluare care disponibile în s:fl TTC Repository. Pentru că proiectul s:fl este orientat în mod clar atât spere rezultat şi cursivitate, obiectivele identificate în planul lecţiei se bazează pe cursivitate. Se exprimă în afirmaţii precum "Pot să". Afirmaţiile de genul "Pot să" se exprimă în două : Cunoştinţe şi abilităţi: "Elevii pot să înveţe...", " Elevii vor fi capabili să...". Profesorii limbilor străine care au lucrat cu CEFR ( Cadrul European Comun de referinţă pentru Limbi: învăţare, predare, evaluare) sunt familiarizaţi cu tipul afirmaţiilor de genul "Pot să". Profesorii STEM le pot uşor adapta la subiectele lor ştiinţifice. Fiecare proiectare a lecţiei începe cu subiectul ştiinţific şi anume cu determinarea unei teme ( C1- domeniul subiectului ştiinţific în modelul 4Cs), în conformitate cu motto-ul "Mai întâi selectaţi, apoi proiectaţi!". În cele mai multe cazuri temele sunt produse în conformitate cu curriculumul naţional respectiv care se impune să fie aplicat la nivel local. Profesorii cu toate acestea au o varietate de opţiuni. În selectarea subiectelor ştiinţifice întrebările 1 şi 2 al Catalogului de Proiecte trebuie să fie examinate împreună. Din momentul din care sunt dezvoltate cu claritate, vine rândul întrebărilor ce se referă la limbă şi comunicare (C2), împreună cu întrebările ce se referă la capacitățile de gândire (C3 domeniul cognitiv). Toate aceste trebuie să se includă în proiect cu suport adecvat pentru a permite elevilor să-şi activeze cunoştinţele şi abilităţile şi să li se ofere stimulente pentru învăţarea unui subiect ştiinţific nou. În sfârşit, trebuie să se ia în consideraţie întrebările referitoare la generalizare şi la transferul de cunoştinţe şi competenţe nou dobândite ( C4- sectorul cultural). Acest lucru nu este întotdeauna posibil sau necesar, dar profesorii trebuie să se ocupe şi de acest domeniu, astfel învăţarea să devină importantă şi dincolo de mediul şcolar imediat. Prezentarea generală a lecţiei dupa-masă: Prezentarea proiectelor de lecţie şi comentariile colegilor Proiectele lecţiei compilate într-o lecţie a unui program instructiv nu sunt perfecte, dar reflectă dinamica sa pe parcursul desfăşurării lucrării. Dezavantajul acestor rezultate 33

34 este faptul că acestea nu pot fi testate imediat pe o clasă. Avantajul este faptul că există posibilitatea prezentării acestora colegilor şi instructorilor pentru reevaluări şi comentarii, înainte de aplicarea lor în clasă. Schimbul de idei şi propuneri prin intermediul acestui proces oferă un potenţial enorm de ameliorare. Stagiarii aceptând comentariile pentru lucrarea lor sau comentând alte propuneri în ceea ce priveşte proiectarea lecţiei, astfel această lecţie devine deschisă. Pe parcursul procesului de comentare, stagiarii trebuie să fie încurajaţi să folosească cele trei liste ce se furnizează ( vezi mai jos) şi să combine comentariile lor cu cunoştinţele şi cu imaginea pe care au dobândit-o de la temele şi lecţiile anterioare. Astfel, se va crea o legătură cu tematica despre auto-evaluare şi hetero-evaluare. Materiale, activităţi şi surse specifice despre TTC sunt disponibile pe s:fl TTC Repository Materialul Fişa de lucru 10: " 13 Întrebări despre proiectare" Articol: " Şablon pentru proiectarea lecţiei" Articol: " Criteriile de evaluare a proiectelor şi predării lecţiei" 34

35 Activităţi 1. Stagiarii vor dezvolta un proiect de lecţie STEM încorporând principiile TBL, CLIL şi STEM, utilizând şablonurile şi articolele disponibile. 2. Stagiarii vor prezenta proiectul lor de lecţie colegilor şi vor accepta comentarii pentru veltiorarea lui. 3. Stagiarii vor analiza posibilităţile cu privire la ameliorarea altor propuneri pentru proiectul de lecţie. Surse Bentley, Kay (2010). The TKT Course CLIL Module. Cambridge: CUP Coyle, Do (2005). CLIL Planning Tools for Teachers /coyle_clil_planningtool_kit.pdf Capitole despre proiectarea unei lecţii CLIL se propun în cărţile de mai jos: Bell, Phil; Kelly, Keith; Clegg, John (2016): Putting CLIL into Practice. Oxford: OUP CLIL Guidebook (2016). (Sandra Attard Montalto, Lindsay Walter, Maria Theodorou, Kleoniki Chrysanthou). Coyle, Do; Hood, Philip; Marsh, David (2010): CLIL. Cambridge: CUP. Dale, Liz; Tanner, Rosie (2012). CLIL Activities: a Resource for Subject and Language Teachers. Cambridge: CUP. Mehisto, Peeter; Frigols, Maria J.; Marsh, David (2008). Uncovering CLIL: Content and Language Integrated Learning and Multilingual Education. London: Macmillan Analiza conţinutului acestor cărţi este disponibilă aici ( doar în germană): 35

36 Capitolul 5: Evaluarea Prezentarea generală Lecţia de dimineaţă: Auto- evaluare şi hetero-evaluare Lecţia de după masă: Instrumente, anexe şi comentarii Tema numărul 5: Evaluarea Lecţie Tema Materialul Metoda Dimineaţă Prezentarea profesorului Învăţarea direcţionată Auto-evaluare şi heteroevaluare a stagiarului, Principii şi indicaţii Autoevaluarea: Grila de evaluare a abilităţilor cardrelor didactice CLIL- STEM Observaţii (Colegii) Indicaţii & Lista Tabelul CLIL PPP6 auto- Tabelul CLIL Învăţarea autodirecţionată Discuţii cu colegii Observaţii Scară descriptivă După amiază Cercetarea bazei de date TTC Descriere Următorii mei paşi în s:fl STEM-CLIL Comentariile stagiarilor & Crearea contactelor Epilog Anexele 1-4 Prezentarea profesorilor Discuţie Analizele şi comentariile stagiarilor Comentariile stagiarilor despre TTC Obiectivele capitolului 1. Stagiarii vor obţine o perspectivă a abilităţilor lor în CLIL- STEM, aplicând tabelul CLIL. 36

37 2. Stagiarii vor fi în măsură să aprecieze potenţialul de ameliorare a proiectelor de lecţie care sunt prezentate pentru reevaluare prin intermediul eveluării lor de către colegi. 3. Stagiarii vor fi în măsură să aprecieze posibilităţile îmbunătăţirii a propriilor proiecte de lecţie prin intermediul auto-evaluării. 4. Stagiarii vor obţine o perspectivă a avantajelor comentariilor portante din partea colegilor în ceea ce priveşte procesele CLIL-STEM în clasă. Prezentare generala a lecţiei - dimineaţă: Auto-evaluare şi Hetero-evaluare a profesorului: Principii şi indicaţii Acest modul de formare tratează evaluarea ca parte a profilului profesional a unui cadru didactic. Ea nu ţine de evaluarea abilităţilor elevilor. Odată ce evaluarea şi /sau aprecierea rezultatelor de învăţare este legiferată în mare parte de reglementările naţionale sau locale, ea nu se poate realiza aici. Pentru cei ce se interesează despre evaluarea elevilor manualele incluse în secţiunea " Surse" a temei numărul 4 conţin capitole referitore la acest subiect. Exterm de util este, de easemenea, capitolului lui Bentley despre evaluarea rezultatelor de învăţare a elevilor în TKT modulul cursului CLIL ( pag ). Profesorii influenţează în mod semnificativ performanţele elevilor şi, prin urmare, rezultatele învăţării. În acest caz, revizuirea metodei de predare a profesorului însuşi face parte din profesionalismul unui cadru didactic. Profesorilor li se recomandă să reevalueze metodele sale didactice şi să adapteze în lumina rezultatelor de învăţare dorite şi a nevoilor personale ale elevilor. În cazurile în care accentul în predare se pune pe învăţarea prin experienţă, experimentaţie şi dirijarea învăţământului, profesorii nu trebuie să ofere elevilor răspunsuri, dar să-i ajute să caute răspunsuri corecte şi să găsească răspunsuri din propria iniţiativă. Pentru a atinge acest lucru la un nivel satisfăcător, profesorii au nevoie de abilităţi potrivite. Pentru a ajusta cu exactitate metoda lor de predare, profesorii pot recurge la exemple mai bune de predare, să evalueze paradigmele proprii de predare STEM printr-o prismă critică şi să includă şi pe alţi specialişti în furnizarea comentariilor constructive. Aceasta este natura autoevaluării şi hetero-evaluării în general şi se aplică pe deplin şi în metodele de predare CLIL STEM. Auto-evaluare: Tematica finală a capitolului TTC se concentrează asupra acestei problematici şi încurajează profesorii să auto-evalueze imaginea lor după exemplul TBL- CLIL-STEM în general şi detaliat în ce priveşte proiectarea lecţiei, astfel încât să evalueze pe cît s-au ameliorat şi s-au dezvoltat abilităţile şi capacităţile lor de predare din TTC. Pentru a îndeplini această cerinţă se oferă un tabel de auto-evaluare care a fost realizat anume pentru profesorii şi elevii CLIL. Tabelul CLIL care a fost creat de o echipă internaţională de profesionişti a metodei CLIL, "este un instrument de sporire a 37

38 conştientizării şi formării pentru profesorii care doresc să cunoască abilităţile şi cunoştinţele necesare pentru a realiza o metodă calitativă de predare CLIL [şi care ei doresc] să evalueze nivelul în care sunt pregătiţi pentru metoda de predare CLIL ( prima pagină ECML). Tabelul se bazează pe 4 elemente cheie ale lui CLIL: subiectul ştiinţific, Limba, Combinarea şi Învăţarea. Aceste 4 elemnte se concordează cu 4 puncte cheie ale domeniilor "4Cs": Cultura, Comunicarea, Cunoştinţele şi Mediul. Această concordanţă are ca rezultat un tabel de spectru cu 16 indicatori. Pentru auto-evaluarea abilităţilor dumneavostră în calitate de profesor CLIL urmaţi procedura stabilită de indicatorii de direcţie: " Fiecare indicator este reprezentat printr-o cutie colorată. Făcând un clic pe una dintre cutii apar elemente date de navigare. Primul este introducerea indicatorului de calitate. Al doilea oferă un exemplu a modului în care se aplică indicatorul în clasă. Al treilea solicită utilizatorului să răspundă la un şir de întrebări pentru a se determina nivelul lui de familiarizare în legătură cu specializare a CLIL. Al patrulea oferă informaţii adăugătoare într-un text scurt, care este accesat prin trecerea cursorului deasupra casetei alese corespunzător." 38

39 Notă profesorilor: Tabelul defineşte "societatea" ca fiind una dintre cele 4 domenii Cs. Aceaste poate să provoace confuzie deoarece în Capitolul 2, "subiectul ştiinţific" a fost definit ca primul sector "C". subiectul ştiinţific, cu toate acestea, este deja element al sectorului CLIL şi, prin urmare, nu poate să se folosească din nou în 4Cs. Pentru soluţionarea acestei probleme, creatorii acestui tabel folosesc în locul acestuia cuvântul "societate". Creatorii tabelului s:fl consideră termenul "societate" cel mai potrivit pentru descrierea componentelor acestui element. Funcţionalitatea tabelului de auto-evaluare nu este afectată de această modificare. Hetero-evaluare: Atunci când profesorii chiamă colegii în clasă de a observa procesul lor de predare, valorează un "instrument" special pentru ameliorarea metodei lor de predare hetero-evaluarea. Pentru hetero-evaluare s:fl CLIL furnizează o scară descriptivă care s-a folosit şi s-a testat de către observatorii metodelor de predare CLIL. Este strâns legată de alte componente disponibile pentru specialişti în Catalogul CLIL, adică criteriile de evaluare pentru proiectarea şi predarea lecţiei (vezi materialele de mai jos). Mai precis, această serie examinatorică este a patra componentă a Catalogului CLIL-STEM. Acesta se concentrează pe patru observabile: 1. Structura, proiectare şi rezultatele lecţiei 2. Strategii de predare şi învăţare 3. Subiectul ştiinţific, Limba şi Comunicarea 4. Dirijarea proceselor de învăţare / Laboratoare portabile Colegii se concentrează pe ceea ce observ şi comentează doar în acest fel: " s-a observat, s-a observat parţial, nu s-a observat, nici un răspuns/ nu e adevărat ". Cu alte cuvinte, în evaluare nu se include părerea sau judecata. Scara este versatilă pot să se adauge elemente, în timp ce comentariile la anumite elemente pot ajuta la explicarea observaţiilor. Cu toate că TTC nu conţine predarea şi observaţia în clasă, profesorii pot să îmbunătăţească înţelegerea lor şi să obţină o imagine mai completă a ceea ce defineşte o metodă sigură de predare CLIL- STEM. Prezentarea generală a lecţiei după amiază Examinarea s:fl Repository: anexe Anexele furnizează materiale, surse şi informaţii despre CLIL, STEM precum şi rezultatele şi derivatele proiectului s:fl. Profesorii oferă directive elevilor în ceea ce priveşte materialul. O atenţie deosebită trebuie acordată proiectelor lecţiei care s-au colectat acolo pentru că constituie exemple de metodă de predare bună. Este important să fie anterior analizate şi să fie selectate cele mai potrivite pentru formarea ulterioară. Ele pot fi incluse la stadiul de prezentare şi la activităţile elevilor cu tematici separate şi anume temele 2,3 şi 4. 39

40 Notă: O parte din meterialul anexelor poate să nu fie disponibile pentru stagiari, în cazul în care utilizarea lui se limitează doar la partenerii de proiect. În acest caz, trebuie să se obţină un permis special. Comentariile stagiarilor Cadrele didactice care se interesează de comentariile stagiarilor în afara de partea reevaluării generale şi comentariilor la sfârşitul Capitoluluip 5 vor trebui să formuleze unele chestionare pentru comentarii pe care pot să-l completeze stagiarii penrtu a fi returnat organizatorilor TTC. Petru a asigura rezultate valabile, comentariile va trebui să fie anonime. Exemplul chestionarului pentru comentarii se oferă în s:fl Repository. El a fost testat în mediul TTC german. Acesta poate fi adaptat cu ușurință la limba spaniolă sau la limba maternă care se utilizează la formare. Materiale, activităţi şi surse anume pentru TTC sunt furnizate în s:fl TTC Repository. Materialul PPP6 Acticolul: " Criteriile de evaluare a proiectării şi predării lecţiei" Articolul: " Chestionar de observare" Articolul: Planurile lecţiei şi Chestionarele de evaluare de la Capitolul 4 Tabelul Competenţelor CLIL: Notă profesorilor: verificaţi conexiunea la Internet! Stagiarii trebuie să aducă notebookuri. Activităţi 1. Stagiarii pun în aplicare tabelul CLIL şi vor discuta rezultatele cu partenerii/colegii 2. Stagiarii vor studia chestionarul de observare / Fișa de lucru numărul 11 și vor discuta posibilități de perfecționare profesională cu partenerii / colegii Surse Autoevaluarea profesorilor: Tabelul CLIL ECML Evaluarea elevului: Quartapelle, Franca (2012). Assessment and Evaluation in CLIL. (disponibilă în orice limbă a lucrării s:fl): 40

