PROIECT: Patru exerciţii de politică educaţională în România

Size: px
Start display at page:

Download "PROIECT: Patru exerciţii de politică educaţională în România"

Transcription

1 PROIECT: Patru exerciţii de politică educaţională în România Tema II. Formarea cadrelor didactice - versiune de lucru- Autor: Romiţă Iucu Bucureşti, 2005

2 I. STAREA SISTEMULUI DE FORMARE A CADRELOR DIDACTICE DIN INVATAMANTUL ROMANESC 1. Investigaţii cantitative, analize de nevoi In intervalul au fost înregistrate mai multe tentative de a investiga nevoile de formare pentru cadrele didactice si pentru managerii din sistemul de invatamant preuniversitar din România. Concluziile, deşi interesante in plan cantitativ, sunt necesar a fi supuse unui exerciţiu critic dintr-o perspectiva calitativa. In perioada s-a desfăşurat la nivel naţional o investigaţie complexa asupra sistemului de formare iniţiala si continua a personalului didactic, in scopul: precizării nevoilor de formare continua a personalului didactic la nivel naţional, zonal si personal, a definirii elementelor forte si a punctelor critice in sistemul actual de formare continua, a delimitării principalelor structuri motivaţionale implicate in procesul de formare continua a personalului didactic, etc. Datele si structura completa a investigaţiei pot fi regăsite in lucrarea autorilor, Iucu B. Romita & Panisoara, I. Ovidiu, Formarea personalului didactic raport de cercetare 1, raport de cercetare 2, Proiectul de reforma al invatamantului preuniversitar Consiliul Naţional pentru Pregătirea Profesorilor, Bucureşti 1999, Bucureşti Din aceeaşi lucrare am rezumat principalele concluzii desprinse cu privire la starea sistemului de formare: Concluziile asupra investigaţiilor se prezintă intr-o maniera concentrata, astfel: Procentul foarte ridicat dintre cadrele didactice intervievate (91,47%) care considera oportuna realizarea reformei sistemului de formare continua a personalului didactic din România in acord cu sistemele de formare europene indica faptul ca demersurile de reforma trebuie sa-si dezvolte intr-un mod integrativ. Destul de surprinzătoare se dovedesc răspunsurile la itemul in care statutul deontologic al formarii continue, din perspectiva cadrelor didactice, clasează formarea continua ca un drept al cadrelor didactice intr-o proporţie de doar 29,16% si ca o îndatorire a acestora intr-o majoritate de 70,84%. Activitatea de formare continua a corespuns necesitaţilor de formare ale cadrelor didactice intr-o proporţie prioritara la nivel mediu (46,48%) ceea ce justifica diseminarea procentelor in răspunsurile de la itemul anterior. De aceea, demersurile reformatoare in materie de formare continua trebuie sa îmbine atributele creativităţii, eficientei si flexibilităţii găsind in cadrele didactice adevarati parteneri. O proporţie însemnata de cadre didactice nu au identificat schimbări in sistemul de formare (18,48%) sau nu se pot pronunţa (22,44%). Totuşi, atunci când aceste schimbări au fost identificate ele sunt preponderent pozitive (56,76%), doar 2,32% fiind percepute drept schimbări de sens negativ. Aceasta proporţie scăzuta acordata schimbărilor cu sens negativ certifica varianta a cincea de răspuns la itemul cinci unde cei care au răspuns ca activitatea de formare continua a corespuns in foarte mica măsura dorinţelor si aspiraţiilor lor au fost intr-o proporţie de doar 4,03%. O echivalenta destul de sesizabila este îndeplinita de itemul 7 unde cei care considera ca formarea continua a avut un impact mai puternic asupra lor decât formarea iniţiala sunt de 58,14% fata de cei care considera contrariul 41,86%. Acest lucru intareste credinţa 2

3 conform căreia cele doua dimensiuni ale formarii ar trebui articulate intr-un sistem coerent, adaptabil si inovativ, care sa ofere cadrului didactic o evoluţie in cariera, unitara si ierarhizata. 72,27% dintre cadrele didactice intervievate apreciază ca este oportuna lărgirea autonomiei regionale / locale (pe centre regionale cu formatori locali) a sistemului de formare continua a personalului didactic. Acest aspect este relevant deoarece, chiar daca la nivel naţional este utila o dezvoltare a unei structuri coerente, unitare si flexibile (aşa cum au evidenţiat răspunsurile la întrebările anterioare), o dezvoltare concreta nu se poate face decât la nivel local, ţinând seama de o seama de variabile cum ar fi cerinţele cadrelor didactice din zona respectiva, anumite mentalitati didactice decelabile la nivel zonal, baza materiala respectiva etc. Este, deci, esenţial sa se dezvolte structuri de formare continua cu autonomie regionala, experienţa formatorilor locali fiind in acest caz un exemplu. O interesanta ierarhizare operează cadrele didactice intervievate in ceea ce priveşte criteriile de selecţie pentru programele de formare continua. Pe primele locuri sunt competenta profesionala, vechimea si rezultatele obţinute pe ultimele fiind, spiritul inovator al cadrelor didactice, responsabilităţile in unitatea şcolara, trăsăturile caracteriale. In opinia cadrelor didactice intervievate, sistemul actual de formare continua trebuie sa fie revizuit in special la nivelul obiectivelor si conţinuturilor precum si a metodelor si procedeelor. In ceea ce priveşte Instrumentele si tehnicile de evaluare a competentelor situaţia este si mai critica, un procent de 35,89% dintre cadrele didactice considerând ca aceasta trebuie revizuita foarte mult si un procent de 34,77% - mult. Elementele componente ale unui program de formare continua a personalului didactic situează prioritar Teoria si practica evaluării si Teoria si metodologia curriculum-ului fapt explicabil prin nevoia de formare identificata in urma schimbărilor la aceste niveluri in reforma invatamantului romanesc. Gradele didactice au fost considerate ca fiind relevante pentru cariera didactica intr-un procent de 41,43% (25,41% considerându-le ca fiind foarte relevante) comparativ cu cei care le-au considerat puţin relevante (10,36% sau foarte puţin relevante (5,71%). Aceasta ar putea însemna, fie ca gradele didactice reprezinta intr-adevăr un criteriu deosebit de important, de relevant pentru cariera didactica, caz in care ele nu sunt doar utile, ci, in mod evident, necesare pentru sistemul nostru de invatamant; fie cadrele didactice nu poseda un sistem de referinţa suficient experimentat (fiind influenţate si de o mentalitate didactica in care gradul didactic se dezvolta ca un pilon central al carierei) pentru a se putea pronunţa in favoarea altor forme si modalitati de avansare si de certificare a propriei cariere didactice. In structurarea accentelor de formare in pregătirea continua a cadrelor didactice, pe trei dimensiuni, prioritara a fost cea de-a treia varianta (practic 25,24%, teoretic 1,01%, mixt 73,75%). 64,48% dintre cadrele didactice chestionate considera gradele didactice drept condiţii ale evoluţiei in cariera, 25,82 % s-au pronunţat împotriva acestui fapt iar 9,70% sunt indecişi. Răspunsurile la acest item ne conduc la concluzia relevantei pe care dascălii o acorda gradelor didactice. Aceasta relevanta este importanta la o corelare a răspunsurilor la acest item cu cele ale itemilor 18 si 27. Astfel, putem concluziona ca ne aflam in fata unei mentalitati didactice consolidate de timp dar care se adaptează prezentului educativ (la itemul 27 cadrele didactice chestionate se pronunţau, intr-o proporţie de 53,07%, in favoarea păstrării gradelor didactice in sistemul nostru cu o revizuire insa a condiţiilor acestora). * Sub coordonarea Centrului Naţional pentru Formarea Personalului din Invatamantul Preuniversitar (CNFP) s-a desfăşurat in perioada anilor o activitate de colectare a 3