41 alternativ: Anexele surselor: Revizuire Anexa 1 Articolele: A2 Arbeitsblatt CLIL Example / Exemplul «Schmetterling» Chestionarul Criteriilor de Evaluare TTC pentru Proiectarea şi Predarea Lecţiilor CLIL-STEM Modelul TTC de Proiectare a Lecţiei CLIL-STEM Chestionarul de observaţie CLIL-STEM TTC Planul lecţiei STEM TTC: Geometria poligoane και poliedre Anexa 2 Prezentări Power Point: PPP1: Predarea (limbii) prin intermediul temelor de lucru PPP2: principiile CLIL PPP3: 4 Domenii Cs CLIL: Accentuarea C1 Subiectul ştiinţific PPP4: 4 Domenii Cs CLIL: Accentuarea C2 Comunicarea PPP5: 4 Domenii Cs CLIL: Accentuarea C3 Cunoştinţe PPP6: Evaluare CLIL Anexa 3: Fişele de lucru: TTC Fişa de lucru 1: Profilul elevului «Lisa» TTC Fişa de lucru 2: Profilul elevului «Richard» TTC Fişa de lucru 3: Proiectarea scenariului în baza temelor de lucru TTC Fişa de lucru 4: Compararea definiţiilor concise şi cuprinzătoare a CLIL TTC Fişa de lucru 5: BICS & CALP LOTS & HOTS TTC Fişa de lucru 6: Activitatea LOTS & HOTS TTC Fişa de lucru 7: Analiza proiectului lecţiei STEM TTC Fişa de lucru 8: Metodologia CLIL-STEM: ciclul de proiectare a lecţiei TTC Fişa de lucru 9: Exemplul CLIL-STEM: «Poligoane και Poliedre» TTC Fişa de lucru 10: Proiectarea lecţiei CLIL-STEM TTC Fişa de lucru 11: Analiza chestionarului de observaţie CLIL-STEM Schools: Future Labs PROGRAMUL DE FORMARE A PROFESORILOR (TTC) 41

42 TBL Assessment s:fl TTC CLIL Lesson Planning STEM MANUAL dar trebuie să planifici viitorul. Aceasta este diferenţa dintre a tolera viitorul sau a te bucura de el". Edward de Bono 42

43 Documents Document 1: Arbeitsblatt A2 CLIL Beispiel: Modul: Umwandlugsprozesse in der Natur der Schmetterling Document 2: Assessment criteria for CLIL- STEM lessons: planning Document 3: CLIL- STEM Lesson planning template Document 4: CLIL STEM Observation checklist Document 5: Geometry: Polygons and Polyhedra

44 Die Aktivitäten MODUL: UMWANDLUNGSPROZESSE IN DER NATUR DER SCHMETTERLING Erste Sequenz: Entdecken des Entwicklungszyklus des Schmetterlings Es ist zunächst erforderlich, das thematische Vokabular, das für jede Einheit und während der ganzen Sequenz gebraucht wird, einzuführen oder zu wiederholen. Einführung: Einführung in die Sequenz anhand der Geschichte Die kleine Raupe Nimmersatt von Eric Carle (s. Bibliografie). Bevor die Geschichte vorgelesen wird, fragt der Lehrer die Schüler, was auf der Titelseite des Buches zu sehen ist. Mit der Raupe passiert etwas ganz Besonderes. Was denkst du/was denkt ihr, was passieren wird? Die Schüler sagen, was ihrer Ansicht nach mit der Raupe passieren wird. **Dieser Teil der Sequenz kann zu einer Einführungseinheit zum Vokabular rund um die Umwandlung der Raupe erweitert werden. Vorlesen der Geschichte, gefolgt von Frage- Antwort-Gesprächen darüber, was mit der Raupe passiert ist, danach Vertiefung des Vokabulars mit Hilfe einer Aktivität/ eines Spiels. Vertiefung: Diskussion über die Geschichte. Wie hat sich die Raupe zu einem Schmetterling entwickelt? Den Schülern die Möglichkeit geben, die Stadien, die sie beobachtet haben, zu beschreiben. Diese Entwicklungsstadien aufzählen und an der Tafel notieren. Verwenden von Dokument 1 - Lebenszyklus, um zu erklären, dass die Raupe vier Entwicklungsstadien durchläuft, um ein Schmetterling zu werden. Aktivitäten - Die Lehrkraft teilt das Arbeitsblatt Material 1 Schmetterling1 aus und erklärt die Aufgabe. Sie fasst den Entwicklungszyklus des Schmetterlings zusammen, die Schüler nummerieren die Bilder und kleben anschließend die entsprechenden Wörter auf. Der Schmetterling (das Weibchen) legt das Ei/die Eier auf einem Blatt ab. Die Raupe schlüpft aus dem Ei. Sie frisst sehr viel und wächst. Dann wird aus der Raupe eine Puppe. In der Puppe entwickelt sich der Schmetterling. Der Schmetterling schlüpft aus der Puppe. Er trocknet seine Flügel und fliegt fort. Die Schüler sollen anhand der Zeichnung verstehen, dass es sich um einen Zyklus handelt, der sich wiederholt. Zur Wiederholung kann später das Material 2 von den Schülern bearbeitet werden. - Material 3 - Lückentext (abhängig vom Schülerniveau). Es können nun auch die Fotos in Dokument 3, die die Entwicklung des Monarchfalters zeigen angeschaut werden. Die Schüler können kommentieren, was sie sehen. - Die Schüler können die Metamorphose des Schmetterlings mit Bewegungen darstellen. Das Ei: auf dem Boden hocken, die Knie sind an die Brust herangezogen und werden von den Armen umschlungen; Die Raupe: auf dem Boden liegen und sich schlängelnd wie ein Wurm vorwärts bewegen; Die Puppe: Umwandlungsprozesse_Schmetterling Beschreibung der Unterrichtsaktivitäten EFSZ-EPLC 2011 Z. Royer (Université des Antilles et de la Guyane) 1

45 aufrecht stehen ohne sich zu bewegen, die Arme sind vor der Brust verschränkt, der Kopf ist nach unten gerichtet, das Kinn liegt auf der Brust; Der Schmetterling: die Kinder entfalten ihre Flügel und fliegen durch die Klasse. - Gruppenarbeit: jede Gruppe illustriert den Lebenszyklus des Schmetterlings, indem sie unterschiedliche Techniken und Hilfsmittel verwendet: Malerei, Buntstift, Collage..., auf Tonkarton, Zeichenkarton, Holztafel, normales Papier, Pappteller... Die Arbeiten jeder Gruppe werden im Klassenraum ausgestellt. Abhängig vom Schülerniveau können die Schüler ihren Bildern kurze Beschreibungen hinzufügen. - Raupen-/ Schmetterlingsspiel: jedes Kind hat einen Schal oder ein Stück Stoff. Die Schüler legen sich auf den Schal und winden sich wie eine Raupe, indem sie den Schal unter ihrem Körper behalten. Sie hören dem Lied zu, das der Lehrer singt und führen die zugehörigen Bewegungen aus. Der Lehrer singt nach der Melodie von Bruder Jakob/Frère Jacques: Die Raupen kriechen, die Raupen kriechen, überall herum, überall herum. Sie kriechen in dem Garten, sie fressen alle Blätter, schmatz, schmatz, schmatz. Schmatz, schmatz, schmatz! Die Raupe wird zur Puppe, die Raupe wird zur Puppe, überall, überall. Überall im Garten, überall im Garten, spinn, spinn, spinn. Spinn, spinn, spinn. (Die Schüler rollen sich zu einer Kugel zusammen und bedecken ihren Kopf mit dem Schal.) Die Schmetterlinge fliegen, die Schmetterlinge fliegen, überall herum, überall herum. Sie fliegen in dem Garten. Sie flattern mit den Flügeln. Flatter, flatter, flatt. Flatter, flatter, flatt. (Die Schüler fliegen mit dem Schal als Flügel.) Inhalt des Moduls Dokument 1 Lebenszyklus Dokument 2 Gedicht Dokument 3 Fotos Monarchfalter Material für Schüler Material 1 Schmetterling1 Material 2 Schmetterling2 Material 3 Lückentext Material 4 Beobachtungsprotokoll Material 5 Steckbriefe Umwandlungsprozesse_Schmetterling Beschreibung der Unterrichtsaktivitäten EFSZ-EPLC 2011 Z. Royer (Université des Antilles et de la Guyane) 2

46 Das Ei wird auf einem Blatt abgelegt. Nach etwa 5 Tagen schlüpft die Raupe. Sie frisst und wächst. Nach einigen Wochen wird aus der Raupe eine Puppe. Nach einigen Wochen öffnet sich die Puppe und der erwachsene Schmetterling schlüpft und fliegt weg. Umwandlungsprozesse_Schmetterling_Dokument 1 EFSZ-EPLC 2011 Z. Royer (Université des Antilles et de la Guyane)

47 die Puppe das Ei die Raupe der Schmetterling Nom: Entwicklung des Schmetterlings Hör zu, was dein/-e Lehrer/-in über den Zyklus des Schmetterlings erzählt. Nummeriere die Reihenfolge. Schneide die Wörter ab und klebe sie an das entsprechende Bild. Bilder in der richtigen EFSZ-EPLC 2011, C. Mackowiak

48 Name DER SCHMETTERLING Male ein Bild zu jedem Stadium im Lebenszyklus des Schmetterlings. 1. Der weibliche Schmetterling legt Eier auf einem Blatt ab. Die Eier bleiben solange auf dem Blatt liegen, bis die Larven schlüpfen. 2. Aus den Eiern schlüfen Larven oder Raupen. 3. Die Raupe verpuppt sich in einem Kokon und schläft ein. Sie wird eine Puppe. 4. Die Puppe öffnet sich und der Schmetterling kommt heraus. 5. Der weibliche Schmetterling findet ein Männchen und legt Eier ab. Umwandlungsprozesse_Schmetterling_Material 2 EFSZ-EPLC 2011 Z. Royer (Université des Antilles et de la Guyane)

49 DER SCHMETTERLING Name Vervollständige die Sätze über den Entwicklungszyklus des Schmetterlings. 1. Der Schmetterling hat Entwicklungsstadien. 2. Der weibliche Schmetterling legt auf ein Blatt. 3. Aus dem Ei schlüpft eine. 4. Nach ein paar Wochen verpuppt sich die und schläft ein. 5. Einige Wochen später öffnet sich die und ein wunderschöner schlüpft heraus und fort. Umwandlungsprozesse_Schmetterling_Material 3 EFSZ-EPLC 2011 Z. Royer (Université des Antilles et de la Guyane)

50 Name: Beobachtungsprotokoll Ich habe einen Schmetterling gesehen: am (Datum). Wo : Farbe : Name : Wie war das Wetter zu der Zeit: (kreuze an) Mal deinen Schmetterling oder kleb ein Foto auf! CELV-EPLC 2011 Umwandlungsprozesse_Schmetterling Material 4 (Franziska Groß)

51 Schmetterlinge bei uns Name Lebensweise Aussehen Der Zitronenfalter die Nahrung: Der Schmetterling frisst Blütennektar. (z. B. Flieder) Die Raupe frisst Blätter von Sträuchern. (z. B. Faulbaum) Schmetterling zu beobachten 1 : J F M A M J J A S O N D * * * * * * * * * Der kleine Fuchs die Farben: zitronengelb, vier Punkte: orange die Nahrung: Der Schmetterling frisst Blütennektar. Die Raupe frisst Blätter von Brennnesseln. Schmetterling zu beobachten: J F M A M J J A S O N D * * * * * * * * Das Tagpfauenauge die Farben: orange, Rand : schwarz, weiß, blau La nourriture (Nahrung): Der Schmetterling frisst Blütennektar (z. B. Veilchen, Klee, Disteln) und saugt auch Saft von reifem Obst. Die Raupe frisst Blätter von Brennnesseln und auch Obst. Schmetterling zu beobachten: J F M A M J J A S O N D * * * * * * * * * Les couleurs (Farben): rot-braun, Augenflecken unten: blau / oben: blau, weiß, rot 1 Bitte beachten: Das Vorkommen der Schmetterlinge ist auch vom Wetter abhängig! CELV-EPLC 2011 Umwandlungsprozesse_Schmetterling Material 5 (Jennifer Bolduan)

52 Dokument 2: Gedicht zum Schmetterling Schmetterling - Flatterding Schmetterling Flatterding, flattert still wie er will, fliegt ganz hoch höher noch, schwebt im Kreis keiner weiß. Fliegt er weg ins Versteck? Bleibt er da mir ganz nah? Dreht er sich sieht er mich? Kommt er bald macht er halt? Schmetterling Flatterding! Jetzt, hurra bleibt er da, setzt sich her freut mich sehr, schüttelt sich kitzelt mich, bleibt dann still wie ich will. Schmetterling schönes Ding. (in: Kleiner Fuchs (Foto: Renate Krüger) Umwandlungsprozesse_Schmetterling_Dokument 2 EFSZ-EPLC 2011 Z. Royer (Université des Antilles et de la Guyane)

53 Assessment criteria for CLIL-STEM Lessons: Planning CLIL-module I Lesson Planning General aims/goals Are the teaching aims clear? Are the learning outcomes defined? Is the function of the mobile lab clarified? Content Is the module content linked to past learning? Is the presentation of new content clear? Is the content accessible? Is content distributed in different, progressive steps? Is a progression from simpler to more complex content elements provided? What impact does the use of the mobile lab have on making the content accessible? none some extensive Cognition (thinking skills) Which thinking skills are involved in the steps of the different modules: Lower-order thinking skills: defining, identifying, classifying.? Higher-order thinking skills: explaining, applying, comparing, hypothesizing? Are appropriate strategies provided to develop thinking skills? Which ones?... What impact does the use of the mobile lab have on cognitive processing? none some extensive Communication (language) Which language activities are involved? listening reading speaking interacting (student teacher) interacting (student teacher) writing Are language functions (grammar/structures and vocabulary) defined in detail? Are interactional functions (agreeing, disputing, questioning) defined in detail? Are the students involved in using the language? To which degree (%)? Are the students involved in learning the language? To which degree (%)? Communication (interaction) To what extent do the students use code-switching / code-mixing: occasionally extensively To what extent does the teacher use code-switching / code-mixing: occasionally extensively Which CALP functions are involved? (CALP: Cognitive Academic Language Proficiency)... Which socio-communicative functions (BICS: Basic Interpersonal Communicative Skills) are involved?... What impact does the use of the mobile lab have on communication: (student teacher): none some extensive (student student): none some extensive Culture / Community Does the content offer opportunities to develop/expand social/cultural perspectives? Which curriculum links to other subjects can the content encourage? Based on: F. Quartapelle (ed.) 2012: Assessment and evaluation in CLIL Adapted for Schools: Future Labs with focus on 4Cs model (Doyle) by Gerhard Bach. Internal project use only.

54 Assessment criteria forclil-stem Lessons: Delivery & Outcomes CLIL-module II Lesson Delivery & Outcomes Lesson planning review Does each step provide a balanced quantity of materials and tasks? Are the planning details appropriate (time, level and complexity of activities)? Teaching & learning strategies Which strategies are used to link new information to previous learning? brainstorming questions key words guessing games (e.g.riddles), contests other:... Which strategies are used in order to make input comprehensible? (List items!) oral scaffolding - questioning, paraphrasing, thinking aloud visual scaffolding / visual aids key vocabulary emphasizing language input appropriate for students proficiency level graphic organizers, mind maps mobile lab activities other:... Which thinking strategies are used to support learning (comprehension & production) oral scaffolding questioning framing mind mapping (unstructured, free-flowing) concept mapping (structured mind map) cubes (circle, underline, box, evaluate, solve) summarizing reviewing other:... Classroom Management (instructional organizers) Which classroom management activities are planned and executed? teacher s speech group work pair work individual activities warm up exercises or tasks integrating language improvement and content learning tasks focusing content and real world connections mobile lab activities managed by students other:... Teaching resources Which teaching materials are provided? Are the materials authentic or adapted for classroom use? Which of these are provided by the mobile lab? Which of these are generated for the use of the mobile lab? Does the use of the mobile lab clearly support the learning of content? Does the use of the mobile lab clearly support the learning of language? Does the use of the mobile lab clearly support student interaction? Does the use of the mobile lab clearly support students management skills? other:... Based on: F. Quartapelle (ed.) 2012: Assessment and evaluation in CLIL Adapted for Schools: Future Labs with focus on 4Cs model (Doyle) by Gerhard Bach. Internal project use only.

55 CLIL-STEM Lesson Planning / Template / TTC Lesson (title) Subject/Topic: Language competence level A1 A2 + B1 B2 C1 Class/grade: Number of students in class: Prerequisites / requirements: (e. g.: language or content revision or preparation; use of L1 in specified teaching segments) Age of learners: : Duration of lesson(s): Content of lesson: Teaching aims/objectives Content: Communication: Cognition: Culture/ community/ citizenship:

56 CLIL-STEM Lesson Planning / Template / TTC FL/STEM lesson planning template based on 4Cs (see next page) (content, communication, cognition, culture) phase trigger time Content Objective/Competence ( can-do statements) Student activity Social form/ setting Material, media, mobile lab Language: subject specific terminology Language: communication & interaction Teacher activity Notes, comments on processes & outcomes = including affective outcomes, (self-) evaluation hypothesis experimentation, (processes, results) verification of hypothesis conclusion transfer generalization application

57 CLIL-STEM Lesson Planning / Template / TTC FL/STEM and the domains of the 4Cs C1 Content / Learning outcomes know (content): be able to (content, communication): be aware (content, cognition): C2 C3 Communication: Language learning & Interaction Cognition / cognitive processing: LOTS & HOTS Vocabulary (revisited) Vocabulary (new): subject matter specific (CALP) Vocabulary (new): general (BICS) Structures (focus on grammar) Language functions (information, argumentation, questioning, reasoning) Remembering / Identifying Comparing Classifying Predicting Reasoning Synthesizing / creating C4 Culture / Community Awareness (of scientific topic as relevant for the culture / community) Involvement (project continuation outside of classroom) Communication (proliferation of scientific results in community)

58 CLIL/STEM Observation Checklist Grade Level: Number of Students: Date: Lesson Observed: ( 1 ) ( 2 ) ( 3 ) Duration of Lesson (minutes): The following categories identify criteria for CLIL-STEM lessons (delivery and outcomes) - see details in (1) lesson planning template and (2) assessment checklists. This checklist serves as the third component: observation. Note: Not all features may be observable in any one lesson; there may be others not listed here; use space provided at bottom of page to add further categories. Also, observers are advised to use the lesson plans as an additional reference tool. Indicators / observed features of achievement 1. Lesson structure, design, and outcomes observed observed partly not observed no answer / does not apply Planned objectives / learning outcomes are clearly formulated and recognisable in all phases and activities of the lesson. The quantity of materials and tasks reflect a balance of individual learning phases. Content is designed / modified to correspond with learner cognitive level. Language is designed / modified to correspond with learner comprehension level. Learning outcomes reflect knowledge (content). Learning outcomes reflect skills & abilities (communication). Learning outcomes reflect awareness (cognition, transfer). Lesson reflects 5 methodological steps of STEM inquiry approach (trigger hypothesis - experimentation verification/conclusion generalisation/transfer) Comments 2. Teaching & Learning Strategies Specific strategies are used to link new information to previous learning (e.g. brainstorming, eliciting keywords, guessing/hypothesizing). Routine activities are used to quickly engage students in learning, experimenting and communicating. Specific strategies are used to make input comprehensible (e.g. scaffolding, graphic organizers, body language). Specific thinking strategies are used to support learning in the cognitive domain (e.g. framing, mind-mapping, cubing, summarizing). 3. Content, Language & Communication Language activities are varied and balanced (listening, reading, speaking, interacting). Language functions (grammar, structures, vocabulary) are explained and practiced when necessary (= focus on form). Interactional functions (agreement, disagreement, questioning) are freely used by learners (= focus on communication). Teacher encourages code-switching in order to keep communicative flow alive. Learners also make use of code-switching without teacher encouragement. Content stimulates students use of BICS in exchanging their ideas with each other. Content stimulates students use of CALP in exchanging their ideas with each other. The use of the mobile lab has a clear impact on communication. The use of the mobile lab has a clear impact on cognitive processing. 4. Classroom and Learning Processes Management / Mobile Labs Classroom management activities observed include: teacher s speech; group work; pair work; individual activities; other (please specify) Learning processes management activities observed include: warm up activities; tasks integrating language and content; tasks focusing on transfer of content to other contexts; tasks generated by students spontaneously; other (please specify) Materials used in lesson have been generated/modified for use in mobile lab activities. The use of the mobile lab supports the learning of STEM content. The use of the mobile lab supports the learning of language. The use of the mobile lab supports the use of language in interaction. The use of the mobile lab supports students management skills. 5. Other

59 Geometry: Polygons and Polyhedra Overview Participants will explore and discuss polygons and polyhedra. Category: Math, Science, Engineering Learning Goals Discuss and use polygon, polyhedral, and solids terminology Experiment using the scientific method Construct and test space figure models Participants The activity can be conducted with almost any number of participants and one session leader. Materials Construction Materials Pieces: Toothpicks, straws, or some other material for constructing Connectors: Mini marshmallows, raisins, gum drops, modeling clay, or some other connector material Activity Sheet, one per participant Scissors Solids (e.g. die, rectangular box, can of food, ball, pyramid, etc.) Supplemental Shapes and Solids Sheet Pencil/ Pen Activity Suggested time: 90 minutes Setup Have various solids and/or pictures of shapes and solids placed around the tables or work areas for participants to see as they arrive. Polygons What is a polygon? (a 2-dimensional shape made up of straight lines) Have each participant match the name of the shape with the picture of the shape. How many sides does a googolgon have? (10^100 sides) What shapes are on the surface of a soccer ball? (black pentagon and white hexagon) Have participants make a square out of pieces and connectors. Stand it upright. 26

60 Is it sturdy? (no) Have participants make a triangle out of pieces and connectors. Stand it upright. Is it sturdy? (yes) Polyhedra What is a polyhedron? (a 3-dimensional space figure made up of flat faces; there are no curved surfaces) List some space figures (solids) that are polyhedra. (Polyhedra: Cube, Rectangular Space Figur, Pyramid with Square or Triangular Base) List some space figures (solids) that are not polyhedra. (Cylinder, Cone, Sphere) Have participants construct a tetrahedron (pyramid with a triangular base). Have participants hypothesize about the number of tetrahedral it will take to support a book. Then, put them in small groups to test their hypothesis. Discuss the results of their experimentation with using tetrahedra to support a book. What shape is common to both the triangular pyramid and the square pyramid? Where else do you see this shape? Take a walking tour, if feasible. (The triangle is a strong shape. It can be found in roof construction, supports under tables, wheelchair ramps, etc.) Credits Activity packet developed by Dawn Wiggins 27

61 The Shape of Things Participant Activity Sheet Polygon: List the number of sides for each shape; then, match the name of the shape with the shape. Triangle Quadrilateral Pentagon Hexagon Heptagon Octagon How many sides does a googolgon have? What shapes are on the surface of a soccer ball? Make a square out of pieces and connectors. Stand it upright. Is it sturdy? Make a triangle out of pieces and connectors. Stand it upright. Is it sturdy? Polyhedron: List some space figures (solids), polyhedra or otherwise. Construct a tetrahedron (pyramid with a triangular base). Supporting a book with tetrahedra. Hypothesis: A book can be supported with tetrahedra. Form small groups and experiment to see how many tetrahedra it takes to support a book. 28

62 It takes tetrahedra to support a book. What shape is common to both the triangular pyramid and the square pyramid? Where else do you see this shape? Supplemental Shapes and Solids 29

63 Presentations Presentation 1: Task based language learning and teaching Presentation 2: CLIL-Principles Presentation 3: CLIL- the 4 Cs- C1 Content Presentation 4: CLIL the 4 Cs- C2 BICS & CALP Presentation 5: CLIL the 4 Cs- C3 Cognition - LOTS & HOTS Presentation 6: CLIL Assessment

64 Task-based language learning and teaching / Handlungsorientiert Lernen und Lehren Gerhard Bach, Universität Bremen Gerhard Bach

65 Lisas Eintrag im Lerntagebuch / Lisa s entry in her learning diary Lisa Alter: 8 Jahre, 3. Klasse Grundschule (Deutschland) 1. Lernjahr Englisch als Fremdsprache Eintrag in ihr Lerntagebuch am Ende des Schuljahres Ich mag Englisch, weil wir da raus dürfen und englische Spiele spielen und englische Lieder singen. Am liebsten mag ich im Buch die Geschichten lesen. Wenn ich lese, schau ich die Bilder an und dann kann ich die Wörter besser sagen. Wenn ich schreibe, denke ich auch an die Bilder. Ich finde es lustig, wenn ich how are you zu meiner Lehrerin sage auf dem Pausenhof und sie macht große Augen. Manchmal spreche ich lustige Wörter nur so für mich. Blöd find ich Rechnen auf Englisch, die Zahlen hören sich so komisch an: fourteen, fifteen und so weiter. Haben Sie ähnliche Erfahrungen? Lisa age 8, third grader in German primary school, first year EFL learner entry in her personal language portfolio (ELP) (transl. from German): I love English because we get to go outside and play English games and sing songs. I like reading the stories in our book best. When I read I look at the pictures and this helps me say the words better. When we write I also think of the pictures. I think it s funny when I say hello, how are you in English to my teacher in the hallway and she looks at me in surprise. I sometimes say funny words to myself. I hate doing math in English, the numbers sound crazy: fourteen, fifteen and so on. Do you have similar experiences? Gerhard Bach

66 Lisas Eintrag pädagogisch betrachtet Lisa s entry the educator s view Ich mag Englisch, weil wir da raus dürfen und englische Spiele spielen und englische Lieder singen. Am liebsten mag ich im Buch die Geschichten lesen. Wenn ich lese, schau ich die Bilder an und dann kann ich die Wörter besser sagen. Wenn ich schreibe, denke ich auch an die Bilder. Ich finde es lustig, wenn ich how are you zu meiner Lehrerin sage auf dem Pausenhof und sie macht große Augen. Manchmal spreche ich lustige Wörter nur so für mich. Blöd find ich Rechnen auf Englisch, die Zahlen hören sich so komisch an: fourteen, fifteen und so weiter. I love English because we get to go outside and play English games and sing songs. I like reading the stories in our book best. When I read I look at the pictures and this helps me say the words better. When we write I also think of the pictures. I think it s funny when I say hello, how are you in English to my teacher in the hallway and she looks at me in surprise. I sometimes say funny words to myself. I hate doing math in English, the numbers sound crazy: fourteen, fifteen and so on. Gerhard Bach

67 Lisas Eintrag pädagogisch betrachtet Lisa s entry the educator s view Ich mag Englisch, weil wir da raus dürfen und englische Spiele spielen und englische Lieder singen. Am liebsten mag ich im Buch die Geschichten lesen. Wenn ich lese, schau ich die Bilder an und dann kann ich die Wörter besser sagen. Wenn ich schreibe, denke ich auch an die Bilder. Ich finde es lustig, wenn ich how are you zu meiner Lehrerin sage auf dem Pausenhof und sie macht große Augen. Manchmal spreche ich lustige Wörter nur so für mich. Blöd find ich Rechnen auf Englisch, die Zahlen hören sich so komisch an: fourteen, fifteen und so weiter. 1 Kulturelle Dimension; Lernen als Spiel ; kreative Interaktion cultural dimension of language learning and language learning as playful / creative interaction 2 Vernetzung sprachlicher und visueller Impulse networking reading with visual and aural/oral signals 3 Vernetzung schriftsprachlicher und visueller Impulse networking writing with visual signals 4 soziale Dimension des Lernens und Aktivierung ( empowerment ) von Sprachhandlungen social dimension of communication and empowerment through languaging 5 emotionale Dimension: Sprache und Klang sense of language as emotion Gerhard Bach

68 The learning cycle in the activity-designed approach Der Lernzyklus im handlungsorientierten Lehr-/Lernansatz engagement autonomy in talking about / expressing themselves, learners (re-) create identity Engagement Autonomie Über die eigene Welt sprechen = Identitätsbildung affective bond cognitive & emotional engagement in learning process belonging developmen t of an affective bond to language community identity investment sense of belonging affektive Bindung kognitives & emotionales Engagement im Lernprozess Identitätsbildung Teilhaberschaft Teilhaberschaft affektive Bindung an Lerngemeinschaft Gerhard Bach

69 Teaching and Agency / Autonomie (learner centered / activity-designed approach) Aspects of the activity-designed approach are: decision-making in the classroom; relationships between structure of language and the learning process; relationship between perception, action and understanding; learner's relationship to the world inside/outside classroom; learner's empowerment to monitor and control learning processes. Handlungsorientierung bedeutet für die Lerner: Entscheidungen treffen beim Lernen; Beziehungen herstellen zwischen Sprache und Lernprozess; Beziehungen herstellen zwischen Wahrnehmen, Verstehen und Handeln; Beziehungen herstellen zwischen dem Unterricht und der außerschulischen Welt Den eigenen Lernprozess beobachten und kontrollieren können. Source: van Lier, Leo. "Action-based Teaching, Autonomy and Identity." Innovation in Language Learning and Teaching, vol. 1, no.1 (2007): Quelle: van Lier, Leo. "Action-based Teaching, Autonomy and Identity." Innovation in Language Learning and Teaching, vol. 1, no.1 (2007): Deutsche Übersetzung: Gerhard Bach Gerhard Bach

70 Communicating in activity-designed learning contexts Kommunikation in handlungsorientierten Lernkontexten T: Richard, where is your homework? S: I couldn t do it. I was by my uncle and I come late at home. T: What time was it when you came home? When did you come home from your uncle s? S: At eight or so. At half past eight. T: And what did you do at your uncle s? S: We repaired the car. T: Your uncle s car? S: Yes. We had hmm Probleme hmm problems. We did not find a n Engländer, an Englishman (laughs) so n (mumbles, class laughs) T: Well, what you mean is a tool, ein Werkzeug,, for turning nuts... (makes gesture). I think it s called a spanner. Did you find a spanner in the end? S: No. T: So you couldn t repair the car after all? S: No, we couldn t. But we hmm tried long, till late in the night. T: I see. And therefore you couldn t do your homework. Well, do it for tomorrow then, will you? Action-designed (language) learning is experiential, contextual and authentic erfahrungsbasiert, unmittelbar und authentisch learning activities interactive and autonomous engagiert, interaktiv und autonom communicative processes learner and learning oriented prozess-, lerner- und lernorientiert task processing product oriented / ergebnisorientiert results of classroom based learning activities emancipatory / emanzipatorisch development of social competences holistic / ganzheitlich the learner s personality and individuality Source: Bach/Timm (2013): Gerhard Bach