4 informaţiilor esenţiale pentru identificarea nevoilor de formare continuă ale personalului din învăţământul preuniversitar. Aceste date, puse in slujba orientării furnizorilor de programe de formare continuă, au fost preluate prin administrarea a trei chestionare. Eşantionul cercetat a fost constituit din: 35 inspectori şcolari generali, 22 inspectori şcolari generali adjuncţi, 366 inspectori şcolari de specialitate, 100 directori de grupuri şcolare. În urma prelucrării răspunsurilor au fost identificate următoarele concluzii: formarea iniţială şi continuă a personalului didactic, componentă decisivă a reformei şcolii, a cunoscut un ritm lent de evoluţie, cu unele desincronizări şi decalaje faţă de celelalte componente ale reformei; dacă în ceea ce priveşte reforma curriculum-ului şi a evaluării, problemele care se pun vizează continuitatea, consolidarea şi rafinarea schimbărilor, la nivelul formării / perfecţionării cadrelor didactice, problema esenţială este aceea a unor schimbări profunde, structurale, a construcţiei unei noi concepţii şi a practicilor aferente. Se pot identifica semnale optimiste privind unele schimbări consistente şi coerente în acest domeniu (Proiectul Strategiei de Formare Iniţială şi Continuă a Personalului Didactic, înfiinţarea Centrului Naţional de Formare a Personalului din Învăţământul Preuniversitar -CNFP etc.); se impune o redefinire a statutului profesional şi social al cadrului didactic prin reexaminarea şi ierarhizarea funcţiilor şi rolurilor profesionale ale cadrului didactic din perspectiva schimbărilor din aria curriculum-ului, evaluării, managementului (de ex. organizarea şi managementul experienţelor de învăţare, proiectarea curriculum-ului etc.); acest demers va conduce la instituirea unui nou tip de profesionalism al cadrului didactic; susţinerea reformei de către corpul profesional este dependentă de îmbunătăţirea statutului social al personalului didactic (forme de selecţie, promovare, stimulare materială, recompensare, etc.); problema-cheie a reformei sistemului de formare iniţială şi continuă este aceea a elaborării şi validării standardelor naţionale de pregătire, mai ales a celor privind curriculum-ul de formare, un rol esenţial în această direcţie revenind instituţiei nou create, CNFP; e nevoie de o schimbare în domeniul pregătirii didactice / metodice a viitoarelor cadre didactice din învăţământ, în acord cu cercetările şi experienţele relevante din domeniul didacticii; dezvoltarea unei pieţe a programelor de formare continuă furnizate de diverse instituţii şi organizaţii de învăţământ profesionale, non-profit etc. este o necesitate, cu respectarea cerinţelor acreditate în concordanţă cu standardele formării continue a personalului didactic; implicarea în măsura mai mare în proiecte interne şi internaţionale se face resimţită la nivelul directorilor de unităţi şcolare şi la nivelul cadrelor didactice fiind astfel necesara implementarea unor programe de formare continuă din partea furnizorilor de programe; capacitatea de a valorifica potenţialul de resurse umane din sistem (cadre didactice, elevi) poate fi ameliorată cu condiţia ca directorii de unităţi de învăţământ şi inspectorii şcolari să stăpânească metode şi tehnici manageriale specifice gestionării resurselor disponibile; ritmul rapid al schimbărilor, frecventele modificări ale legislaţiei şi instabilitatea din cadrul juridic al învăţământului conduc spre necesitatea unor clarificări, atât în ceea ce priveşte curriculum-ul, dar şi în ceea ce priveşte salarizarea, veniturile extra-bugetare, îndrumarea practicii pedagogice şi altele; noua viziune asupra evoluţiei elevilor pe durata învăţământului obligatoriu şi liceal/profesional reclamă însuşirea şi operarea cu o terminologie relativ nouă. Deşi s-au făcut demersuri semnificative, se constată că doar 25 % dintre cadrele didactice operează corect cu noile concepte şi cu noul model de fundamentare a parcursului şcolar al elevilor. 4

5 (informaţiile au fost preluate din sursele oficiale ale Centrului pentru Formarea Personalului din Invatamantul Preuniversitar) Pentru majoritatea absolvenţilor instituţiilor de invatamant superior importanta modulului psihopedagogic este minimalizata de credinţa, sau mai corect spus, de reprezentarea social-educaţională potrivit căreia profesorul eficient este produsul interacţiunii dintre trăsăturile înnăscute de personalitate si tactul pedagogic izvorât din intuiţie si ca, pentru aceste temeiuri, cadrul didactic nu necesita o pregătire suplimentara (speciala). 2. Perspective calitative de investigare a sistemului de formare a cadrelor didactice: Education Policy Note - Raportul B.M. nr selecţie de articole privind formarea iniţiala si continua a cadrelor didactice in România Una dintre analizele calitative, cu importanta semnificativa pentru consolidarea procesului de restructurare a sistemului de formare initiala si continua a personalului didactic din invatamantul preuniversitar romanesc este Education Policy Note - Raportul B.M. nr selecţie de articole privind formarea iniţiala si continua a cadrelor didactice in România. Recomandarile si comentariile facute sub forma articolelor pot constitui jaloane importante intr-un proces eficient de schimbare. Prezentam, succint, in paginile care urmeaza, cele mai relevante articole ale raportului anterior amintit si comentariile posibile pe marginea acestora: 116. Noii profesori recrutaţi obţin definitivarea pe post după susţinerea examenului de definitivat, în maxim 5 ani de la absolvire. În primii 2 ani se impune asigurarea unui suport pentru noul profesor. Acest program nu a început să funcţioneze. Deoarece componenta pedagogică (pregătirea iniţială) din universitate are doar 56 de ore, din care doar 4 de predare, absenţa suportului profesional pentru tinerii profesori este o barieră în creşterea performanţei pedagogice. Nevoia de reformă este subliniată de faptul că profesorii din învăţământul primar şi preşcolar care au fost formaţi prin şcolile liceale şi post-liceale sunt mai bine dotaţi privind practica pedagogică şi au o atitudine profesională mai bună decât cei mai noi absolvenţi pregătiţi în colegii şi universităţi Profesorii sunt acceptaţi la examenul pentru definitivare după 2 ani. Noul profesor pregăteşte o autoevaluare şi aceasta este apreciată de un grup de specialişti şi apoi de inspectorat. Dacă noul profesor atinge cel puţin 80% ca scor la cele două evaluări, inspectoratul îi permite să se prezinte la examenul de definitivat. Inspectorilor li se cere să-l noteze pe noul profesor pe baza observării candidatului, dar nota nu contează la examenul de definitivat Baza evaluării este examenul de definitivat, stabilit de MEC şi realizat de profesori universitari. Această examinare este similară în linii mari cu cea de la concursul de titularizare. Abilităţile la clasă, planificarea, tehnicile de predare care sunt cerinţe majore ale unui bun profesor nu se iau în considerare. Ele ar trebui să fie piatra de temelie a evaluării. Pentru aceasta este nevoie de standarde naţionale cu evaluare în special la clasă Există propunerea de îmbunătăţire a programului de formare înainte de definitivare. Aceasta impune ca, imediat după absolvirea universităţii, noul profesor să fie asistat de un mentor/profesor de liceu şi un metodician. Aceasta presupune să se găsească resurse pentru plata mentorilor. În plus, candidatul trebuie să întocmească un portofoliu pentru perioada cât a fost asistat. Acest portofoliu trebuie să conţină probe în urma observării candidatului la lecţii şi care să conteze în evaluarea finală. Profilul candidatului poate fi evaluat în raport cu standardele de predare pentru nivelul în discuţie. Standardele ar trebui să permită evaluarea abilităţilor candidatului. Standarde de bază există deja pentru învăţători şi se dezvoltă cele pentru învăţământul secundar. Această propunere pozitivă ar putea fi finanţată din reducerile de personal menţionate în cap.12. 5

6 120. În prezent, oricum, nu există un plan de trecere peste sistemul actual de finalizare a stagiaturii. Până la noi reglementări, examinarea pe baza probei scrise pentru evaluarea competenţei pedagogice va rămâne o serioasă barieră în calea dezvoltării competenţei profesionale la clasă Formarea iniţială. Profesorii se formează în specialitatea lor în cadrul departamentelor de specialitate din universităţi. Ei se formează în domeniile: teoria pedagogiei, didactica specialităţii şi psihologia educaţiei. Această forma de organizare nu oferă garanţia că universităţile responsabile cu formarea iniţială a viitorilor profesori vin în întâmpinarea absolvenţilor-viitoare cadre didactice-atât în ceea ce priveşte curriculum-ul în învăţământul primar şi secundar, cât şi în privinţa introducerii noilor metode de predareînvăţare propuse prin programul de reformă al MEC. În formarea profesorilor, fiecare universitate furnizează mai multă pregătire în domeniile pe care doreşte să le facă cunoscute, decât ceea ce ar dori viitorii profesori sau ceea ce ar avea nevoie şcolile. De exemplu, nu e necesar ca profesorii de gimnaziu să acopere toate aspectele privind C.N. în cadrul disciplinelor de studiu în facultate. Introducerea noului C.N. în şcoli s-a transformat într-o problemă pe care toate ţările europene se concentrează, la nivelul formării iniţiale. Universităţile se bucură de autonomie universitară în ceea ce priveşte conţinutul şi proiectarea cursurilor. Dar, această autonomie ar trebui reflectată în libertatea academică şi nu într-o libertate care să permită conceperea unilaterală a conţinuturilor cursurilor. Aceste aspecte ar trebui şi sunt negociate cu toţi partenerii implicaţi guvern, şcoli şi profesori, departamente universitare În plus, aceste cursuri nu sunt gândite în mod transdisciplinar. Acest fapt nu corespunde nevoilor profesorilor cerute acum de noul C.N. de a preda într-o manieră care să armonizeze disciplinele cu metodele lor de predare, sau să introducă noi domenii de studiu în ceea ce priveşte artele, mediul de afaceri şi noile tehnologii Într-un paragraf anterior au fost prezentate problemele legate de natura selecţiei celor care urmează să devină profesori, durata modulelor de formare, durata limitată a practicii la clasă în timpul facultăţii, lipsa mentorilor pentru stagiari. Toate acestea vin să susţină ideea unei reforme a procesului de formare iniţială Formarea iniţială în România are două direcţii: o rută tradiţională, în care şcoala primeşte din partea universităţilor un produs mai mult sau mai puţin potrivit nevoilor sale, iar a doua rută este cea în care nevoile viitorilor profesori determină natura şi conţinutul formării în cadrul universităţilor. Calea de succes este cea de-a doua prin relaţionarea directă cu şcolile, profesorii şi directorii, ca şi cu celelalte universităţi, organizaţii guvernamentale şi altele O reformă eficientă în domeniul formării iniţiale necesită: a) beneficiari (şcoli şi prin extensie MEC) b) redistribuirea responsabilităţilor privind formarea iniţială, cu accent pe MEC O reformă în domeniul formării iniţiale ar trebui: să îmbunătăţească demersurile privind reducerea disciplinelor de scurtă durată; să îmbunătăţească procesul de selecţie a viitorilor profesori pentru a asigura o mai bună corelare între programul de formare iniţială şi profesie şi pentru a se asigura că viitorii profesori au deprinderile şi aptitudinile necesare unui profesor bun; să urmărească compatibilizarea conţinutului întregului program de formare iniţială cu C.N. pentru şcoli în vederea unei mai bune înţelegeri a ceea ce necesită evaluarea studentului astfel încât şcolile să poată avea încredere în ceea ce ştie să facă profesorul în abilitatea lui la clasă; să mărească durata practicii pedagogice, prin care viitorul profesor este pus faţă în faţă cu problemele pe care le ridică o clasă de elevi; să asigure o mai strânsă corelare între formarea iniţială din universitate şi cea desfăşurată în stagiatură, în sistem mentor stagiar. Un portofoliu comun sau un 6