71 Questions / comments / feedback? Gerhard Bach

72 CLIL Principles Gerhard Bach CLIL Consultant Universität Bremen

73 You can analyse the past, but you need to design the future. That is the difference between suffering the future and enjoying it. Wir können die Vergangenheit analysieren, aber die Zukunft müssen wir entwerfen. Der Unterschied zwischen beiden ist, die Zukunft ertragen zu müssen oder sich ihrer erfreuen zu dürfen. Edward de Bono Gerhard Bach

74 CLIL very simply is / Einfach gesagt ist CLIL... ein Lehr- und Lernansatz mit doppeltem Fokus, bei dem die L1 und eine weitere Sprache in kommunikativen Settings eingesetzt werden, um Wissen und Kompetenzen sowohl im Inhaltsbereich als auch im sprachlichen Bereich zu fördern, mit Bezug zu vordefinierten Kompetenzstufen. a dual-focused teaching and learning approach in which the L1 and an additional language are used in communicative settings for promoting both content mastery and language acquisition to predefined levels. Quelle / Source: CCN CLIL Cascade Network 2009 Gerhard Bach

75 Orbit? What was that again? Planet? Plan it? Plan what? elliptical? Why not round? Where do we see what? Gerhard Bach Used by permission: H.-M. Järvinen

76 CLIL Curriculum: 4 Cs (broadly speaking) Content (context): topic / theme Inhalt / Thema Communication: language & interaction / Sprache & Interaktion Cognition: mental processing / mentale Verarbeitungsprozesse Culture (community): social environment Schule und Umwelt als soziale Lernorte Gerhard Bach

77 CLIL komplexes Netzwerk / complex network CLIL (= Content and Language Integrated Learning) ist ein didaktisches Konzept, bei dem ein Sachfach, z.b. Kunst, Musik, Physik, Geschichte oder Sport, in einer Fremdsprache unterrichtet wird. Sprache und Inhalt werden integrativ gelernt. In der Auseinandersetzung mit authentischen Lernaufgaben, in denen Materialien und Inhalte der realen Welt bearbeitet werden, können die Lerner sowohl ihre fremdsprachliche Kompetenz erweitern als auch ein tiefer gehendes Verständnis der jeweiligen Inhalte erlangen. Der daraus resultierende Mehrwert ist in verschiedenen schulischen und außerschulischen Bereichen festzustellen. Sprachlich und inhaltlich integriertes Lernen in wirklichkeitsnahen Kontexten fördert darüber hinaus die interkulturelle Kompetenz. CLIL (= Content and Language Integrated Learning) is an instructional concept in which specific subject-matter, such as Art, Music, Physics, History, or Physical Education, is taught in a language different from the mother tongue. Language and content are learned in an integrative manner. In working with authentic learning materials, the learners expand their language competence and, at the same time, gain a deeper understanding of the subject matter in question. The added value resulting from this dual approach can be found in different areas inside and outside of the school environment. In addition, content and language integrated learning in real-life and context-specific situations promotes the development of intercultural competence. Quelle / Source: Gerhard Bach: Bilingualer Untericht: lernen lehren forschen. In: Bach/Niemeier (Hg.) Bilingualer Unterricht: Grundlagen, Methoden, Praxis, Perspektiven. 5. Auflage. Frankfurt: Lang (2010), pp Gerhard Bach

78 CLIL komplexes Netzwerk / complex network 6 basic features / 6 grundlegende Elemente language learning =language use / Sprache lernen = Sprache benutzen, um zu lernen using language to learn (not learning to use language) contextualized language use / Sprache in realen Kontexten anwenden focus on function of language (not focus on form) situated language use / Sprache in konkreten Situationen anwenden learner s locality (the here and now ) knowledge and concept formation / Wissenszuwachs und Konzeptbildung general concepts ( rain ) / scientific concepts ( precipitation ) communication and interaction / Kommunikation und Interaktion inter-personal, culture-specific & cross-cultural management of learning / selbstregulierendes Lernen instructional environment, task/activity orientation, interdisciplinarity, selfaccess, language awareness Gerhard Bach

79 Gerhard Bach 4 Cs complex network (Coyle 2011)

80 Networking the 4 Cs what is learning in CLIL? A CLIL lesson is not a language lesson neither is it a subject lesson simply transmitted in a foreign language Instead, a CLIL lesson combines elements of the 4 Cs in a dynamic manner helps the learner to... make progress in knowledge, skills and understanding related to specific topics in the curriculum [content]... to use language to learn whilst learning to use language [communication]... develop thinking skills and link concept formation, understanding and language [cognition]... become familiar with alternative perspectives and values, which deepen awareness of otherness and self. [culture] Gerhard Bach

81 4 Cs Netzwerk: Was ist Lernen in CLIL? CLIL-Unterricht... ist weder ein reiner Sprachunterricht, noch ist er ein Fachunterricht, der nur in einer anderen Sprache stattfindet. CLIL-Unterricht... vernetzt die einzelnen Faktoren der 4 Cs und unterstützt so den Lerner... sein Wissen, seine Kompetenzen und sein Verständnis über konkrete Themen zu erweitern; (C1 content; auch context) dabei wendet er die fremde Sprache an, um Sachverhalte zu erlernen und sich mit anderen darüber auszutauschen; (C2 communication) so entwickelt er kognitive und sprachliche Fähigkeiten, mit denen er Konzepte bilden und erproben kann; (C3 cognition) zugleich macht er sich vertraut mit alternativen Sichtweisen und Werten, sowohl von sich selbst als auch von anderen. (C4 culture; auch community) Gerhard Bach

82 Networking the 4 Cs : promoting learning as activity A CLIL lesson is not a language lesson neither is it a subject lesson simply transmitted in a foreign language Instead, a CLIL lesson combines elements of the 4 Cs in a dynamic manner helps the learner to... make progress in knowledge, skills and understanding related to specific topics in the curriculum [content]... use language to learn whilst learning to use language [communication]... develop thinking skills and link concept formation, understanding and language [cognition]... become familiar with alternative perspectives and values, which deepen awareness of otherness and self. [culture] Gerhard Bach

83 4 Cs das dynamische Modell community context Culture is the foundation for content, communication and cognition to build on Culture ist das Fundament, auf dem Inhalt, Kommunikation und Kognition aufbauen Gerhard Bach

84 CLIL added value / Mehrwert fördert interkulturelle & kommunikative Kompetenz fördert multilingualen Interessen und Einstellungen eröffnet die Möglichkeit differenzierter Konzeptbildung intensiviert Kontakt zur Zielsprache erfordert keine zusätzlichen Unterrichtsstunden kooperiert mit anderen Fächer, ("fächerübergreifender Unterricht) bietet vielfältige Unterrichtsmethoden und Arbeitsformen (Mehrdimensionalität) erhöht die Motivation und das Selbstvertrauen der Lerner, sowohl sprachlich als auch fachlich builds intercultural knowledge and understanding as well as intercultural communication skills develops multilingual interests and attitudes provides opportunities to study content through different perspectives allows learners more contact with the target language does not require extra teaching hours complements other subjects rather than competes with them diversifies methods and forms of classroom practice increases learners' motivation and confidence in both the language and the subject being taught Quelle: Source: Gerhard Bach

85 Gerhard Bach Need more information on CLIL and the 4Cs? Wo finde ich mehr über CLIL und die 4 Cs?

86 CLIL Literatur/e Fok/cus: 4 Cs Methoden / teaching methods html Gerhard Bach

87 CLIL Literatur/e Fok/cus: Einführung & Beispiele / Introduction and examples 1. Einführung in CLIL 2. Warum / wozu CLIL? 3. Die 5 Cs 4. Der CLIL-Ansatz 5. Unterrichtsbeispiele 6. CLIL Evaluierung 7. Videos Gerhard Bach

88 Gerhard Bach

89 Gerhard Bach It s time to talk CLIL

90 CLIL Principles Gerhard Bach CLIL Consultant Universität Bremen

91 CLIL the 4 Cs: C1 - Content content /communication /cognition / culture Gerhard Bach CLIL Consultant (University of Bremen, Germany)

92 4 Cs review: inter-connections A CLIL lesson is not a language lesson neither is it a subject lesson simply transmitted in a foreign language Instead, a CLIL lesson combines elements of the 4 Cs in a dynamic manner helps the learner to... make progress in knowledge, skills and understanding related to specific topics in the curriculum [content]... to use language to learn whilst learning to use language [communication]... develop thinking skills which link concept formation, understanding and language [cognition]... become familiar with alternative perspectives and values, which deepen awareness of otherness and self. [culture] Gerhard Bach

93 C1 - content Are all subjects taught in school equally useful for CLIL? Which are the advantages of learning content matter in another language? Is all content equally suitable for learning? What are the special requirements concerning MINT subjects? How can input become comprehensible when the focus needs to be on content and language at the same time? What s your opinion on this? Take notes on one of these questions for a 3 minute presentation. Gerhard Bach

94 CLIL C1 Content Guiding principle: Using language to learn It is content which determines the learning route. If it were language, imagine how limiting this would be. Example: learners have not yet been introduced to the past tense. Try to have a conversation with someone using only the present tense in authentic settings - it is almost impossible. If the content requires use of the past tense and learners have not studied this, then CLIL lessons will enable learners to access the language needed in the defined context in different ways. This may initially be in the form of using key phrases in the past tense without studying the whole tense formation at this stage. The emphasis is always on accessibility of language in order to learn. Source: Coyle (2011) Gerhard Bach

95 CLIL C1 Content Guiding principle: Using language to learn content. Language lesson or CLIL lesson? Source: Bentley (2010): 9

96 CLIL C1 Content Guiding principle: Using language to learn subject matter. Examples: Language teachers developing a content type approach to a theme for example House and Home, and carrying out a comparative study between house and home in an African country and in one s own country & culture. Tandem project which involves both language teachers and subject teachers planning together. Example: a study on Glocalization the global world and local concerns (language and geo-politics / social studies). Cross-curricular project on Peace in a foreign language, involving different approaches such as scientific, geographical, historical, political, economic, literary and artistic. We will investigate a concrete example later. Gerhard Bach

97 CLIL C1 Content Guiding principle: Using language to learn subject matter. Lesson planning Defining the topic What will I teach? What will my students learn? What are my teaching aims/objectives? What are the learning outcomes? What are the assessment criteria? Step 1: All of these in terms of content, communication and cognition Step 2: Focus on content Step 3: concretization see lesson planning template Gerhard Bach

98 CLIL the 4 Cs: C1 - Content content /communication /cognition / culture Gerhard Bach CLIL Consultant (University of Bremen, Germany)

99 CLIL the 4 Cs: C2 - BICS & CALP content /communication /cognition / culture Gerhard Bach CLIL Consultant (University of Bremen, Germany)

100 Sprache im Unterricht ist wie ein Werkzeug, das man gebraucht, während man es noch schmiedet. (W. Butzkamm) Language in the classroom is like a tool that you use while you are still forging it. Gerhard Bach

101 CLIL C2 Content / subject matter / theme / topic Communication /interaction Cognition / thinking Culture / citizenship Gerhard Bach

102 C2 communication / interaction: typical questions / typische Fragen How can we ensure high output of communication between the learners and their instructor and among learners themselves, even when the foreign language is still foreign to some? Wie können wir ein hohes Maß an Kommunikation zwischen Schülern und Lehrern und zwischen Schülern untereinander erreichen, selbst dann, wenn die Fremdsprache für die Schüler noch fremd ist? What are the specific communicative tools learners need in CLIL? How do we help them attain these? Welche besonderen sprachlichen Hilfsmittel benötigen die CLIL-Schüler? Wie helfen wir ihnen, sich diese anzueignen? CLIL the double focus of language-as-interaction: learning to use language (focus on form / accuracy ) using language to learn (focus on content / meaning ) CLIL der doppelte Fokus von Sprache als Interaktion : die Sprache lernen (Fokus auf sprachlicher Form / Korrektheit) die Sprache benutzen, um zu lernen (Fokus auf Inhalt und Bedeutung) Gerhard Bach

103 focus on form (as part of language instruction) or focus on meaning (as part of CLIL) Focus on form Focus on meaning (Bedeutung) Learners consciously memorize language rules and functions, and (re-)produce them in a learning environment. Schüler erlernen bewusst sprachliche Regeln und (re-)produzieren sie in einem Lernkontext Learners are exposed to meaningful language input and use language spontaneously in meaning-focused interaction. Schüler erhalten sprachlichen Input in bedeutsamen Situationen und interagieren sprachlich spontan in entsprechenden Kontexten. Gerhard Bach

104 C2 communication / interaction doppelter Fokus CLIL the double focus of language-as-interaction: learning to use language (focus on form / accuracy ) using language to learn (focus on content / meaning ) CLIL der doppelte Fokus von Sprache als Interaktion : die Sprache lernen (Fokus auf sprachlicher Form / Korrektheit) die Sprache benutzen, um zu lernen (Fokus auf Inhalt und Bedeutung) Brainstorm on double focus : an example from the subject you teach Brainstorm über den doppelten Fokus: ein Beispiel aus Ihrem Fachunterricht Gerhard Bach

105 C2 BICS & CALP: Welche Sprache braucht das Lernen? Beispiel Physik: Flaschenzug / Pulley Schüler: Am Flaschenzug mach ich es so: Ich zähle die Seilstücke rechts und links von der losen Rolle und teile das Gewicht durch diese Zahl. Das ist dann die Zugkraft am Flaschenzug. Fachbuch: Hängt beim Flaschenzug die Last an n tragenden Seilabschnitten, so ist die am Seilende erforderliche Zugkraft F gleich dem n-ten Teil der Gewichtskraft der Last Quelle: adaptiert aus Josef Leisen: Wie wird Sprache im Fachunterricht gelernt? Gerhard Bach

106 The complexity of learner language: BICS & CALP BICS Basic interpersonal communicative skills Alltagssprache BICS typically refers to concrete, observable things, people, and actions, and is typically supported by a considerable amount of contextual information. BICS = grundlegende Kommunikationsfähigkeiten, also Sprachkompetenz in der Alltagskommunikation und im zwischenmenschlichen Bereich CALP Cognitive academic language proficiency Fachsprache CALP refers to cognitively demanding language (e.g. abstract nouns and complex syntax) as a tool for critical thinking. CALP = unterrichtsbezogene kognitive Sprachkenntnisse und Sprachkompetenz in der Fachsprache Gerhard Bach

107 The complexity of CALP in CLIL academic language typically includes an increased variety in the vocabulary, such as the use of rare and/or abstract nouns; Syntactic and lexical variety which is cognitively demanding. In addition, the specific content forces the user/learner to be very precise in describing what they are learning / doing. Gerhard Bach Source: Essential Science Plus. Level 6 Primary

108 CLIL-English: Resource for Teachers Gerhard Bach Source:

109 BICS & CALP in CLIL general and subject-specific vocabluary turbine generator renewable transmission heat light sound some tall use many magnetic field conducting wires power plant subject-specific voc. for talking about electricity production CALP general voc. used in science and used in everyday situations CALP & BICS often used words in general language and used in subjectspecific language BICS & CALP compounds used when when we talk about certain concepts CALP Some of these words are easier to understand and use than others, but CLIL learners have to know all of them to follow instructions, to work on science questions, to prepare presentations, etc. Gerhard Bach

110 BICS & CALP in CLIL handlungsbezogenes und fachbezogenes Vokabular Zirkel Umfang Durchmesser Mittelpunkt Zahl Größe ungefähr drum herum viele steiler Anstieg plötzlicher Abfall Gesamtergebnis Fachspezifischer Wortschatz zur Beschreibung der Teile eines Kreises. CALP Handlungssprachlicher Wortschatz, Anwendung sowohl im Alltag als auch im Fachdiskurs CALP & BICS Häufig verwendete Wörter, primär alltagssprachlich, aber auch im Fachdiskurs BICS (& CALP) Kollokationen, zur Beschreibung spezifischer Konzepte oder Prozesse CALP Manche dieser Wörter sind einfacher zu verstehen und zu lernen als andere. CLIL- Lerner müssen sie alle anwenden können, um Aufgaben im naturwissenschaftlichen Bereich lösen zu können. Gerhard Bach

111 CLIL C2 Content / subject matter / theme / topic Communication /interaction Cognition / thinking Culture / citizenship Gerhard Bach

112 Activating CLIL: C2 - Communication When second-language learners are involved in communication activities in the classroom that focus on the authentic exchange of information, and invite the expression of critical thinking skills, four areas of communicative competence are stimulated: accuracy coherence appropriateness effectiveness Thus the role of the teacher in CLIL is to create contexts which enhance both content knowledge and language growth provide communicative settings integrating content and language Wenn L2-Schüler im Unterricht in kommunikative Aktivitäten eingebunden werden, deren Fokus auf dem authentischen Informationsaustausch liegt und kritisches Denken anregt, werden vier Bereiche von kommunikativer Kompetenz stimuliert: Genauigkeit Stimmigkeit (Kohärenz) Angemessenheit Wirksamkeit Aufgabe der Lehrkraft ist es also, Lernkontexte zu schaffen, die Wissenszuwachs ebenso fördern wie sprachlichen Zuwachs, Kommunikationsanlässe zu schaffen, die Inhalt und Sprache miteinander vernetzen. Gerhard Bach

113 Gerhard Bach Questions? Comments? Fragen? Kommentare?

114 CLIL the 4 Cs: C2 - BICS & CALP content /communication /cognition / culture Gerhard Bach CLIL Consultant (University of Bremen, Germany)

115 CLIL C3 cognition LOTS & HOTS content /communication /cognition / culture Gerhard Bach CLIL Consultant (University of Bremen, Germany)

116 CLIL C3 Content / subject matter / theme / topic Communication /interaction Cognition / thinking Culture / citizenship Gerhard Bach

117 C3 cognition : typical questions / typische Fragen Welche Bedeutung hat eine hohe bzw. niedrige Komplexität bei Denkprozessen? Sind kognitive Prozesse in verschiedenen Fächern unterschiedlich ausgeprägt (z. B. naturwiss. / sozialwiss. Fächer)? Welche Hilfsmittel können wir nutzen, um Denkprozesse auf den verschiedenen Kompetenzstufen anzuregen und sprachlich zu verarbeiten? Welche Art von Aufgaben müssen wir entwerfen, um komplexere Denkprozesse zu fördern und welche Konsequenzen hat das für C1 (content) und C2 (communication)? Gerhard Bach How does CLIL account for lower and higher thinking skills? Are cognitive processes subject specific and thus differrent in individual subject matter areas (science, social science, art, music)? In which way do subject-specific materials need to be structured so as to ensure the development or promotion of cognitive thinking skills? Are there tools we can use for this? What kind of activities do we need to generate in order to support complex thinking processes?

118 C3 kognitive Kompetenzen entwickeln Aufgabe: ordnen Sie den Fragen kognitive Anforderungen zu 1. Benenne 6 Früchte auf dem Bild. 2. Finde etwas, das nicht rund ist und auch nicht eckig. 3. Gruppiere die Nahrungsmittel in Obst und Gemüse 4. Kann man diese Sachen auch in Deinem Land anbauen. Warum? Warum nicht? 5. Schreibe ein Rezept für eine Gemüsesuppe oder einen Obstsalat Kognitive Anforderung: klassifizieren vergleichen kontrastieren erschaffen definieren benennen unterscheiden evaluieren hypothetisieren identifizieren ordnen voraussagen argumentieren erinnern synthetisieren Gerhard Bach

119 C3 kognitive Kompetenzen entwickeln Aufgabe: ordnen Sie den Fragen kognitive Anforderungen zu 1. Benenne 6 Früchte auf dem Bild. 2. Finde etwas, das nicht rund ist und auch nicht eckig. 3. Gruppiere die Nahrungsmittel in Obst und Gemüse 4. Kann man diese Sachen auch in Deinem Land anbauen. Warum? Warum nicht? 5. Schreibe ein Rezept für eine Gemüsesuppe oder einen Obstsalat 1. benennen, erinnern, identifizieren 2. vergleichen, kontrastieren, identifizieren 3. unterscheiden, klassifizieren 4. voraussagen, argumentieren 5. synthetisieren, erschaffen Gerhard Bach

120 Kognitive Prozesse - Blooms Taxonomie (1974) 6 Stufen von LOTS zu HOTS (lower / higher order thinking skills) Wie kann man die Auswirkung von Zeit auf Raum in einem Modell sichtbar machen? Wie hat die Erforschung des Weltraums unser Weltbild verändert? Welche Verbindung besteht zwischen Zeit und Raum? Wie lange braucht die Raumfähre, um die Raumstation zu erreichen? Warum können Enten fliegen? Warum können Raumkapseln fliegen? Wann begann das Zeitalter der Raumfahrt? Gerhard Bach

121 Ordering cognition: Bloom s taxonomy from lower to higher order thinking skills How would you illustrate the impact of time on space? How has the exploration of space impacted our world? What links are there between time and space? How long will it take the space capsule to reach the docking station? Why can ducks fly? Why can space capsules fly? When did the space age begin? Bloom s Taxonomy (revised) Gerhard Bach

122 Kognitive Kompetenz erinnern C3 kognitive Kompetenzen & Beispiele Kognitionsfördernde Aktivitäten wiederholen, auswendig lernen Lernaufgaben Beispiele Wiederhole die Regel Wärme entsteht, wenn Ein Dreieck ist gleichschenklig, wenn identifizieren bezeichnen, lokalisieren Benenne drei Arten der Herstellung von Elektrizität. ordnen hierarchisieren organisieren, Reihenfolge bilden anordnen, zuordnen, Rangfolge erstellen Erstelle eine Zeitschiene über die Entwicklung des Autos. Erstelle eine Rangordnung für die 6 Arten von Mobilität. definieren erklären, darstellen, Erkläre Kapillaraktivität, definiere Geschwindigkeit. klassifizieren voraussagen Hypothesen bilden Begründungen entwickeln nummerieren, gruppieren, zuordnen Erwartungen äußern, Ergebnisse antizipieren Theorie erstellen argumentieren, schlussfolgern gruppiere Fischsorten nach Häufigkeit des Vorkommens im Mittelmeer. Was passiert, wenn wir Substanz (a) mit Substanz (b) mischen? Wenn wir ein Blatt Papier flach auf eine mit Wasser gefüllte Wanne legen, dann kann folgendes passieren: (1. ) (2. ) usw. Der Benzinverbauch wird sinken, wenn evaluieren bewerten, beurteilen Kommentiere die Argumente für / gegen den Einsatz von

123 CLIL C3 cognitive skills terms & examples cognitive skill classroom activity example remembering recall, recognize, relate reciting a verse from a poem identifying label, locate, match name three types of electricity production ordering organize, sequence Make a timeline for the development of atomic energy ranking order, put, place Put the statements about atomic energy in order of their historical development defining explain, outline, show Explain capillary, define velocity classifying number, group, order group sour items (acidity) predicting anticipate, expect What will happen when we mix substances (a) (b) hypothesizing formulate a theory If we, the consequence may be reasoning argue, conclude The efficiency of fuel comsumption can be improved when evaluating / creating assess, comment on, judge, rate Read a text on the defense of atomic energy and comment on the logic of its arguments Gerhard Bach

124 C3 Kognitive Prozesse - Blooms Taxonomie (1974) 6 Stufen von LOTS zu HOTS (lower / higher order thinking skills) Verben zur Formulierung von Aufgaben nach Ruth Meyer: erinnern verstehen anwenden analysieren evaluieren erschaffen nennen aufzählen anführen aussagen ausführen benennen bezeichnen erzählen berichten beschreiben zeichnen skizzieren darstellen schreiben schildern Gerhard Bach interpretieren erklären erläutern formulieren übertragen übersetzen deuten bestimmen identifizieren definieren darlegen ableiten demonstrieren zusammenfassen herausstellen anwenden erstellen ermitteln herausfinden lösen durchführen berechnen ausfüllen eintragen drucken planen erarbeiten verwenden bearbeiten speichern sichern formatieren isolieren auswählen entnehmen sortieren vergleichen einteilen einordnen bestimmen herausstellen analysieren vergleichen gegenüberstellen unterscheiden untersuchen testen entscheiden beurteilen bewerten sortieren klassifizieren bestimmen begründen auswählen prüfen entscheiden Stellung nehmen evaluieren entwerfen zuordnen verbinden tabellieren konzipieren zusammenstellen in Beziehung setzen entwerfen entwickeln ableiten ordnen beziehen koordinieren

125 Ordering cognition Using Bloom s taxonomy: helpful terms Gerhard Bach

126 C3 kognitive Kompetenzen Aufgabe: Erstelle je 3 Fragen zu LOTS and HOTS Task: Write three questions for LOTS and HOTS LOTS: HOTS: 1 2 Erinnern Verstehen Anwenden Analysieren Evaluieren Erschaffen 3 Gerhard Bach

127 C3 kognitive Kompetenzen Erstelle je 3 Fragen/Aufgaben zu LOTS and HOTS LOTS: 1. Welche Landschaftsformen sind hier zu erkennen? (Erinnern) 2. Erkläre das Klima, das hier vorherrscht (Verstehen) 3. Finde heraus, welchen Einfluss der Park auf die Luftqualität hat? (anwenden) Erinnern Verstehen Anwenden Analysieren Evaluieren Erschaffen HOTS: 1. Warum sind hier wohl so viele hohe Gebäude um den Park herum? (analysieren) 2. Inwieweit ist dieser Ort anders als der, wo Du wohnst? (evaluieren) 3. Wenn Du ein Stadtplaner wärest, was würdest Du verändern, aus welchen Gründen und mit welchen Mitteln? (erschaffen) Gerhard Bach

128 CLIL C3 cognitive skills Task: Write three questions for LOTS and HOTS Lower order questions: 1. What landscape features can you see? 8remember) 2. What kind of climate does this area have? (understand) 3. What is the impact of the park on the air quality? (apply) Higher order questions: 1. Why do you think are there so many tall building here? (analyze) 2. In what ways is this place different from where you live? (analyze, evaluate) 3. If you were a town planner, what would you change and why? (create) Gerhard Bach

129 Blooms Taxonomie = Strategiehilfe für Unterrichtsplanung = strategic aid for lesson planning Stufen = hierarchische Ordnung der Aufgaben = Schwierigkeitsgrad der zu vermittelnden Inhalte reflektieren Stufen = helfen zur Beschreibung der Kompetenzen (auch Einzelstunden übergreifend) Stufen = Unterrichtssequenzen und ihre Vernetzung optimieren. levels = hierarchical ordering of tasks/activities = reflext on level of difficulty of conten to be taught levels = helps description of competences (individual lesson and larger modules) levels = help optimize networking of lesson sequences. Gerhard Bach

130 CLIL C3 kognitive Kompetenzen Beispiel Grundschule: Erinnern, Verstehen Gerhard Bach

131 CLIL C3 kognitive Kompetenzen Beispiel Grundschule: Verstehen Analysieren Gerhard Bach

132 CLIL C3 kognitive Kompetenzen Beispiel Grundschule: Verstehen, analysieren und reproduzieren Gerhard Bach

133 CLIL C3 kognitive Kompetenzen Beispiel Grundschule: Anwenden, Analysieren Gerhard Bach

134 CLIL C3 kognitive Kompetenzen Beispiel Grundschule: Evaluieren, (Erschaffen) Schmetterling - Flatterding Schmetterling Flatterding, flattert still wie er will, fliegt ganz hoch höher noch, schwebt im Kreis keiner weiß. Fliegt er weg ins Versteck? Bleibt er da mir ganz nah? Dreht er sich sieht er mich? Kommt er bald macht er halt? Schmetterling Flatterding! Jetzt, hurra bleibt er da, setzt sich her freut mich sehr, schüttelt sich kitzelt mich, bleibt dann still wie ich will. Schmetterling schönes Ding. Gerhard Bach

135 C2 Kompetenzentwicklung Lerner Sprache Kommunikation niedrig Abstrakte Konzepte erarbeiten mit Hilfe von Bildern, Grafiken, etc. Sprachliches Inventar: Wiederholung, wenig Text Vertrauten Lernstoff wiederholen Im Voraus gelernte Sprachmittel kommunikativ anwenden Kognition hoch Neue Konzepte entwickeln Neue Fach terminologie anwenden; Gruppengespräche führen, diskutieren Sprachlernaktivitäten Alltagskommunik ation, Handlungssprache sprachliche Korrektheit Wortschatzarbeit Kognition niedrig Sprache Kommunikation hoch Gerhard Bach

136 Gerhard Bach CLIL C3 Cognition

137 CLIL C3 cognition LOTS & HOTS content /communication /cognition / culture Gerhard Bach CLIL Consultant (University of Bremen, Germany)

138 CLIL Assessment Gerhard Bach CLIL Consultant (University of Bremen, Germany)

139 Assessment cycle: models & complexity report planning revision delivery assessment Gerhard Bach

140 CLIL Assessment: criteria / context Overall agreement among assessment experts: we assess learning / growth / increase of knowledge based on pre-defined criteria formative assessment: undertaken continuously during an educational process we evaluate results based on specific pre-defined criteria summative assessment: undertaken at specific points during an educational process Gerhard Bach

141 Formative Assessment: 4 types Type Performance assessment criteria-based formal or informal individual or collaborative Purpose Find out what has been learned Observe and record stages of learners progress Collect data / samples of work done Peer assessment criteria-based learning outcomes defined Self-assessment criteria-based learning outcomes defined) Portfolio assessment criteria-based defined at beginning of course Learners assess each other Learners give each other feedback Learners reflect on standards set by themselves and others Learners assess their own work ( can-do statements) Learners reflect on standards set by themselves Find out what overall has been learned Select samples of good practice to record achievement A combination of self-centred learning for portfolio work, accompanied by formative assessment by the teacher and peer tutoring has proved highly efficient in the CLIL classroom. Gerhard Bach

142 Gerhard Bach Performance Assessment: example 1 (CLIL4U Guide Book)

143 Gerhard Bach Performance Assessment: example 2 (CLIL4U Guide Book)

144 Gerhard Bach Performance Assessment: example 3 (CLIL4U Guide Book)

145 CLIL matrix CLIL Matrix The CLIL matrix: Developing teacher competences Self-assessment tool for teachers and trainers Gerhard Bach

146 CLIL Matrix: 16 contact zones Gerhard Bach Mehrwert / Added value

147 CLIL Assessing teacher competences C L I L 4 Cs The CLIL-Matrix consists of 16 areas of competence of CLIL teachers. Each field lists specific competences by combining CLIL and the 4Cs. All competences necessary for planning and conducting authentic CLIL lessons are included in the matrix. CLIL-Matrix = Selfassessment instrument Gerhard Bach Context

148 Gerhard Bach CLIL Matrix Teacher Competences Example 1

149 Gerhard Bach CLIL Matrix Teacher Competences example 2

150 Gerhard Bach It s time to talk CLIL

151 Worksheets Worksheet 1 Worksheet 2 Worksheet 3 Worksheet 4 Worksheet 5 Worksheet 6 Worksheet 7 Worksheet 8 Worksheet 9 Worksheet 10 Worksheet 11