7 profil al carierei la care să contribuie atât stagiarul cât şi universitatea şi mentorul, care este responsabil cu monitorizarea performanţelor stagiarului în primii ani de stagiu, poate furniza baza statutului viitorului profesor; să regândească examenul de Definitivat cu accent pe performanţele practice şi nu atât pe cunoştinţe. Examenul poate fi înlocuit cu o evaluare a performanţelor profesorului, aşa cum sunt ele descrise în portofoliu, ţinând cont de standardele naţionale pentru profesorul calificat; să asigure o mai strânsă legătură între formarea iniţială stagiatură formarea continuă ( în vederea asigurării progresului în carieră); să dezvolte parteneriate între şcoli şi universităţi în vederea promovării cercetării bazate pe practica la clasă pentru diseminarea aspectelor pozitive înregistrate în carieră De obicei, universităţile au o mare influenţă asupra conţinutului formării continue, prin organizarea procesului de examinare evaluare a profesorilor stagiari. Ele asigură, de asemenea conţinutul concursurilor pentru gradele II şi I şi pentru cele 45 de ore neobligatorii de formare continuă pe care toţi profesorii trebuie să le parcurgă într-un interval de 5 ani Acest proces este conservator. Universităţile stabilesc pentru examenele scrise subiectele în domeniul specialităţii, didacticii, psihologiei educaţiei şi teoriei pedagogice pentru Definitivat, gr. II şi gr. I. Mulţi profesori critică lipsa de progres şi inovare Profesorii trebuie, de asemenea, să presteze 55 de ore obligatorii pe durata programelor de formare continuă. În mod obişnuit aceste programe sunt oferite de cele 42 de centre resursă profesori, care sunt administrate de ISJ. Pe viitor ele vor fi oferite şi de alţi furnizori cum ar fi: universităţi, colegii, ONG-uri Principala problemă este imobilitatea în a corela nevoile individuale cu cele ale şcolilor într-o manieră responsabilă. Aceasta derivă în parte din neînţelegerea a ceea ce trebuie să sprijine profesorii în îmbunătăţirea performanţelor lor. Problema este dacă programele de formare ale ofertanţilor sunt, sau ar putea fi, o completă reflectare a nevoilor individuale ale profesorilor. Oricum, efortul depus de inspectorate (prin centrele de resurse pentru profesori) de a produce un compendiu al cursurilor de formare nu va putea fi niciodată un răspuns eficient la nevoile de dezvoltare a de şcoli şi de profesori din preuniversitar Ce este necesar în dialogul dintre şcoli, universităţi şi centrele de formare, ca şi cerinţe pentru un program continuu de dezvoltare profesională, care să satisfacă nevoile şcolilor şi ale profesorilor? (Programul pilot de mentorat aflat în derulare cu suport de la British Council poate oferi o direcţionare pentru crearea mult doritei sinergii între parteneri). O dată ce sunt formulate cerinţele pentru cursurile de formare, ele pot fi direcţionate spre nevoile naţionale şi pot fi oferite de o gamă largă de ofertanţi, inclusiv din sectorul privat. Fondurile necesare ar trebui să fie alocate astfel încât să se plătească cele mai utile cursuri. În această manieră, conţinutul planului de dezvoltare şi aprecierea anuală a profesorilor dirijează procesul de estimare a nevoii de formare. Iniţial, toate cursurile de formare atât din sectorul public, cât şi privat ar trebui să fie acreditate, iar monitorizarea inspectoratului să asigure calitatea şi relevanţa cursurilor oferite Există două categorii de profesori necalificaţi: absolvenţi de universităţi fără modulul pedagogic şi absolvenţi ai învăţământului liceal şi postliceal. Aceştia sunt repartizaţi pe posturi (ca suplinitori) în ultima fază în septembrie, la începutul noului an şcolar. Ei nu au şansa unei pregătiri. Este de datoria conducerii şcolii să-i ajute. În plus, aceştia nu au timp alocat special pentru pregătire. Doar în unele zone se organizează,, şcoli de vară pentru necalificaţi, dar mai ales la finele primului an de predare decât la început, când ar fi mai mare nevoie. Fondurile folosite pentru aceste cursuri de vară ar fi mai bine folosite în oferirea unui suport gen mentorat pentru aceşti necalificaţi de-a lungul anului şcolar. MEC nu a realizat o evaluare corespunzătoare a nevoilor de formare pentru 7

8 necalificaţi. Datele colectate prin inspecţii şcolare sau din evaluările făcute de directori nu sunt concludente, deoarece vizează în principal profesorii calificaţi şi atingerea înaltei performanţe pedagogice Trebuie remarcat că nu există o politică la nivel naţional care să ţină cont de aceste deficienţe. Un program de formare pentru profesorii necalificaţi presupune: - Introducerea în şcoli a unor programe pentru asistarea profesorilor necalificaţi; - Organizarea unor cursuri de formare pentru aceşti profesori prin Centrele de resurse ale profesorilor; - Diminuarea stării de incertitudine şi instabilitate a acestor profesori prin garantarea unor contracte cu o durată mai mare de un an şi chiar prin prelungirea acestora, când programele de formare s-au derulat cu succes; 186. O a treia iniţiativă care ar asigura implementarea unei reforme o constituie dezvoltarea unei formări pentru manageri destinată directorilor şi acelora care aspiră la această poziţie. În prezent există un management al programelor de formare pentru directorii de şcoală care pune accentul pe aspectele individuale ale programului de reformă, presupunând o finanţare descentralizată. Dacă şcolile din România vor adopta o programă (agenda) îmbunătăţită care include şi o îmbunătăţire a standardelor (în ceea ce priveşte reuşitele şcolare şi calitatea învăţării), care să fie respectată de Guvern profesorii trebuie să înţeleagă şi să-şi însuşească această programă în toate manifestările ei. Directorii de şcoală trebuie formaţi nu numai în spiritul reformei ci şi în cel al motivării profesorilor subalterni pentru ceea ce programa prevede. Pentru acest lucru formarea managerilor este esenţială. A strânge laolaltă profesori, părinţi, studenţi, elevi dar şi comunitatea în faţa obiectivelor programei constituie calităţi pe care puţini profesori şi directori le posedă în mod direct însă cursurile de formare pentru manageri le pot dezvolta Câteva modificări de bază trebuie luate în considerarea pentru definitivarea profesorilor: - Dispoziţiile pentru siguranţa examenului de definitivat revine şcolilor; - Evaluarea competenţei profesorului de exprimare şi redactare în limba română, calcule şi informatică trebuie întreprinse înainte sau în timpul primului an; - Evaluarea pentru definitivat trebuie făcută printr-un raport pregătit de universitate şi de mentorii din şcoală. Acest raport trebuie redactat în cadrul unui portofoliu şi trebuie să fie în acord cu criteriile naţionale bazate pe standardele naţionale. Un rol important în evaluare îl constituie observarea profesorului în clasă Forma şi conţinutul formării continue trebuie modificate pentru a răspunde mai bine atât nevoii profesorilor cât şi a şcolii: - Bugetul programelor de formare continuă trebuie să fie suportat atât de la nivel central (pentru implementarea prin MEC şi inspectorate) cât şi de la nivel local (pentru implementarea prin şcoli); - Contractele pentru programele de formare ar trebui deschise publicului şi furnizorilor din sectorul privat; - Toate programele de formare continuă trebui să ţină seama de cerinţele profesorilor, să identifice printr-un management performant planul de dezvoltare al şcolii. Pentru acest scop se asigură fonduri de la buget. - Toţi furnizorii de programe de formare continuă din sectorul public sau privat trebuie să fie acreditaţi iar produsul propus trebuie monitorizat de Inspectorate pentru asigurarea calităţii dar şi pentru a fi în acord cu obiectivele reformei; 8