152 CLIL Assessment Gerhard Bach CLIL Consultant (University of Bremen, Germany)

153 Module M1: Task-based Learning Worksheet 1: Lernerprofil Lisa German version Beispiel: Lisas Eintrag im Lerntagebuch pädagogisch betrachtet: Was sagen die Einträge über Lisa aus? Ich mag Englisch, weil wir da raus dürfen und englische Spiele spielen und englische Lieder singen. Am liebsten mag ich im Buch die Geschichten lesen. Wenn ich lese, schau ich die Bilder an und dann kann ich die Wörter besser sagen. Wenn ich schreibe, denke ich auch an die Bilder. Ich finde es lustig, wenn ich how are you zu meiner Lehrerin sage auf dem Pausenhof und sie macht große Augen. Manchmal spreche ich lustige Wörter nur so für mich. Blöd find ich Rechnen auf Englisch, die Zahlen hören sich so komisch an: fourteen, fifteen und so weiter Module M1: Task-based Learning Worksheet 1: Learner Profile Lisa English version Lisa s entry the educator s view What do these statements say about Lisa as a learner? I love English because we get to go outside and play English games and sing songs. I like reading the stories in our book best. When I read I look at the pictures and this helps me say the words better. When we write I also think of the pictures. I think it s funny when I say hello, how are you in English to my teacher in the hallway and she looks at me in surprise. I sometimes say funny words to myself. I hate doing math in English, the numbers sound crazy: fourteen, fifteen and so on

154 Module M1: Task-based Learning Worksheet 2: Learner profile Richard Example: Richard and the Englisman (EFL) Strategies employed in activity-designed Learning Contexts T: Richard, where is your homework? S: I couldn t do it. I was by my uncle and I come late at home. T: What time was it when you came home? When did you come home from your uncle s? S: At eight or so. At half past eight. T: And what did you do at your uncle s? S: We repaired the car. T: Your uncle s car? S: Yes. We had hmm Probleme hmm problems. We did not find a n Engländer, an Englishman (lacht) so n (class laughs) T: Well, what you mean is a tool, ein Werkzeug, for turning nuts... (makes gesture with hands). I think it s called a spanner. Did you find a spanner in the end? S: No. T: So you couldn t repair the car after all? S: No, we couldn t. But we hmm tried long, till late in the night. T: I see. And therefore you couldn t do your homework. Well, do it for tomorrow then, will you? Activity-designed (language) learning is

155 Module M1: Task-based Learning Worksheet 3 Task: Design a task-based scenario. Subject-matter area: your choice. Learner age: 10 The scenario needs to reflect the characteristics listed below. Be prepared to explain your scenario by providing concrete answers to these questions: Source: 1. How does the activity engage learners' interest? 2. Is there a primary focus on meaning? 3. Is there a goal or an outcome? 4. Is success judged in terms of outcome? 5. Is completion a priority? 6. Does the activity relate to real world activities? 4

156 Module M2: CLIL Worksheet 4 Compare the brief (narrow) and the broad (extensive) definition of CLIL. What is the advantage of a brief definition over a broad one? What is the advantage of a broad definition over a brief one? To what extent are the 4 Cs recognizable in each? Definition Comments CLIL is a dual-focused educational approach in which an additional language is used for the learning and teaching of content and language with the objective of promoting both content and language mastery to pre-defined levels (Frigols- Martín et al. 2011) CLIL is an instructional concept in which specific subject-matter, such as Art, Music, Physics, History, or Physical Education, is taught in a language different from the mother tongue. Language and content are learned in an integrative manner. In working with authentic learning materials, the learners expand their language competence and, at the same time, gain a deeper understanding of the subject matter in question. The added value resulting from this dual approach can be found in different areas inside and outside of the school environment. In addition, content and language integrated learning in real-life and context-specific situations promotes the development of intercultural competence. (Bach 2013) 5

157 Module M2: CLIL Worksheet 5 and Handout Handout BICS / CALP / LOTS / HOTS BICS: Basic Interpersonal Communicative Skills Those skills needed for everyday conversational talk. Examples are: greetings, stating likes and dislikes, describing the weather.... Tasks associated with BICS are usually less demanding. Cognitive processes linked to BICS include: identifying specific information, naming objects, matching and sorting objects into sets. CALP: Cognitive Academic Language Proficiency This is the language competence required for studying curricular subjects in a non-native language. CALP refers to the language of academic learning. The language learned is cognitively demanding and often impersonal, e.g. listening to lectures on abstract topics, writing essays.... Cognitive processes linked to CALP include: justifying opinions, forming hypotheses and evaluating evidence. LOTS: Lower order Thinking Skills Skills such as remembering, understanding and applying new subject knowledge. Learners develop LOTS for example when they recognize new vocabulary, classify, give examples and compare objects. Lower-order thinking can involve the use of basic or advanced vocabulary HOTS: Higher Order Thinking Skills Skills such as analyzing, evaluating and creative thinking. These develop reasoning skills, critical judgment and producing new ideas, e.g. How can we change the design of the building to make it more energy efficient? Higher-order thinking involves the use of advanced language. 6

158 Module 2: CLIL Worksheet 5: Communicative and cognitive processing (Use Handout above as a reference tool) Basic questions: How do we structure specific content, so that communicative & cognitive competences can develop? In what way does high or low complexity impact thinking processes? What tools can we use to encourage learners to engage in thinking processes at different levels of competence and process these in appropriate language? Example Topic Food. Elementary grade level. Age approx. 10 years. Task for learners: (do this first!) 1. Name six fruits in the picture. 2. Find something that is not round and not square. 3. Group these food items into fruits and vegetables. 4. Do you know other kinds of fruit or vegetable? 5. Can any of these be grown in your area, too? Why? If not, why not? 6. Write a recipe for a vegetable soup or a fruit salad. Teacher task: (now do this!) Assign each of the above tasks to one category on the Bloom taxonomy and give reasons for your choice; your choice needs to reflect the complexity of the task in question Remember understand apply analyze evaluate create (bottom to top) 7

159 Module 2: CLIL Worksheet 6 Example: advanced CLIL, secondary level. Year 4 in foreign language. Subject matter area Geography Urban space as living space. Teacher task: Develop questions for a worksheet based on this picture: (Use Handout above as a reference tool) LOTS (lower order thinking skills) : 1 Remember: 2 Understand: 3 Apply: HOTS (higher order thinking skills): 1 Analyze: 2 Evaluate: 3 Create: 8

160 Module 2: CLIL Worksheet 7 Task: Trainees analyze a STEM lesson plan based on C2 and C3 domain characteristics. The lesson plan is provided as a separate pdf-document. It is available only in German. Spanish Trainers: The topic is widely used in CLIL, and should be available in Spanish, too. 9

161 Module 3: STEM Worksheet 8 The design cycle 7-step STEM exploratory design cycle 5-step s:fl CLIL-STEM cycle Source: Source: s.fl lesson planning template Task 1: Trainers propose a topic. Trainees design a task using the 5-step s:fl CLIL-STEM cycle. Task 2 (alternative or additional): Trainers select a model lesson plan. Trainees analyze the plan using the 5-step s:fl CLIL-STEM cycle 10

Titlul lucrării propuse pentru participarea la concursul pe tema securității informatice

Titlul lucrării propuse pentru participarea la concursul pe tema securității informatice Titlul lucrării propuse pentru participarea la concursul pe tema securității informatice "Îmbunătăţirea proceselor şi activităţilor educaţionale în cadrul programelor de licenţă şi masterat în domeniul

More information

INSTRUMENTE DE MARKETING ÎN PRACTICĂ:

INSTRUMENTE DE MARKETING ÎN PRACTICĂ: INSTRUMENTE DE MARKETING ÎN PRACTICĂ: Marketing prin Google CUM VĂ AJUTĂ ACEST CURS? Este un curs util tuturor celor implicați în coordonarea sau dezvoltarea de campanii de marketingși comunicare online.

More information

Auditul financiar la IMM-uri: de la limitare la oportunitate

Auditul financiar la IMM-uri: de la limitare la oportunitate Auditul financiar la IMM-uri: de la limitare la oportunitate 3 noiembrie 2017 Clemente Kiss KPMG in Romania Agenda Ce este un audit la un IMM? Comparatie: audit/revizuire/compilare Diferente: audit/revizuire/compilare

More information

Semnale şi sisteme. Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Departamentul de Comunicaţii (TC)

Semnale şi sisteme. Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Departamentul de Comunicaţii (TC) Semnale şi sisteme Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Departamentul de Comunicaţii (TC) http://shannon.etc.upt.ro/teaching/ssist/ 1 OBIECTIVELE CURSULUI Disciplina îşi propune să familiarizeze

More information

Procesarea Imaginilor

Procesarea Imaginilor Procesarea Imaginilor Curs 11 Extragerea informańiei 3D prin stereoviziune Principiile Stereoviziunii Pentru observarea lumii reale avem nevoie de informańie 3D Într-o imagine avem doar două dimensiuni

More information

MS POWER POINT. s.l.dr.ing.ciprian-bogdan Chirila

MS POWER POINT. s.l.dr.ing.ciprian-bogdan Chirila MS POWER POINT s.l.dr.ing.ciprian-bogdan Chirila chirila@cs.upt.ro http://www.cs.upt.ro/~chirila Pornire PowerPoint Pentru accesarea programului PowerPoint se parcurg următorii paşi: Clic pe butonul de

More information

Versionare - GIT ALIN ZAMFIROIU

Versionare - GIT ALIN ZAMFIROIU Versionare - GIT ALIN ZAMFIROIU Controlul versiunilor - necesitate Caracterul colaborativ al proiectelor; Backup pentru codul scris Istoricul modificarilor Terminologie și concepte VCS Version Control

More information

Reflexia şi refracţia luminii. Aplicaţii. Valerica Baban

Reflexia şi refracţia luminii. Aplicaţii. Valerica Baban Reflexia şi refracţia luminii. Aplicaţii. Sumar 1. Indicele de refracţie al unui mediu 2. Reflexia şi refracţia luminii. Legi. 3. Reflexia totală 4. Oglinda plană 5. Reflexia şi refracţia luminii în natură

More information

Managementul Proiectelor Software Metode de dezvoltare

Managementul Proiectelor Software Metode de dezvoltare Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Managementul Proiectelor Software Metode de dezvoltare 2 Metode structurate (inclusiv metodele OO) O mulțime de pași și

More information

METODE DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ŞI IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT DE MEDIU

METODE DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ŞI IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT DE MEDIU UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREŞTI FACULTATEA ENERGETICA Catedra de Producerea şi Utilizarea Energiei Master: DEZVOLTAREA DURABILĂ A SISTEMELOR DE ENERGIE Titular curs: Prof. dr. ing Tiberiu APOSTOL Fond

More information

Mecanismul de decontare a cererilor de plata

Mecanismul de decontare a cererilor de plata Mecanismul de decontare a cererilor de plata Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE) Ministerul Fondurilor Europene - Iunie - iulie

More information

O ALTERNATIVĂ MODERNĂ DE ÎNVĂŢARE

O ALTERNATIVĂ MODERNĂ DE ÎNVĂŢARE WebQuest O ALTERNATIVĂ MODERNĂ DE ÎNVĂŢARE Cuvinte cheie Internet WebQuest constructivism suport educational elemente motivationale activitati de grup investigatii individuale Introducere Impactul tehnologiilor

More information

STRUCTURA TIPURILOR DE LECTIE

STRUCTURA TIPURILOR DE LECTIE STRUCTURA TIPURILOR DE LECTIE Lectia este o forma de organizare si desfasurare a activitatii didactice, care se desfasoara in scoala, sub conducerea unui cadru didactic, intr-o perioada de timp precis

More information

Metrici LPR interfatare cu Barix Barionet 50 -

Metrici LPR interfatare cu Barix Barionet 50 - Metrici LPR interfatare cu Barix Barionet 50 - Barionet 50 este un lan controller produs de Barix, care poate fi folosit in combinatie cu Metrici LPR, pentru a deschide bariera atunci cand un numar de

More information

GHID DE TERMENI MEDIA

GHID DE TERMENI MEDIA GHID DE TERMENI MEDIA Definitii si explicatii 1. Target Group si Universe Target Group - grupul demografic care a fost identificat ca fiind grupul cheie de consumatori ai unui brand. Toate activitatile

More information

La fereastra de autentificare trebuie executati urmatorii pasi: 1. Introduceti urmatoarele date: Utilizator: - <numarul dvs de carnet> (ex: "9",

La fereastra de autentificare trebuie executati urmatorii pasi: 1. Introduceti urmatoarele date: Utilizator: - <numarul dvs de carnet> (ex: 9, La fereastra de autentificare trebuie executati urmatorii pasi: 1. Introduceti urmatoarele date: Utilizator: - (ex: "9", "125", 1573" - se va scrie fara ghilimele) Parola: -

More information

MANAGEMENTUL CALITĂȚII - MC. Proiect 5 Procedura documentată pentru procesul ales

MANAGEMENTUL CALITĂȚII - MC. Proiect 5 Procedura documentată pentru procesul ales MANAGEMENTUL CALITĂȚII - MC Proiect 5 Procedura documentată pentru procesul ales CUPRINS Procedura documentată Generalități Exemple de proceduri documentate Alegerea procesului pentru realizarea procedurii

More information

Aspecte controversate în Procedura Insolvenţei şi posibile soluţii

Aspecte controversate în Procedura Insolvenţei şi posibile soluţii www.pwc.com/ro Aspecte controversate în Procedura Insolvenţei şi posibile soluţii 1 Perioada de observaţie - Vânzarea de stocuri aduse în garanţie, în cursul normal al activității - Tratamentul leasingului

More information

Software Process and Life Cycle

Software Process and Life Cycle Software Process and Life Cycle Drd.ing. Flori Naghiu Murphy s Law: Left to themselves, things tend to go from bad to worse. Principiile de dezvoltare software Principiul Calitatii : asigurarea gasirii

More information

Structura și Organizarea Calculatoarelor. Titular: BĂRBULESCU Lucian-Florentin

Structura și Organizarea Calculatoarelor. Titular: BĂRBULESCU Lucian-Florentin Structura și Organizarea Calculatoarelor Titular: BĂRBULESCU Lucian-Florentin Chapter 3 ADUNAREA ȘI SCĂDEREA NUMERELOR BINARE CU SEMN CONȚINUT Adunarea FXP în cod direct Sumator FXP în cod direct Scăderea

More information

PACHETE DE PROMOVARE

PACHETE DE PROMOVARE PACHETE DE PROMOVARE Școala de Vară Neurodiab are drept scop creșterea informării despre neuropatie diabetică și picior diabetic în rândul tinerilor medici care sunt direct implicați în îngrijirea și tratamentul

More information

2. Setări configurare acces la o cameră web conectată într-un router ZTE H218N sau H298N

2. Setări configurare acces la o cameră web conectată într-un router ZTE H218N sau H298N Pentru a putea vizualiza imaginile unei camere web IP conectată într-un router ZTE H218N sau H298N, este necesară activarea serviciului Dinamic DNS oferit de RCS&RDS, precum și efectuarea unor setări pe

More information

CULEA MIHAELA CIOBANU. Str. Spiru Haret nr. 8, , Bacãu, România

CULEA MIHAELA CIOBANU. Str. Spiru Haret nr. 8, , Bacãu, România C U R R I C U L U M V I T A E INFORMAŢII PERSONALE Numele şi prenumele Numele avut la naştere Adresa CULEA MIHAELA CIOBANU Str. Spiru Haret nr. 8, 600114, Bacãu, România Telefon +40-234/588.884 Adresa

More information

CAIETUL DE SARCINI Organizare evenimente. VS/2014/0442 Euro network supporting innovation for green jobs GREENET

CAIETUL DE SARCINI Organizare evenimente. VS/2014/0442 Euro network supporting innovation for green jobs GREENET CAIETUL DE SARCINI Organizare evenimente VS/2014/0442 Euro network supporting innovation for green jobs GREENET Str. Dem. I. Dobrescu, nr. 2-4, Sector 1, CAIET DE SARCINI Obiectul licitaţiei: Kick off,

More information

Programe de training. în colaborare cu Antonio Momoc

Programe de training. în colaborare cu Antonio Momoc Lider de piață în domeniul educației manageriale, cu o tradiție de peste 20 de ani în livrarea de programe de pregătire profesională și personală a adulților. Programe de training marca CODECS în colaborare

More information

Textul si imaginile din acest document sunt licentiate. Codul sursa din acest document este licentiat. Attribution-NonCommercial-NoDerivs CC BY-NC-ND

Textul si imaginile din acest document sunt licentiate. Codul sursa din acest document este licentiat. Attribution-NonCommercial-NoDerivs CC BY-NC-ND Textul si imaginile din acest document sunt licentiate Attribution-NonCommercial-NoDerivs CC BY-NC-ND Codul sursa din acest document este licentiat Public-Domain Esti liber sa distribui acest document

More information

Fişa disciplinei. 1. Date despre program. 2. Date despre disciplina Titulari. 3. Timp total estimat. 4. Precondiţii.

Fişa disciplinei. 1. Date despre program. 2. Date despre disciplina Titulari. 3. Timp total estimat. 4. Precondiţii. Fişa disciplinei 1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE 1.2. Facultatea CIBERNETICĂ, STATISTICĂ ŞI INFORMATICĂ ECONOMICĂ 1.3. Departamente (Departament) INFORMATICA

More information

Subiecte Clasa a VI-a

Subiecte Clasa a VI-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul numarului intrebarii

More information

CONTRIBUŢII PRIVIND MANAGEMENTUL CALITĂȚII PROIECTULUI ÎN INDUSTRIA AUTOMOTIVE

CONTRIBUŢII PRIVIND MANAGEMENTUL CALITĂȚII PROIECTULUI ÎN INDUSTRIA AUTOMOTIVE UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIŞOARA Școala Doctorală de Studii Inginerești Ing. Daniel TIUC CONTRIBUŢII PRIVIND MANAGEMENTUL CALITĂȚII PROIECTULUI ÎN INDUSTRIA AUTOMOTIVE Teză destinată obținerii titlului

More information

Healthy Lifestyle, Inside Out, Outside In

Healthy Lifestyle, Inside Out, Outside In Proiect de parteneriat multilateral Comenius Healthy Lifestyle, Inside Out, Outside In Nr referinńă COM-11-PM-301-IS-ES Parteneri IES HERNANI BHI, Hernani, Spania Colegiul NaŃional Emil RacoviŃă, Iaşi,

More information

Ghidul profesorului privind folosirea metodologiei CLIL în școlile primare Volumul 1

Ghidul profesorului privind folosirea metodologiei CLIL în școlile primare Volumul 1 Ghidul profesorului privind folosirea metodologiei CLIL în școlile primare Volumul 1 Page 1 of 70 Ver.02 Autor principal: INSTITUTO POLITÉCNICO DE CASTELO BRANCO P5 Copyr. CLIL for Children, 2018 Partneriate

More information

Modalitǎţi de clasificare a datelor cantitative

Modalitǎţi de clasificare a datelor cantitative Modalitǎţi de clasificare a datelor cantitative Modul de stabilire a claselor determinarea pragurilor minime şi maxime ale fiecǎrei clase - determinǎ modul în care sunt atribuite valorile fiecǎrei clase

More information

Once upon an Erasmus Tale (Traditional Arts and Languages across Europe)

Once upon an Erasmus Tale (Traditional Arts and Languages across Europe) Once upon an Erasmus Tale (Traditional Arts and Languages across Europe) PROIECT TEMATIC: ÎNVĂŢĂM PRIN ARTĂ Motto:,,Arta nu este un lucru, este o cale. Elbert Hubbar ROMÂNIA Clase participante Clasa pregătitoare

More information

Calitate, Inovație și Networking în învățarea limbilor străine

Calitate, Inovație și Networking în învățarea limbilor străine Calitate, Inovație și Networking în învățarea limbilor străine Ghid pentru educația vocațională bazat pe experiențele derivate din proiectele care au primit premiul European Label Ghid Nellip Educația

More information

Fenomene electrostatice şi materiale dielectrice. Modelare experimentală şi numerică şi aplicaţii industriale.

Fenomene electrostatice şi materiale dielectrice. Modelare experimentală şi numerică şi aplicaţii industriale. REZUMAT Fenomene electrostatice şi materiale dielectrice. Modelare experimentală şi numerică şi aplicaţii industriale. Lucrarea de faţă prezintă succint, dar argumentat, activitatea profesională desfăşurată

More information

ARBORI AVL. (denumiti dupa Adelson-Velskii si Landis, 1962)

ARBORI AVL. (denumiti dupa Adelson-Velskii si Landis, 1962) ARBORI AVL (denumiti dupa Adelson-Velskii si Landis, 1962) Georgy Maximovich Adelson-Velsky (Russian: Гео ргий Макси мович Адельсо н- Ве льский; name is sometimes transliterated as Georgii Adelson-Velskii)

More information

Strategia Europeană în Regiunea Dunării - oportunităţi pentru economiile regiunilor implicate -

Strategia Europeană în Regiunea Dunării - oportunităţi pentru economiile regiunilor implicate - Strategia Europeană în Regiunea Dunării - oportunităţi pentru economiile regiunilor implicate - 25 mai 2010 - Palatul Parlamentului, Sala Avram Iancu Inovatie, Competitivitate, Succes Platforme Tehnologice

More information

Update firmware aparat foto

Update firmware aparat foto Update firmware aparat foto Mulţumim că aţi ales un produs Nikon. Acest ghid descrie cum să efectuaţi acest update de firmware. Dacă nu aveţi încredere că puteţi realiza acest update cu succes, acesta

More information

FIŞA DISCIPLINEI. 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Nu este cazul 4.2 de competenţe Nu este cazul

FIŞA DISCIPLINEI. 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Nu este cazul 4.2 de competenţe Nu este cazul FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Babeș-Bolyai 1.2 Facultatea Știinte Politice, Administrative și ale Comunicării 1.3 Departamentul Sănătate Publică

More information

Metoda de programare BACKTRACKING

Metoda de programare BACKTRACKING Metoda de programare BACKTRACKING Sumar 1. Competenţe............................................ 3 2. Descrierea generală a metodei............................. 4 3......................... 7 4. Probleme..............................................

More information

Studiu de caz în România: Analiza privind implementarea şi efectele proiectul Fibonacci August 2014

Studiu de caz în România: Analiza privind implementarea şi efectele proiectul Fibonacci August 2014 INSTEM Innovation Networks in Science, Technology, Engineering & Mathematics Studiu de caz în România: Analiza privind implementarea şi efectele proiectul Fibonacci August 2014 Dr. Dan SPOREA and Dr. Adelina

More information

Olimpiad«Estonia, 2003

Olimpiad«Estonia, 2003 Problema s«pt«m nii 128 a) Dintr-o tabl«p«trat«(2n + 1) (2n + 1) se ndep«rteaz«p«tr«telul din centru. Pentru ce valori ale lui n se poate pava suprafata r«mas«cu dale L precum cele din figura de mai jos?

More information

Facultatea de Litere a Universității din București, Str. Edgar Quinet 5-7, București,

Facultatea de Litere a Universității din București, Str. Edgar Quinet 5-7, București, CURRICULUM VITAE INFORMAȚII PERSONALE Nume Prenume DUMITRACHE Mihail Adresă Telefon +40-21-3116835 Fax +40-31-8153875 E-mail Naționalitate Facultatea de Litere a Universității din București, Str. Edgar

More information

FIŞA DISCIPLINEI. 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru Număr de credite 5

FIŞA DISCIPLINEI. 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru Număr de credite 5 FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi 1.2 Facultatea Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor 1.3 Departamentul

More information

INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA DINAMICII DE CREŞTERE"IN VITRO" LA PLANTE FURAJERE

INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA DINAMICII DE CREŞTEREIN VITRO LA PLANTE FURAJERE INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA DINAMICII DE CREŞTERE"IN VITRO" LA PLANTE FURAJERE T.Simplăceanu, C.Bindea, Dorina Brătfălean*, St.Popescu, D.Pamfil Institutul Naţional de Cercetere-Dezvoltare pentru

More information

privind timpul de instruire

privind timpul de instruire Privire de ansamblu comparativă privind privind timpul de instruire în învățământul obligatoriu cu frecvență din Europa 2013/14 Raport Eurydice Educaţie şi Formare ANALIZĂ COMPARATIVĂ Introducere 3 Timpul

More information

Ghid identificare versiune AWP, instalare AWP şi verificare importare certificat în Store-ul de Windows

Ghid identificare versiune AWP, instalare AWP şi verificare importare certificat în Store-ul de Windows Ghid identificare versiune AWP, instalare AWP 4.5.4 şi verificare importare certificat în Store-ul de Windows Data: 28.11.14 Versiune: V1.1 Nume fişiser: Ghid identificare versiune AWP, instalare AWP 4-5-4

More information

Diaspora Start Up. Linie de finanțare dedicată românilor din Diaspora care vor sa demareze o afacere, cu fonduri europene

Diaspora Start Up. Linie de finanțare dedicată românilor din Diaspora care vor sa demareze o afacere, cu fonduri europene Diaspora Start Up Linie de finanțare dedicată românilor din Diaspora care vor sa demareze o afacere, cu fonduri europene 1 Ce este Diaspora Start-Up? Este o linie de finanțare destinată românilor din Diaspora

More information

Managementul referinţelor cu

Managementul referinţelor cu TUTORIALE DE CULTURA INFORMAŢIEI Citarea surselor de informare cu instrumente software Managementul referinţelor cu Bibliotecar Lenuţa Ursachi PE SCURT Este gratuit Poţi adăuga fişiere PDF Poţi organiza,

More information

IMPACTUL PROGRAMULUI INTEL TEACH ÎN ROMÂNIA

IMPACTUL PROGRAMULUI INTEL TEACH ÎN ROMÂNIA 2 0 0 9 STELIANA TOMA SILVIA FĂT SIMONA GĂBUREANU CORNELIA NOVAK INSTRUIREA ÎN SOCIETATEA CUNOAŞTERII: IMPACTUL PROGRAMULUI INTEL TEACH ÎN ROMÂNIA εlearning.romania Autori: Steliana TOMA Departamentul

More information

DECLARAȚIE DE PERFORMANȚĂ Nr. 101 conform Regulamentului produselor pentru construcții UE 305/2011/UE

DECLARAȚIE DE PERFORMANȚĂ Nr. 101 conform Regulamentului produselor pentru construcții UE 305/2011/UE S.C. SWING TRADE S.R.L. Sediu social: Sovata, str. Principala, nr. 72, judetul Mures C.U.I. RO 9866443 Nr.Reg.Com.: J 26/690/1997 Capital social: 460,200 lei DECLARAȚIE DE PERFORMANȚĂ Nr. 101 conform Regulamentului

More information

SISTEM ONLINE DE ÎNVĂŢĂMÂNT

SISTEM ONLINE DE ÎNVĂŢĂMÂNT SISTEM ONLINE DE ÎNVĂŢĂMÂNT Crăciunică Florin* Cristina Fierbinteanu** Rezumat Lucrarea prezintă principalele avantaje ale folosirii unui sistem online de învăţământ, implementarea acestui sistem cu ajutorul

More information

Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir. Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir.zip

Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir. Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir.zip Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir.zip 26/07/2015 Download mods euro truck simulator 2 harta Harta Romaniei pentru Euro Truck Simulator

More information

intermediul TIC în şcolile din Europa

intermediul TIC în şcolile din Europa BG Datele cheie referitoare la învăţare şi inovare prin intermediul TIC în şcolile din Europa 2011 Comisia Europeană Datele cheie referitoare la învăţare şi inovare prin intermediul TIC în şcolile din

More information

INFORMAȚII DESPRE PRODUS. FLEXIMARK Stainless steel FCC. Informații Included in FLEXIMARK sample bag (article no. M )

INFORMAȚII DESPRE PRODUS. FLEXIMARK Stainless steel FCC. Informații Included in FLEXIMARK sample bag (article no. M ) FLEXIMARK FCC din oțel inoxidabil este un sistem de marcare personalizată în relief pentru cabluri și componente, pentru medii dure, fiind rezistent la acizi și la coroziune. Informații Included in FLEXIMARK

More information

METODE FIZICE DE MĂSURĂ ŞI CONTROL NEDISTRUCTIV. Inspecţia vizuală este, de departe, cea mai utilizată MCN, fiind de obicei primul pas într-o

METODE FIZICE DE MĂSURĂ ŞI CONTROL NEDISTRUCTIV. Inspecţia vizuală este, de departe, cea mai utilizată MCN, fiind de obicei primul pas într-o Cuprins: 1. Introducere 2. Inspecţia vizuală 6. Testarea ultrasonică 7. Radiografia 3. Metoda lichidului penetrant 4. Inspecţia cu particule magnetice 5. Testarea folosind curenţii Eddy 1 Inspecţia vizuală

More information

Resurse educaţionale MUST sau întrebări tip formulas pe o platformă Moodle

Resurse educaţionale MUST sau întrebări tip formulas pe o platformă Moodle Resurse educaţionale MUST sau întrebări tip formulas pe o platformă Moodle Prof. Golumbeanu Anamaria Corina Şcoala Gimnazială Ion Ţuculescu Craiova, anamaria.golumbeanu[at]gmail.com Abstract În prezent

More information

Manual pentru formarea cadrelor didactice în domeniul educaţiei pentru cetăţenie democratică şi al educaţiei pentru drepturile omului

Manual pentru formarea cadrelor didactice în domeniul educaţiei pentru cetăţenie democratică şi al educaţiei pentru drepturile omului Manual pentru formarea cadrelor didactice în domeniul educaţiei pentru cetăţenie democratică şi al educaţiei pentru drepturile omului Autori: Editor: Rolf Gollob Edward Huddleston Peter Krapf Maria-Helena

More information

Evoluția pieței de capital din România. 09 iunie 2018

Evoluția pieței de capital din România. 09 iunie 2018 Evoluția pieței de capital din România 09 iunie 2018 Realizări recente Realizări recente IPO-uri realizate în 2017 și 2018 IPO în valoare de EUR 312.2 mn IPO pe Piața Principală, derulat în perioada 24

More information

Excel Advanced. Curriculum. Școala Informală de IT. Educație Informală S.A.

Excel Advanced. Curriculum. Școala Informală de IT. Educație Informală S.A. Excel Advanced Curriculum Școala Informală de IT Tel: +4.0744.679.530 Web: www.scoalainformala.ro / www.informalschool.com E-mail: info@scoalainformala.ro Cuprins 1. Funcții Excel pentru avansați 2. Alte

More information

PROCEDURA PRIVIND DECONTURILE. 2. Domeniu de aplicare Procedura se aplică în cadrul Universităţii Tehnice Cluj-Napoca

PROCEDURA PRIVIND DECONTURILE. 2. Domeniu de aplicare Procedura se aplică în cadrul Universităţii Tehnice Cluj-Napoca PROCEDURA PRIVIND DECONTURILE 1. Scpul: Descrie structura si mdul de elabrare si prezentare a prcedurii privind dcumentele care trebuie intcmite si cursul acestra, atunci cind persana efectueaza un decnt.