9 - Conţinutul celor 100 de ore de formare obligatorie pentru profesori pe parcursul a cinci ani trebuie să fie decis atât de planul şcolar (ca o parte a planului de dezvoltare) cât şi de procesul de management şcolar Profesorii necalificaţi au nevoie de sprijin pentru calificare şi pentru eficacitatea procesului didactic: - Profesorii necalificaţi trebuie să aibă acces la învăţământul deschis la distanţă; - Resursele (banii) folosiţi pentru programele şcolilor de vară ar trebui folosite pentru a plăti mentorii să lucreze cu profesorii necalificaţi în timpul primului an de învăţământ; - Siguranţă şi exigenţa examenului de definitivat pentru profesorii necalificaţi ar trebui să crească, ei trebuind să facă dovada asimilării unui program de formare desemnat să conducă la recunoaşterea statutului de calificat. În scopul dezvoltării profesionale a cadrelor didactice necalificate, în cadrul strategiei de dezvoltare a sistemului de formare se vor avea in vedere următoarele: Multe dintre articolele anterior menţionate au constituit puncte importante de reflecţie pentru decizia de politica educaţionala din sistemul de invatamant romanesc si, in acelaşi timp, si repere evaluative, constatative si ameliorative pentru demersurile de restructurare iniţiate deja in acest domeniu. Pornind de la aceasta premisa sunt interesant de remarcat, etapele urmate de către experţii in domeniul formarii cadrelor didactice pentru implementarea schimbării in acest câmp educaţional. II. PRIORITĂŢI ŞI TENDINŢE ÎN DOMENIUL FORMĂRII CADRELOR DIDACTICE 9

10 Intr-o lucrarea anterioara, Formarea iniţiala si continua a cadrelor didactice sisteme, politici, strategii, Editura Humanitas, 2005, precum şi în studiul Formarea iniţială şi continuă a cadrelor didactice din sistemul de învăţământ românesc - perspective şi tendinţe, publicat în Revista de Pedagogie (2005), am încercat să identificăm principalele perspective si tendinţe înregistrate la nivel european in domeniul sistemului de educare / formare a cadrelor didactice. Asigurarea unei dimensiuni europene a proceselor de formare a personalului didactic - formarea cadrelor didactice componenta fundamentala a procesului de redefinire culturala a Europei contemporane; Dezvoltarea carierei didactice prin intermediul proceselor evolutive de: formare continua / perfecţionare / dezvoltare profesionala; Formarea iniţială şi continuă profesionalizarea carierei didactice; modelul profesionalizării carierei didactice - de la aptitudine la competenta pedagogica; Orientarea sistemelor de formare către competenţa pedagogica si performanta educaţionala; Calitate si formare standarde pentru pregătirea personalului didactic; Mobilitate si dezvoltare profesionala - sistemul de credite profesionale transferabile; Induction Program / Mentorat / Pregătire practica debut in cariera didactica; Dominantele curriculare ale programelor de formare orientarea practica (practica pedagogica); Managementul sistemelor de formare a cadrelor didactice de la abordarea sistemica la abordarea pe programe si proiecte; Acreditarea programelor de formare furnizori de programe de formare piaţa programelor de formare; De la instruirea asistata de calculator la formarea asistata de calculator sau formarea pentru utilizarea calculatorului; E-learning / Invatamantul deschis la distanta suport pentru sistemul de formare continua a cadrelor didactice. În scopul unei argumentări cât mai serioase şi legitime aducem ca suport un set de referinţe documentare din spaţiul european al învăţământului, educaţiei şi formării: In perioada iunie 2005, la Brussels, Comisia Europeana a organizat Conferinţa Europeană destinată testării principiilor comune europene pentru competenţele şi calificarea cadrelor didactice. La finele acestei reuniuni a fost elaborat şi acceptat documentul: Principiile Comune Europene pentru Formarea Competenţelor şi Calificarea Cadrelor Didactice. În structurarea acestui document s-au luat în considerare, pe lângă argumentarea locului şi a rolului crucial pe care îl joacă profesorii, cadrele didactice în viitoarea societate europeană a cunoaşterii şi în vederea pregătirii elevilor pentru a deveni viitori cetăţeni ai Europei unite, atât enunţarea principiilor comune cât şi descrierea competenţelor apreciate ca fiind key competences. Astfel, principiile europene comune ar trebui să fie următoarele: O profesiune orientată către standardele de calitate în domeniul formării iniţiale prin instituţiile de învăţământ superior; O profesiune plasată în contextul european al dezvoltării profesionale continue / învăţării şi formării pe parcursul întregii vieţi ( lifelong learning ); 10

11 O profesiune orientată către mobilitate atât la nivelul formării iniţiale cât şi la nivelul formării continue; O profesiune bazată pe parteneriat atât în planul relaţiilor interşcolare cât şi transşcolare (industrie, agenţi economici, furnizori de formare continuă). Toate aceste principii asigură atractivitatea şi statutul necesare promovării profesiunii didactice şi recunosc rolul cadrelor didactice ca agenţi ai dezvoltării valorilor europene, individuale şi sociale. Pentru aceasta, cadrele didactice trebuie sa fie înalt educate (profesionalizate), orientate către dezvoltare continuă şi auto-reflexivitate în planul competenţelor educaţionale şi corespunzător remunerate. În ceea ce priveşte competenţele cheie care urmează să le fie formate cadrelor didactice acestea vor putea avea următoarea formulare: cadrele didactice trebuie să fie capabile: Să lucreze cu informaţia, tehnologia şi cunoştinţele; Să lucreze cu persoanele din mediul educaţional imediat: elevi, colegi, parteneri educaţionali şcolari şi non-şcolari; Să lucreze cu şi în societate, la nivele diferite de complexitate şi de exprimare: local, regional, naţional, european, global / mondial Acest autentic ghid pentru redactarea politicilor naţionale sau regionale în domeniul formarii, adresează în concluzie următoarele recomandări de politică educaţională, decidenţilor din ministerele educaţiei: Cadrele didactice trebuie să fie absolvente ale unei instituţii de învăţământ superior sau a unui echivalent instituţional al acestora; Programele de formare iniţială a personalului didactic trebuie să fie dezvoltate în toate cele trei cicluri de studii universitare (în concordanţă cu prevederile Acordului de la Bologna) în vederea asigurării locului acestora în aria europeană a învăţământului superior şi în vederea sporirii oportunităţilor de mobilitate şi de evoluţie în carieră; Este recomandabil să fie promovată implicarea cadrelor didactice în proiecte de cercetare şi de aplicaţie pentru practica educaţională; Încurajarea parteneriatului între instituţiile care concură la dezvoltarea profesională a cadrelor didactice în scopul susţinerii unor programe de formare teoretică de calitate şi de formare practică eficiente; se are în vedere, totodată, constituirea unor reţele de inovare la nivel local şi regional; Furnizarea de programe de dezvoltare profesională şi de formare continuă în scopul complementarizării activităţilor formale şi informale prin strategii de lifelong learning coerente şi adecvate; Conţinutul formării iniţiale şi continue (curriculum pentru formare iniţială şi continuă) trebuie să reflecte importanţa şi valoarea interdisciplinarităţii şi a învăţării prin cooperare; Proiectele de mobilitate pentru cadrele didactice trebuie să fie promovate şi facilitate în sensul în care ele reprezintă o parte componentă a programelor de dezvoltare profesională continuă şi iniţială; Programele de dezvoltare profesională trebuie să asigure o formare a cadrelor didactice pentru cooperarea europeană, pentru respectarea diversităţii culturale şi educarea elevilor în a deveni cetăţeni europeni; Promovarea pe parcursul procesului de formare a oportunităţilor de studiere a limbilor europene la nivelul limbajului de specialitate; Trebuie acordată o atenţie specială la nivel european dezvoltării încrederii şi transparenţei în domeniul calificărilor didactice pentru a permite recunoaşterea reciprocă a certificatelor de studii şi creşterea mobilităţii profesionale a cadrelor didactice. 11

12 Totodată, utilizând aceleaşi surse indicate anterior ( Formarea iniţiala si continua a cadrelor didactice sisteme, politici, strategii, Editura Humanitas, 2005, precum şi în studiul Formarea iniţială şi continuă a cadrelor didactice din sistemul de învăţământ românesc - perspective şi tendinţe, publicat în Revista de Pedagogie (2005), prezentăm o sinteză a unei perspective comparative abordarea tradiţională şi abordarea actuală a domeniului formării. Din perspectiva unei analize comparative care trasează elementelor definitorii ale sistemului tradiţional si ale celui contemporan de formare a cadrelor didactice pot fi sintetizate următoarele elemente punctate pe dimensiunile: varsta / vechime, nivel de formare, instituţional, profil de competenta, curriculum, strategii de formare, forme de organizare, evaluare, certificare, mobilitate academica / mobilitate profesionala, accente de formare, abordare specifica. In raport de cele doua dimensiuni ale formarii, formarea iniţiala si formarea continua, progresele înregistrate de abordările actuale, contemporane sunt următoarele: FORMARE INITIALA Tradiţional Actual Vârsta / vechime Formare deschisa proces de Formare timpurie educatie a adultilor Nivel de formare Preuniversitar - Universitar Universitar - Postuniversitar Institutional Institutii preuniversitare (licee) si universitati Universitati structuri specializate de tip universitar si postuniversitar Profil de competenta Deprinderi, obisnuinte profesionale, abordare teoretica Competente profesionale, standarde, abordare pragmatica profesionala - abstracta Curriculum Flexibil, deschis catre discipline optionale si construit pe baza Prestabilit, obligatoriu sistemului creditelor profesionale transferabile Strategii de Predare-invatare in sens Analiza, sinteza, transfer, rezolvare formare Forme de organizare expozitiv Frontale, centrate pe colectiv de probleme in sens interactiv Individualizare, grupare, interactivitate Evaluare Certificare Mobilitate academica / mobilitate profesionala Motivatie Accente de formare Academica, examene scrise Simplista adeverinta, certificat Abordare academica, universitara a mobilitatii Predominanta motivatia extrinseca Comportamental -aptitudinale Strategii alternative centrate pe portofoliu si pe evaluarile de competenta Complexa - diploma Sistemul creditelor universitare transferabile asigura atat mobilitatea universitara cat si pe cea profesionala Predominanta motivatia intrinseca interese profesionale structurate Atitudinal reflexive 12