More information

REVISTA NAŢIONALĂ DE INFORMATICĂ APLICATĂ INFO-PRACTIC

REVISTA NAŢIONALĂ DE INFORMATICĂ APLICATĂ INFO-PRACTIC REVISTA NAŢIONALĂ DE INFORMATICĂ APLICATĂ INFO-PRACTIC Anul II Nr. 7 aprilie 2013 ISSN 2285 6560 Referent ştiinţific Lector univ. dr. Claudiu Ionuţ Popîrlan Facultatea de Ştiinţe Exacte Universitatea din

More information

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT. Anul de studiu: 2, semestrul: 1

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT. Anul de studiu: 2, semestrul: 1 Facultatea: ECONOMIE AGROALIMENTARĂ ŞI A MEDIULUI Domeniul: Economie Programul de licenţă: Economie agroalimentară şi a mediului Durata programului de licenţă: 3 ani Forma de invatamant: ZI Promotia: 2010-2013

More information

VLAD-CRISTIAN SOARE - avocat definitiv

VLAD-CRISTIAN SOARE - avocat definitiv Informații personale Dată naștere: 17.04.1989 Localitate: București Telefon: 0745 512 512 E-mail: vlad.soare@soare-legal.ro VLAD-CRISTIAN SOARE - avocat definitiv Calificări Avocat definitiv în Baroul

More information

Despre Accenture. Copyright 2010 Accenture All Rights Reserved. 2

Despre Accenture. Copyright 2010 Accenture All Rights Reserved. 2 Skills to Succeed Mergi la interviu! Despre Accenture Companie multinationala de consultanta in management, solutii tehnologice si servicii de externalizare a proceselor de afaceri >236,000 angajati care

More information

ANDREI GHE. STEFAN-COSTACHE

ANDREI GHE. STEFAN-COSTACHE ANDREI GHE. STEFAN-COSTACHE CURRICULUM VITAE INFORMAŢII PERSONALE Nume şi prenume ANDREI STEFAN Adresă Str. Costieni Bl C4, et 2, ap 11 Rîmnicu Sărat, jud. Buzău Telefon 0238568640/0728901637 Fax 0238568640

More information

ANTICOLLISION ALGORITHM FOR V2V AUTONOMUOS AGRICULTURAL MACHINES ALGORITM ANTICOLIZIUNE PENTRU MASINI AGRICOLE AUTONOME TIP V2V (VEHICLE-TO-VEHICLE)

ANTICOLLISION ALGORITHM FOR V2V AUTONOMUOS AGRICULTURAL MACHINES ALGORITM ANTICOLIZIUNE PENTRU MASINI AGRICOLE AUTONOME TIP V2V (VEHICLE-TO-VEHICLE) ANTICOLLISION ALGORITHM FOR VV AUTONOMUOS AGRICULTURAL MACHINES ALGORITM ANTICOLIZIUNE PENTRU MASINI AGRICOLE AUTONOME TIP VV (VEHICLE-TO-VEHICLE) 457 Florin MARIAŞIU*, T. EAC* *The Technical University

More information

Standardul ISO 9001: 2015, punct şi de la capat!! (14 )

Standardul ISO 9001: 2015, punct şi de la capat!! (14 ) Standardul ISO 9001: 2015, punct şi de la capat!! (14 ) Gândirea bazată pe risc și informațiile documentate. Analizând standardul ISO 9001: 2015 vom identifica aspecte ca privesc abordarea sau gândirea

More information

Lansare de carte. Dezlegând misterele nașterii și morții și ale fenomenelor intermediare. O viziune budistă asupra vieții.

Lansare de carte. Dezlegând misterele nașterii și morții și ale fenomenelor intermediare. O viziune budistă asupra vieții. Lansare de carte Dezlegând misterele nașterii și morții și ale fenomenelor intermediare O viziune budistă asupra vieții Daisaku Ikeda Concert de pian Hiroko Minakami Editura Adenium Dezlegând misterele

More information

Annual Project meeting and Workshop 8: W8. Managing research data workshop

Annual Project meeting and Workshop 8: W8. Managing research data workshop Modernization of academic library services in Moldova, funded by Norwegian Cooperation Programme in Higher Education with Eurasia. Project number: CPEA-2015/10014 Annual Project meeting and Workshop 8:

More information

Reţele Neuronale Artificiale în MATLAB

Reţele Neuronale Artificiale în MATLAB Reţele Neuronale Artificiale în MATLAB Programul MATLAB dispune de o colecţie de funcţii şi interfeţe grafice, destinate lucrului cu Reţele Neuronale Artificiale, grupate sub numele de Neural Network Toolbox.

More information

Eficiența energetică în industria românească

Eficiența energetică în industria românească Eficiența energetică în industria românească Creșterea EFICIENȚEI ENERGETICE în procesul de ardere prin utilizarea de aparate de analiză a gazelor de ardere București, 22.09.2015 Karsten Lempa Key Account

More information

earning every day-ahead your trust stepping forward to the future opcom operatorul pie?ei de energie electricã și de gaze naturale din România Opcom

earning every day-ahead your trust stepping forward to the future opcom operatorul pie?ei de energie electricã și de gaze naturale din România Opcom earning every day-ahead your trust stepping forward to the future opcom operatorul pie?ei de energie electricã și de gaze naturale din România Opcom RAPORT DE PIA?Ã LUNAR MARTIE 218 Piaţa pentru Ziua Următoare

More information

Candlesticks. 14 Martie Lector : Alexandru Preda, CFTe

Candlesticks. 14 Martie Lector : Alexandru Preda, CFTe Candlesticks 14 Martie 2013 Lector : Alexandru Preda, CFTe Istorie Munehisa Homma - (1724-1803) Ojima Rice Market in Osaka 1710 devine si piata futures Parintele candlesticks Samurai In 1755 a scris The

More information

Prelucrarea numerică a semnalelor

Prelucrarea numerică a semnalelor Prelucrarea numerică a semnalelor Assoc.Prof. Lăcrimioara GRAMA, Ph.D. http://sp.utcluj.ro/teaching_iiiea.html 27 februarie 2017 Lăcrimioara GRAMA (sp.utcluj.ro) Prelucrarea numerică a semnalelor 27 februarie

More information

Proiectarea Sistemelor Software Complexe

Proiectarea Sistemelor Software Complexe Proiectarea Sistemelor Software Complexe Curs 3 Principii de Proiectare Orientată pe Obiecte Principiile de proiectare orientată pe obiecte au fost formulate pentru a servi ca reguli pentru evitarea proiectării

More information

TAXONOMIA LUI BLOOM REVIZUITA SI ACTUALIZATA DIGITAL

TAXONOMIA LUI BLOOM REVIZUITA SI ACTUALIZATA DIGITAL Vorbim de generatia pentru care tehnologia este parte intrinseca din viata lor si pentru care ce este in afara tehnologiei nu este valoros si nici de interes. Ce stil de invatare au tinerii apartanand

More information

Curriculum vitae. Törzsök Sándor László. str. Libertății 60B, ap. 3, cod poștal: , Tg.Mureș, România

Curriculum vitae. Törzsök Sándor László. str. Libertății 60B, ap. 3, cod poștal: , Tg.Mureș, România informaţii personale Nume/prenume Adresa Curriculum vitae Törzsök Sándor László str. Libertății 60B, ap. 3, cod poștal: 540171, Tg.Mureș, România E-mail storzsok@gmail.com Naţionalitate Maghiară Data naşterii

More information

Metodologia de organizare a programului național Școala altfel. - proiect -

Metodologia de organizare a programului național Școala altfel. - proiect - Metodologia de organizare a programului național Școala altfel - proiect - I. Prevederi generale 1. Programul naţional Şcoala altfel are o durată de 5 zile consecutive lucrătoare în timpul anului şcolar

More information

Nume şi Apelativ prenume Adresa Număr telefon Tip cont Dobânda Monetar iniţial final

Nume şi Apelativ prenume Adresa Număr telefon  Tip cont Dobânda Monetar iniţial final Enunt si descriere aplicatie. Se presupune ca o organizatie (firma, banca, etc.) trebuie sa trimita scrisori prin posta unui numar (n=500, 900,...) foarte mare de clienti pe care sa -i informeze cu diverse

More information

Compania. Misiune. Viziune. Scurt istoric. Autorizatii şi certificari

Compania. Misiune. Viziune. Scurt istoric. Autorizatii şi certificari Compania Misiune. Viziune. Misiunea noastră este de a contribui la îmbunătăţirea serviciilor medicale din România prin furnizarea de produse şi servicii de cea mai înaltă calitate, precum şi prin asigurarea

More information

CEYS E-twinning Tool Kit

CEYS E-twinning Tool Kit CEYS E-twinning Tool Kit Ghid pentru elaborarea proiectelor de colaborare între școli privind dezvoltarea creativității în predarea științelor în învățământul timpuriu Autori: Dr. Dan Sporea Institutul

More information

X-Fit S Manual de utilizare

X-Fit S Manual de utilizare X-Fit S Manual de utilizare Compatibilitate Acest produs este compatibil doar cu dispozitivele ce au următoarele specificații: ios: Versiune 7.0 sau mai nouă, Bluetooth 4.0 Android: Versiune 4.3 sau mai

More information

Standardul ISO 9001: 2015, punct şi de la capat! ( 13 )

Standardul ISO 9001: 2015, punct şi de la capat! ( 13 ) Standardul ISO 9001: 2015, punct şi de la capat! ( 13 ) Abordarea bazata pe proces, comentarii, riscuri si consecinte Comentarii Din septembrie 2015 avem și versiunea oficială a lui ISO 9001 cât și alui

More information

ISBN-13:

ISBN-13: Regresii liniare 2.Liniarizarea expresiilor neliniare (Steven C. Chapra, Applied Numerical Methods with MATLAB for Engineers and Scientists, 3rd ed, ISBN-13:978-0-07-340110-2 ) Există cazuri în care aproximarea

More information

Calculatoare Numerice II Interfaţarea unui dispozitiv de teleghidare radio cu portul paralel (MGSH Machine Guidance SHell) -proiect-

Calculatoare Numerice II Interfaţarea unui dispozitiv de teleghidare radio cu portul paralel (MGSH Machine Guidance SHell) -proiect- Universitatea Politehnica Bucureşti Facultatea de Automaticăşi Calculatoare Calculatoare Numerice II Interfaţarea unui dispozitiv de teleghidare radio cu portul paralel (MGSH Machine Guidance SHell) -proiect-

More information

FIŞA DISCIPLINEI în conformitate cu planul de învățământ valabil pentru anul

FIŞA DISCIPLINEI în conformitate cu planul de învățământ valabil pentru anul ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE STUDII EUROPENE FIŞA DISCIPLINEI în conformitate cu planul de învățământ valabil pentru anul 2016-2017 1. Date despre program 1.1. Instituţia

More information

AE Amfiteatru Economic recommends

AE Amfiteatru Economic recommends GOOD PRACTICES FOOD QUALITY AND SAFETY: PRACTICES AND CONTRIBUTIONS BROUGHT BY THE CENTRE OF RESEARCH AND ALIMENTARY PRODUCT EXPERTISE Prof. univ. dr. Rodica Pamfilie, Academy of Economic Studies, Bucharest

More information

ACTA TECHNICA NAPOCENSIS

ACTA TECHNICA NAPOCENSIS 273 TECHNICAL UNIVERSITY OF CLUJ-NAPOCA ACTA TECHNICA NAPOCENSIS Series: Applied Mathematics, Mechanics, and Engineering Vol. 58, Issue II, June, 2015 SOUND POLLUTION EVALUATION IN INDUSTRAL ACTIVITY Lavinia

More information

Experimentul virtual - alternativă de investigare ştiinţifică cu profund caracter educaţional

Experimentul virtual - alternativă de investigare ştiinţifică cu profund caracter educaţional Experimentul virtual - alternativă de investigare ştiinţifică cu profund caracter educaţional Gabriel Gorghiu - Universitatea Valahia din Târgovişte, Facultatea de Inginerie Electrică, ggorghiu@yahoo.com

More information

Documentaţie Tehnică

Documentaţie Tehnică Documentaţie Tehnică Verificare TVA API Ultima actualizare: 27 Aprilie 2018 www.verificaretva.ro 021-310.67.91 / 92 info@verificaretva.ro Cuprins 1. Cum funcţionează?... 3 2. Fluxul de date... 3 3. Metoda

More information

MARKET CONDITIONS, EDUCATION AND LEGISLATION NEEDED TO PROMOTE CONSTRUCTION OF HIGH PERFORMANCE IN ROMANIA

MARKET CONDITIONS, EDUCATION AND LEGISLATION NEEDED TO PROMOTE CONSTRUCTION OF HIGH PERFORMANCE IN ROMANIA BULETINUL INSTITUTULUI POLITEHNIC DIN IAŞI Publicat de Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iaşi Tomul LIX (LXIII), Fasc. 5, 2013 Secţia CONSTRUCŢII. ARHITECTURĂ MARKET CONDITIONS, EDUCATION AND LEGISLATION

More information

Manual Limba Romana Clasa 5 Editura Humanitas File Type

Manual Limba Romana Clasa 5 Editura Humanitas File Type Manual Limba Romana Clasa 5 Editura Humanitas File Type We have made it easy for you to find a PDF Ebooks without any digging. And by having access to our ebooks online or by storing it on your computer,

More information

CRITERII DE ADMITERE MASTER

CRITERII DE ADMITERE MASTER Web: http:steconomice.uoradea.ro; E-mail: steconomice@uoradea.ro CRITERII DE ADMITERE MASTER În cadrul Faltăţii de Ştiinţe Economice, lorile pentru studiile universitare de master (fără taxă, taxă) vor

More information

Metodologie. de organizare a Programului național Școala altfel

Metodologie. de organizare a Programului național Școala altfel Metodologie de organizare a Programului național Școala altfel Cap. I. Prevederi generale Art. 1. Programul național Școala altfel are o durată de 5 zile consecutive lucrătoare în timpul anului școlar

More information

procese de bază, procese suport și procese manageriale Referențialul Asigurarea conformității Structuri

procese de bază, procese suport și procese manageriale Referențialul Asigurarea conformității Structuri În UPT asigurarea calității vizează întregul ansamblu de activități, structurat în procese de bază, procese suport și procese manageriale. Referențialul pentru asigurarea calității este dat de prevederile

More information

Instrumente interactive de e-learning

Instrumente interactive de e-learning Instrumente interactive de e-learning Acest proiect este sprijinit de mijloace din bugetul de stat al Republicii Slovace prin programul de asistență oficială pentru dezvoltare SlovakAid. Proiectul SAMRS/2011/04/04

More information

Informal learning, Problem based learning and ICT learning support in European SMEs

Informal learning, Problem based learning and ICT learning support in European SMEs Informal learning, Problem based learning and ICT learning support in European SMEs Un raport cu privire la modul in care învățarea bazată pe problemă și TIC pot sprijini IMM-urile din Europa. June 2015

More information

Programe bazate pe practici inovative de tip blended learning în predarea matematicii

Programe bazate pe practici inovative de tip blended learning în predarea matematicii Programe bazate pe practici inovative de tip blended learning în predarea matematicii Silvia Făt Universitatea din București, silvia.fat@g.unibuc.ro Abstract This article presents a new project implemented

More information

M01-V ThesanCo

M01-V ThesanCo Precizare: Tabelul de analiză prezentat în paginile următoare, conţine denumirile cerinţelor din standardele în limba engleză. Notele şi observaţiile aparţin echipei ThesanCo şi sunt în limba română. După

More information