13 Abordarea specifica Formare - teacher trainig Educatie - teacher education După cum se poate observa, la nivelul formarii iniţiale, trebuie sa remarcam atât evoluţiile in planul debutului si a accesului in profesiunea didactica, deschiderea către ideea de lifelong learnig formare permanenta, centrarea pe nivelul universitar si chiar postuniversitar de formare, definirea profilului profesional prin raportarea la standarde si competente, deschidere si flexibilizare curriculara, strategii interactive de formare, evaluare exprimata in modalităţi alternative, certificare complexa si mobilitate academica. Accentele de formare sunt atitudinal reflexive iar abordarea specifica este sub semnul lui teacher education. In ceea ce priveste formarea continua a cadrelor didactice structura schematica / tabelara comparativa poate fi urmatoarea: FORMARE CONTINUA Varsta / vechime Motivatie Nivel de formare Institutional Profil de competenta profesionala Curriculum Tradiţional Intervalul este determinat si impus Motivatie individuala Preuniversitar / universitar Institutii preuniversitare (licee) si universitati Deprinderi obisnuinte profesionale, abordare teoretica - abstracta Prestabilit, obligatoriu Actual Proces continuu de educatie a adultilor Formarea continua este un proiect colectiv, cadrul didactic fiind un actor al unui sistem educational Postuniversitar deschidere catre programe postuniversitare si de masterat Institutii furnizori de programe acreditate de formare continua Competente profesionale, standarde, abordare pragmatica Flexibil, deschis catre discipline optionale si construit pe baza sistemului creditelor profesionale transferabile Forme de organizare Evaluare Certificare Mobilitate academica / mobilitate profesionala Frontale, centrate pe colectiv Caracter reproductiv, elementele administrative fiind predominante Sporadica, unilaterala, criterii arbitrare Redusa, criteriul esenţial fiind vechimea Accente de formare Comportamental - aptitudinale Individualizare, grupare, interactivitate Strategii alternative centrate pe portofoliu si pe evaluarile de competenta Continua, cumulativa (sistemul creditelor profesionale transferabile standarde) Sistemul creditelor universitare transferabile asigura dinamica si progresie in cariera Atitudinal - reflexive 13

14 Abordarea specifica Formare - teacher trainig Educatie - teacher education In relaţie directa cu formarea continua, sunt de remarcat aceleaşi poziţionări ale procesului, sub semnul ideii de lifelong learning continuitate si dezvoltare in cariera, elaborarea unui proiect colectiv de formare, deschiderea către programe postuniversitare si către furnizori acreditaţi de programe de formare continua, evoluţie in cariera, flexibilizare si mobilitate pe baza sistemului creditelor profesionale transferabile. Accentele de formare, rămân focalizate pe dimensiunea atitudinal - reflexiva iar abordarea specifica este sub semnul lui teacher education. III. POLITICI EDUCATIONALE IN DOMENIUL FORMARII INITIALE SI CONTINUE A CADRELOR DIDACTICE DIN SISTEMUL DE INVATAMANT ROMANESC Premisa pe care trebuie sa se fundamenteze o analiza de politica educaţionala in domeniu este ca formarea cadrelor didactice constituie o prioritate a sistemului de invatamantului romanesc, aparent puţin valorizata, in realitate insa aflata intr-o strânsa corelaţie cu celelalte componente ale reformei sistemului de invatamant; observaţia cea mai importanta din perspectiva sistemului de formare iniţiala si continua a cadrelor didactice o reprezintă faptul ca reformarea acestuia nu constituie un scop in sine ci este o premisa pentru realizarea unei misiuni esenţiale cariera didactica (construcţia unei cariere didactice reale, orientate, motivante si deschise pentru cadrele didactice din România). Ruptura dintre formarea iniţiala si cea continua reprezintă o alta mare problema care se cere rezolvata printr-o soluţie moderna si flexibila. Se ştie ca intre cele doua dimensiuni - formarea iniţiala si formarea continua trebuie sa existe o interacţiune permanenta, dublata de o coerenta a politicilor educaţionale in domeniu. Apreciem ca unicul criteriu la nivel de stabilire a concordantelor si a implicaţiilor logico-ştiinţifice intre formarea iniţiala si continua îl constituie sistemul creditelor transferabile de studii; dincolo de avantajele si de limitele sistemului de credite transferabile, analizate in paragrafele viitoare din perspectiva formarii iniţiale si formarii continue, se poate observa aportul semnificativ la reformarea pe baze noi, flexibile si deschise a sistemului (a se vedea si Iucu,R., Pacurari, O., Formare initiala si continua, Humanitas educational, Bucuresti, 2001). După cum se stie formarea iniţiala se afla in subordinea universitatilor care, prin departamentele de profil, formează cadre didactice. Dintr-un punct de vedere corelativ, formarea continua ramane suficient de mult dependenta de formarea iniţiala si implicit de instituţia respectiva, universitatea. Acest fapt permite o continuitate si o dezvoltare corelativa de mecanisme formative pentru progresia in cariera, pe de o parte, insa izolează parţial procesul de formare teoretica de baze conceptual pedagogice, pe de alta parte Etapa de proiectare si dezvoltare a politicilor educationale in sistemul de formare a cadrelor didactice: Situaţia existenta la începutul anului 2000 in domeniul formarii cadrelor didactice 14

15 Formarea iniţiala si continua a cadrelor didactice s-a găsit, aidoma celorlalte componente ale sistemului, într-o etapa de relativa dezvoltare. Multiplicarea provocărilor aşezate în faţa sistemului de învăţământ in general si, in fata sistemului de pregătire a personalului didactic, in particular, a determinat reacţii dintre cele mai diverse atât in plan ştiinţific si de ce nu, chiar si in plan politic si social. Dezvoltarea mai ales cantitativa a învăţământului - prin extinderea amplă a reţelei sale instituţionale, atât la nivelul institutiilor particulare cat si in ceea ce priveşte instituţiile de stat, prin evoluţia descrescânda / fluctuanta a efectivelor de elevi / studenţi dar si prin multiplicarea programelor de studiu si a specializărilor - s-a realizat intr-un vid legislativ acceptat de majoritatea comunitatii educaţionale. Absenta, de asemenea, a unei grile valorice privitoare la opţiunile consensuale care sa vizeze evoluţia si dezvoltarea sistemului de invatamant prin prisma carierei didactice, a facilitat stări de confuzie si chiar de criza. Aşteptările sociale in fata scolii au generat o adevărata "retorica sociala": dezvoltarea învăţământului din tara noastră trebuie sa devina o prioritate naţionala. Numai ca de la vorbe si pana la fapte calea a rămas la fel de lunga, iar economia fiind intr-o puternica recesiune, a accentuat diminuarea disponibilităţilor de finanţare pentru invatamant in general si pentru formarea profesorilor in special. Faptul ca nu a fost conştientizata la vremea aceea ideea potrivit căreia cheltuielile din acest sector ar fi trebuit considerate drept investiţii in resurse umane, fondurile bugetare nu au putut întâmpina cererile legitime de crestare a cheltuielilor. La acest lucru mai adăugam si o alta mare problema care-i confrunta pe managerii din acest sector: instituţiile de invatamant nu dispuneau încă de mecanisme adecvate pentru colectarea de fonduri suplimentare si de gestionare eficienta a acestora. Toate elementele prezentate anterior se înscriu pe coordonatele de definire ale situatei sistemului de formare a cadrelor didactice în anul Strategia de dezvoltare a sistemului de formare iniţiala si continua a personalului din invatamantul preuniversitar Unul dintre documentele, apreciem noi, de mare importanta pentru restructurarea sistemului de formare iniţiala si continua a personalului din invatamantul preuniversitar l-a constituit Strategia de dezvoltare a sistemului de formare iniţiala si continua a personalului din invatamantul preuniversitar Acest document, proiectat si supus spre aprobare conducerii Ministerului Educaţiei si Cercetării, in luna iunie 2001, de catre reprezentanţii Direcţiei Generale pentru Educaţie Continua Formare si Perfecţionare a Personalului din Invatamantul Preuniversitar (colectiv condus de profesorul universitar doctor Emil Păun), a constituit un mijloc eficient pentru adaptarea programelor specifice domeniului, la exigentele si acordurile europene la care România fusese parte. In urma prezentării acesteia forurilor internaţionale, Comisia Europeana, Banca Mondiala, experţii romani au fost invitaţi la unele dintre cele mai importante manifestări de profil: Conferinţa Europeana pentru Formare si Dezvoltare Profesionala Aalborg, 2002, Conferinţa Miniştrilor Educaţiei, Cipru, Mesajul esenţial al strategiei a fost profesionalizarea carierei didactice iar conţinutul acestui document viza urmatoarele finalitati : Profesionalizarea carierei didactice în România; Redimensionarea raportului dintre componenta teoretică şi cea practică a curriculum-ului de pregătire a cadrelor didactice prin extinderea rutei de formare 15

16 iniţială până la obţinerea diplomei de profesor / institutor prin promovarea examenului de definitivat; Dezvoltarea unei pieţe educaţionale a programelor de formare continuă bazată pe un sistem concurenţial loial prin intermediul căreia cadrele didactice să beneficieze de o ofertă diversificată din partea furnizorilor de formare continuă; Corelarea structurilor şi a momentelor din cariera didactică cu standardele educaţionale şi asigurarea unei dinamici profesionale prin utilizarea sistemului creditelor profesionale transferabile; Dezvoltarea unor structuri instituţionale moderne în scopul optimizării activităţilor de formare continuă a personalului didactic: Centrul Naţional pentru Formarea Personalului din Învăţământul Preuniversitar; Extinderea competentelor specifice ale cadrelor didactice in utilizarea tehnologiilor informaţionale si de comunicare; Dezvoltarea profesionala a cadrelor didactice necalificate; Documentul prezentat anterior propune o maniera moderna de abordare a procesului de formare initiala si continua, dedicata profesionalizarii carierei didactice, consolidarii statutului profesiei didactice, centrata pe mobilitate si evolutie, pe dezvoltare profesionala si dinamica profesionala la nivel european (aplicarea sistemului creditelor profesionale transferabile). Implementarea acesteia a debutat in a doua parte a anului 2001 atat pentru componenta de formare initiala cat si pentru formarea continua Etapa de redefinire si consolidare a sistemului de formare a cadrelor didactice: 2005 Este de remarcat, la nivelul unei analize longitudinale, ca spre finele perioadei a fost înregistrata o stagnare la nivelul implementării intr-o maniera susţinută a politicilor domeniului anterior amintit. Formarea continua, statutul furnizorilor, acreditarea programelor de formare, funcţionalitatea Centrului Naţional pentru Formarea Personalului Didactic din Invatamantul Preuniversitar (CNFP), au constituit fragilităţi sesizabile în planul coerentei şi a consecvenţei deciziilor de politică educaţională. Începutul anului 2005 şi prima parte a sa situează domeniul formării iniţiale şi continue a personalului didactic într-un câmp al schimbărilor profunde marcate de un re-start viguros al principalelor structuri, programe şi acte normative, ca instrumente de politică educaţională ale domeniului amintit Principii strategice: În conformitate cu documentul de politică al Comisiei Europene Principiile Comune Europene pentru Formarea Competenţelor şi Calificarea Cadrelor Didactice, redactat la finele reuniunii desfăşurate la Brussels în perioada iunie 2005, în cadrul Conferinţei Europene destinată testării principiilor comune europene pentru competenţele şi 16

17 calificarea cadrelor didactice, principiile strategice care vor orienta dezvoltarea sistemului de formare pentru perioada imediat urmatoare pot fi: Proiectarea şi dezvoltarea sistemului de formare iniţială prin instituţiile de învăţământ superior în raport cu un set de competente, pe de o parte, si, cu un set de standarde de calitate, pe de altă parte - profesionalizarea carierei didactice; Plasarea sistemului de formare în contextul european al dezvoltării profesionale continue / învăţării şi formării pe parcursul întregii vieţi ( lifelong learning ); Orientarea sistemului de formare către mobilitate şi evoluţie atât la nivelul formării iniţiale cât şi la nivelul formării continue; Promovarea parteneriatului atât în planul relaţiilor interşcolare cât şi trans-şcolare (industrie, agenţi economici, furnizori de formare continuă) Orientari strategice la nivelul sistemului de formare iniţială şi continuă : În vederea elaborării unei strategii coerente şi complete asupra sistemului de formare iniţială şi continuă a cadrelor didactice pot fi stabilit următoarele orientari prioritare: redimensionarea raportului dintre componenta teoretică şi cea practică a curriculum-ului de pregătire a cadrelor didactice prin extinderea rutei de formare iniţială până la obţinerea diplomei de profesor prin promovarea examenului de definitivat; dezvoltarea programelor de tip postuniversitar (masterat) pentru formarea iniţială a cadrelor didactice şi aplicarea prevederilor Procesului de la Bologna în acest sens; asigurarea unei coerenţe la nivelul debutului carierei didactice prin adaptarea sistemului de certificare la mecanismele de recrutare profesionala (clarificarea relaţiei dintre definitivare şi titularizare ); redefinirea perioadei de debut in cariera didactica prin introducerea sistemului de asistare si consiliere (introducerea sistemului de mentorat); consolidarea pieţei educaţionale a programelor de formare continuă, bazată pe un sistem concurenţial loial prin intermediul căruia cadrele didactice să beneficieze de o ofertă diversificată din partea furnizorilor de formare continuă; corelarea structurilor şi a momentelor din cariera didactică cu standardele educaţionale şi asigurarea unei dinamici profesionale prin utilizarea sistemului creditelor profesionale transferabile cuantificarea punctelor de credit pentru obţinerea gradelor didactice; consolidarea rolului Centrul Naţional pentru Formarea Personalului din Învăţământul Preuniversitar (CNFP) ca structură instituţională modernă în scopul optimizării activităţilor de formare continuă a personalului didactic; extinderea competentelor specifice ale cadrelor didactice in utilizarea tehnologiilor informaţionale si de comunicare; finalizarea procesului de dezvoltarea profesionala a cadrelor didactice necalificate Formarea iniţială a cadrelor didactice: Pentru realizarea finalităţilor menţionate sunt necesare unele activităţi de coordonare, evaluare şi optimizare a întregului sistem de formare iniţială şi continuă a cadrelor didactice. O activitate deosebit de importantă este cea de coordonare a procesului de proiectare a standardelor naţionale pentru profesia didactică, atât pentru profesorii debutanţi, cât şi 17

Titlul lucrării propuse pentru participarea la concursul pe tema securității informatice

Titlul lucrării propuse pentru participarea la concursul pe tema securității informatice Titlul lucrării propuse pentru participarea la concursul pe tema securității informatice "Îmbunătăţirea proceselor şi activităţilor educaţionale în cadrul programelor de licenţă şi masterat în domeniul

More information

Auditul financiar la IMM-uri: de la limitare la oportunitate

Auditul financiar la IMM-uri: de la limitare la oportunitate Auditul financiar la IMM-uri: de la limitare la oportunitate 3 noiembrie 2017 Clemente Kiss KPMG in Romania Agenda Ce este un audit la un IMM? Comparatie: audit/revizuire/compilare Diferente: audit/revizuire/compilare

More information

O ALTERNATIVĂ MODERNĂ DE ÎNVĂŢARE

O ALTERNATIVĂ MODERNĂ DE ÎNVĂŢARE WebQuest O ALTERNATIVĂ MODERNĂ DE ÎNVĂŢARE Cuvinte cheie Internet WebQuest constructivism suport educational elemente motivationale activitati de grup investigatii individuale Introducere Impactul tehnologiilor

More information

INSTRUMENTE DE MARKETING ÎN PRACTICĂ:

INSTRUMENTE DE MARKETING ÎN PRACTICĂ: INSTRUMENTE DE MARKETING ÎN PRACTICĂ: Marketing prin Google CUM VĂ AJUTĂ ACEST CURS? Este un curs util tuturor celor implicați în coordonarea sau dezvoltarea de campanii de marketingși comunicare online.

More information

Versionare - GIT ALIN ZAMFIROIU

Versionare - GIT ALIN ZAMFIROIU Versionare - GIT ALIN ZAMFIROIU Controlul versiunilor - necesitate Caracterul colaborativ al proiectelor; Backup pentru codul scris Istoricul modificarilor Terminologie și concepte VCS Version Control

More information

Aspecte controversate în Procedura Insolvenţei şi posibile soluţii

Aspecte controversate în Procedura Insolvenţei şi posibile soluţii www.pwc.com/ro Aspecte controversate în Procedura Insolvenţei şi posibile soluţii 1 Perioada de observaţie - Vânzarea de stocuri aduse în garanţie, în cursul normal al activității - Tratamentul leasingului

More information

Semnale şi sisteme. Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Departamentul de Comunicaţii (TC)

Semnale şi sisteme. Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Departamentul de Comunicaţii (TC) Semnale şi sisteme Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Departamentul de Comunicaţii (TC) http://shannon.etc.upt.ro/teaching/ssist/ 1 OBIECTIVELE CURSULUI Disciplina îşi propune să familiarizeze

More information

Procesarea Imaginilor

Procesarea Imaginilor Procesarea Imaginilor Curs 11 Extragerea informańiei 3D prin stereoviziune Principiile Stereoviziunii Pentru observarea lumii reale avem nevoie de informańie 3D Într-o imagine avem doar două dimensiuni

More information

Metrici LPR interfatare cu Barix Barionet 50 -

Metrici LPR interfatare cu Barix Barionet 50 - Metrici LPR interfatare cu Barix Barionet 50 - Barionet 50 este un lan controller produs de Barix, care poate fi folosit in combinatie cu Metrici LPR, pentru a deschide bariera atunci cand un numar de

More information

Mecanismul de decontare a cererilor de plata

Mecanismul de decontare a cererilor de plata Mecanismul de decontare a cererilor de plata Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE) Ministerul Fondurilor Europene - Iunie - iulie

More information

GHID DE TERMENI MEDIA

GHID DE TERMENI MEDIA GHID DE TERMENI MEDIA Definitii si explicatii 1. Target Group si Universe Target Group - grupul demografic care a fost identificat ca fiind grupul cheie de consumatori ai unui brand. Toate activitatile

More information

AE Amfiteatru Economic recommends

AE Amfiteatru Economic recommends GOOD PRACTICES FOOD QUALITY AND SAFETY: PRACTICES AND CONTRIBUTIONS BROUGHT BY THE CENTRE OF RESEARCH AND ALIMENTARY PRODUCT EXPERTISE Prof. univ. dr. Rodica Pamfilie, Academy of Economic Studies, Bucharest

More information

Diaspora Start Up. Linie de finanțare dedicată românilor din Diaspora care vor sa demareze o afacere, cu fonduri europene

Diaspora Start Up. Linie de finanțare dedicată românilor din Diaspora care vor sa demareze o afacere, cu fonduri europene Diaspora Start Up Linie de finanțare dedicată românilor din Diaspora care vor sa demareze o afacere, cu fonduri europene 1 Ce este Diaspora Start-Up? Este o linie de finanțare destinată românilor din Diaspora

More information

MANAGEMENTUL CALITĂȚII - MC. Proiect 5 Procedura documentată pentru procesul ales

MANAGEMENTUL CALITĂȚII - MC. Proiect 5 Procedura documentată pentru procesul ales MANAGEMENTUL CALITĂȚII - MC Proiect 5 Procedura documentată pentru procesul ales CUPRINS Procedura documentată Generalități Exemple de proceduri documentate Alegerea procesului pentru realizarea procedurii

More information

Facultatea de Litere a Universității din București, Str. Edgar Quinet 5-7, București,

Facultatea de Litere a Universității din București, Str. Edgar Quinet 5-7, București, CURRICULUM VITAE INFORMAȚII PERSONALE Nume Prenume DUMITRACHE Mihail Adresă Telefon +40-21-3116835 Fax +40-31-8153875 E-mail Naționalitate Facultatea de Litere a Universității din București, Str. Edgar

More information

METODE DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ŞI IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT DE MEDIU

METODE DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ŞI IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT DE MEDIU UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREŞTI FACULTATEA ENERGETICA Catedra de Producerea şi Utilizarea Energiei Master: DEZVOLTAREA DURABILĂ A SISTEMELOR DE ENERGIE Titular curs: Prof. dr. ing Tiberiu APOSTOL Fond

More information

ȘCOALA PROFESIONALĂ GERMANĂ KRONSTADT Învățământ profesional tehnic de stat

ȘCOALA PROFESIONALĂ GERMANĂ KRONSTADT Învățământ profesional tehnic de stat ȘCOALA PROFESIONALĂ GERMANĂ KRONSTADT Învățământ profesional tehnic de stat Conținut Alternativă Nevoia de schimbare Învăţământul profesional Școala Profesională Germană Kronstadt Meserii Istoric/Etape

More information

Fişa disciplinei. 1. Date despre program. 2. Date despre disciplina Titulari. 3. Timp total estimat. 4. Precondiţii.

Fişa disciplinei. 1. Date despre program. 2. Date despre disciplina Titulari. 3. Timp total estimat. 4. Precondiţii. Fişa disciplinei 1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE 1.2. Facultatea CIBERNETICĂ, STATISTICĂ ŞI INFORMATICĂ ECONOMICĂ 1.3. Departamente (Departament) INFORMATICA

More information

ȘCOALA PROFESIONALĂ GERMANĂ KRONSTADT Învățământ profesional tehnic de stat

ȘCOALA PROFESIONALĂ GERMANĂ KRONSTADT Învățământ profesional tehnic de stat ȘCOALA PROFESIONALĂ GERMANĂ KRONSTADT Învățământ profesional tehnic de stat AGENDA Alternativă Nevoia de schimbare Învățământul profesional Școala Profesională Germană Kronstadt Meserii Istoric/Etape Companii

More information

procese de bază, procese suport și procese manageriale Referențialul Asigurarea conformității Structuri

procese de bază, procese suport și procese manageriale Referențialul Asigurarea conformității Structuri În UPT asigurarea calității vizează întregul ansamblu de activități, structurat în procese de bază, procese suport și procese manageriale. Referențialul pentru asigurarea calității este dat de prevederile

More information

Asigurarea sustenabilităţii Building Knowledge Hub România (BKH RO): plan de afaceri şi posibilităţi de colaborare cu partenerii interesaţi

Asigurarea sustenabilităţii Building Knowledge Hub România (BKH RO): plan de afaceri şi posibilităţi de colaborare cu partenerii interesaţi Asigurarea sustenabilităţii Building Knowledge Hub România (BKH RO): plan de afaceri şi posibilităţi de colaborare cu partenerii interesaţi W O R K S H O P " C a l i t a t e ș i c o n f o r m i t a t e

More information

ANTICOLLISION ALGORITHM FOR V2V AUTONOMUOS AGRICULTURAL MACHINES ALGORITM ANTICOLIZIUNE PENTRU MASINI AGRICOLE AUTONOME TIP V2V (VEHICLE-TO-VEHICLE)

ANTICOLLISION ALGORITHM FOR V2V AUTONOMUOS AGRICULTURAL MACHINES ALGORITM ANTICOLIZIUNE PENTRU MASINI AGRICOLE AUTONOME TIP V2V (VEHICLE-TO-VEHICLE) ANTICOLLISION ALGORITHM FOR VV AUTONOMUOS AGRICULTURAL MACHINES ALGORITM ANTICOLIZIUNE PENTRU MASINI AGRICOLE AUTONOME TIP VV (VEHICLE-TO-VEHICLE) 457 Florin MARIAŞIU*, T. EAC* *The Technical University

More information

MS POWER POINT. s.l.dr.ing.ciprian-bogdan Chirila

MS POWER POINT. s.l.dr.ing.ciprian-bogdan Chirila MS POWER POINT s.l.dr.ing.ciprian-bogdan Chirila chirila@cs.upt.ro http://www.cs.upt.ro/~chirila Pornire PowerPoint Pentru accesarea programului PowerPoint se parcurg următorii paşi: Clic pe butonul de

More information

REGULAMENTUL DE ORGANIZARE A PROCESULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT PE BAZA SISTEMULUI DE CREDITE TRANSFERABILE LA UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIEŞTI COD: R 10

REGULAMENTUL DE ORGANIZARE A PROCESULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT PE BAZA SISTEMULUI DE CREDITE TRANSFERABILE LA UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIEŞTI COD: R 10 UNIVERSITATEA PETROL-GAZE REGULAMENTUL DE ORGANIZARE COD: PREŞEDINTE SENAT, Prof. univ. dr. ing. ION MĂLUREANU Avizat Reprezentant Management Verificat Elaborat Prenumele şi Numele Prorector Prof. univ.

More information

LIVRABIL 4. Cadre Didactice Raport de Țară SABER ROMÂNIA. Acord pentru Servicii de Asistență Tehnică

LIVRABIL 4. Cadre Didactice Raport de Țară SABER ROMÂNIA. Acord pentru Servicii de Asistență Tehnică ROMÂNIA Acord pentru Servicii de Asistență Tehnică pentru MENCȘ în vederea Dezvoltării Capacității de Monitorizare și Evaluare a Implementării Strategiilor din Educație LIVRABIL 4 Cadre Didactice Raport

More information

PACHETE DE PROMOVARE

PACHETE DE PROMOVARE PACHETE DE PROMOVARE Școala de Vară Neurodiab are drept scop creșterea informării despre neuropatie diabetică și picior diabetic în rândul tinerilor medici care sunt direct implicați în îngrijirea și tratamentul

More information

Reflexia şi refracţia luminii. Aplicaţii. Valerica Baban

Reflexia şi refracţia luminii. Aplicaţii. Valerica Baban Reflexia şi refracţia luminii. Aplicaţii. Sumar 1. Indicele de refracţie al unui mediu 2. Reflexia şi refracţia luminii. Legi. 3. Reflexia totală 4. Oglinda plană 5. Reflexia şi refracţia luminii în natură

More information

ARBORI AVL. (denumiti dupa Adelson-Velskii si Landis, 1962)

ARBORI AVL. (denumiti dupa Adelson-Velskii si Landis, 1962) ARBORI AVL (denumiti dupa Adelson-Velskii si Landis, 1962) Georgy Maximovich Adelson-Velsky (Russian: Гео ргий Макси мович Адельсо н- Ве льский; name is sometimes transliterated as Georgii Adelson-Velskii)

More information

VLAD-CRISTIAN SOARE - avocat definitiv

VLAD-CRISTIAN SOARE - avocat definitiv Informații personale Dată naștere: 17.04.1989 Localitate: București Telefon: 0745 512 512 E-mail: vlad.soare@soare-legal.ro VLAD-CRISTIAN SOARE - avocat definitiv Calificări Avocat definitiv în Baroul

More information

Managementul Proiectelor Software Metode de dezvoltare

Managementul Proiectelor Software Metode de dezvoltare Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Managementul Proiectelor Software Metode de dezvoltare 2 Metode structurate (inclusiv metodele OO) O mulțime de pași și

More information

M01-V ThesanCo

M01-V ThesanCo Precizare: Tabelul de analiză prezentat în paginile următoare, conţine denumirile cerinţelor din standardele în limba engleză. Notele şi observaţiile aparţin echipei ThesanCo şi sunt în limba română. După

More information

CAIETUL DE SARCINI Organizare evenimente. VS/2014/0442 Euro network supporting innovation for green jobs GREENET

CAIETUL DE SARCINI Organizare evenimente. VS/2014/0442 Euro network supporting innovation for green jobs GREENET CAIETUL DE SARCINI Organizare evenimente VS/2014/0442 Euro network supporting innovation for green jobs GREENET Str. Dem. I. Dobrescu, nr. 2-4, Sector 1, CAIET DE SARCINI Obiectul licitaţiei: Kick off,

More information

ACADEMIA ROMÂNĂ. Elaborată de către autor: Expert piața muncii 13 Conf. univ. dr. Răzvan Daniel CHIVU

ACADEMIA ROMÂNĂ. Elaborată de către autor: Expert piața muncii 13 Conf. univ. dr. Răzvan Daniel CHIVU ACADEMIA ROMÂNĂ Dezvoltarea capacităţii Ministerului Educaţiei Naţionale de monitorizare şi prognoză a evoluţiei învăţământului superior în raport cu piaţa muncii, cod SIPOCA 3 Rezultat R3: Studiu de impact

More information

Evoluția pieței de capital din România. 09 iunie 2018

Evoluția pieței de capital din România. 09 iunie 2018 Evoluția pieței de capital din România 09 iunie 2018 Realizări recente Realizări recente IPO-uri realizate în 2017 și 2018 IPO în valoare de EUR 312.2 mn IPO pe Piața Principală, derulat în perioada 24

More information

Structura și Organizarea Calculatoarelor. Titular: BĂRBULESCU Lucian-Florentin

Structura și Organizarea Calculatoarelor. Titular: BĂRBULESCU Lucian-Florentin Structura și Organizarea Calculatoarelor Titular: BĂRBULESCU Lucian-Florentin Chapter 3 ADUNAREA ȘI SCĂDEREA NUMERELOR BINARE CU SEMN CONȚINUT Adunarea FXP în cod direct Sumator FXP în cod direct Scăderea

More information

INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA DINAMICII DE CREŞTERE"IN VITRO" LA PLANTE FURAJERE

INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA DINAMICII DE CREŞTEREIN VITRO LA PLANTE FURAJERE INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA DINAMICII DE CREŞTERE"IN VITRO" LA PLANTE FURAJERE T.Simplăceanu, C.Bindea, Dorina Brătfălean*, St.Popescu, D.Pamfil Institutul Naţional de Cercetere-Dezvoltare pentru

More information

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE UNIVERSITATEA AGORA DIN MUNICIPIUL ORADEA FACULTATEA DE ŞTIINŢE JURIDICE ŞI ADMINISTRATIVE

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE UNIVERSITATEA AGORA DIN MUNICIPIUL ORADEA FACULTATEA DE ŞTIINŢE JURIDICE ŞI ADMINISTRATIVE MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE UNIVERSITATEA AGORA DIN MUNICIPIUL ORADEA FACULTATEA DE ŞTIINŢE JURIDICE ŞI ADMINISTRATIVE anul universitar 2015-2016 Domeniul de studii universitare de licenţă:

More information

Modalitǎţi de clasificare a datelor cantitative

Modalitǎţi de clasificare a datelor cantitative Modalitǎţi de clasificare a datelor cantitative Modul de stabilire a claselor determinarea pragurilor minime şi maxime ale fiecǎrei clase - determinǎ modul în care sunt atribuite valorile fiecǎrei clase

More information

R 32 REGULAMENT DE INITIERE, APROBARE, MONITORIZARE SI EVALUARE PERIODICA A PROGRAMELOR DE STUDIU

R 32 REGULAMENT DE INITIERE, APROBARE, MONITORIZARE SI EVALUARE PERIODICA A PROGRAMELOR DE STUDIU Universitatea Spiru Haret R 32 REGULAMENT DE INITIERE, APROBARE, MONITORIZARE SI EVALUARE PERIODICA A PROGRAMELOR DE STUDIU I. DISPOZITII GENERALE Art. 1. Prezentul Regulament este elaborat in baza urmatoarelor

More information

La fereastra de autentificare trebuie executati urmatorii pasi: 1. Introduceti urmatoarele date: Utilizator: - <numarul dvs de carnet> (ex: "9",

La fereastra de autentificare trebuie executati urmatorii pasi: 1. Introduceti urmatoarele date: Utilizator: - <numarul dvs de carnet> (ex: 9, La fereastra de autentificare trebuie executati urmatorii pasi: 1. Introduceti urmatoarele date: Utilizator: - (ex: "9", "125", 1573" - se va scrie fara ghilimele) Parola: -

More information

Strategia Europeană în Regiunea Dunării - oportunităţi pentru economiile regiunilor implicate -

Strategia Europeană în Regiunea Dunării - oportunităţi pentru economiile regiunilor implicate - Strategia Europeană în Regiunea Dunării - oportunităţi pentru economiile regiunilor implicate - 25 mai 2010 - Palatul Parlamentului, Sala Avram Iancu Inovatie, Competitivitate, Succes Platforme Tehnologice

More information

ANDREI GHE. STEFAN-COSTACHE

ANDREI GHE. STEFAN-COSTACHE ANDREI GHE. STEFAN-COSTACHE CURRICULUM VITAE INFORMAŢII PERSONALE Nume şi prenume ANDREI STEFAN Adresă Str. Costieni Bl C4, et 2, ap 11 Rîmnicu Sărat, jud. Buzău Telefon 0238568640/0728901637 Fax 0238568640

More information

Manual pentru formarea cadrelor didactice în domeniul educaţiei pentru cetăţenie democratică şi al educaţiei pentru drepturile omului

Manual pentru formarea cadrelor didactice în domeniul educaţiei pentru cetăţenie democratică şi al educaţiei pentru drepturile omului Manual pentru formarea cadrelor didactice în domeniul educaţiei pentru cetăţenie democratică şi al educaţiei pentru drepturile omului Autori: Editor: Rolf Gollob Edward Huddleston Peter Krapf Maria-Helena

More information

2. Setări configurare acces la o cameră web conectată într-un router ZTE H218N sau H298N

2. Setări configurare acces la o cameră web conectată într-un router ZTE H218N sau H298N Pentru a putea vizualiza imaginile unei camere web IP conectată într-un router ZTE H218N sau H298N, este necesară activarea serviciului Dinamic DNS oferit de RCS&RDS, precum și efectuarea unor setări pe

More information

Ghid identificare versiune AWP, instalare AWP şi verificare importare certificat în Store-ul de Windows

Ghid identificare versiune AWP, instalare AWP şi verificare importare certificat în Store-ul de Windows Ghid identificare versiune AWP, instalare AWP 4.5.4 şi verificare importare certificat în Store-ul de Windows Data: 28.11.14 Versiune: V1.1 Nume fişiser: Ghid identificare versiune AWP, instalare AWP 4-5-4

More information

Programe bazate pe practici inovative de tip blended learning în predarea matematicii

Programe bazate pe practici inovative de tip blended learning în predarea matematicii Programe bazate pe practici inovative de tip blended learning în predarea matematicii Silvia Făt Universitatea din București, silvia.fat@g.unibuc.ro Abstract This article presents a new project implemented

More information

Curriculum Vitae Europass

Curriculum Vitae Europass Curriculum Vitae Europass Informaţii personale Nume / Prenume Adresa(e) TODORESCU (BORZ) LILIANA-LUMINIŢA Timişoara, Jud. Timiş (România) Telefon DPPD -0256404066 E-mail(uri) Naţionalitate(-tăţi) Data

More information

Compania. Misiune. Viziune. Scurt istoric. Autorizatii şi certificari

Compania. Misiune. Viziune. Scurt istoric. Autorizatii şi certificari Compania Misiune. Viziune. Misiunea noastră este de a contribui la îmbunătăţirea serviciilor medicale din România prin furnizarea de produse şi servicii de cea mai înaltă calitate, precum şi prin asigurarea

More information

WORKSHOP CONVENȚIA PRIMARILOR BUCUREȘTI

WORKSHOP CONVENȚIA PRIMARILOR BUCUREȘTI WORKSHOP CONVENȚIA PRIMARILOR BUCUREȘTI 07.11.2017 AGENȚIA LOCALĂ A ENERGIEI ALBA - ALEA FLORIN ANDRONESCU SIMPLA project has received funding from the s Horizon 2020 research and innovation programme

More information

Subiecte Clasa a VI-a

Subiecte Clasa a VI-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul numarului intrebarii

More information

Updating the Nomographical Diagrams for Dimensioning the Concrete Slabs

Updating the Nomographical Diagrams for Dimensioning the Concrete Slabs Acta Technica Napocensis: Civil Engineering & Architecture Vol. 57, No. 1 (2014) Journal homepage: http://constructii.utcluj.ro/actacivileng Updating the Nomographical Diagrams for Dimensioning the Concrete

More information

Analiza statistica a evoluției absolvenților de liceu în România, în perioada

Analiza statistica a evoluției absolvenților de liceu în România, în perioada Analiza statistica a evoluției absolvenților de liceu în România, în perioada 2000-2014 Emilia Gogu Conf.univ.dr. ASE Mihaela Mureșan Prof. univ.dr. UCDC București Marinella Sabina Turdean Conf.univ. dr.

More information

LIDER ÎN AMBALAJE EXPERT ÎN SISTEMUL BRAILLE

LIDER ÎN AMBALAJE EXPERT ÎN SISTEMUL BRAILLE LIDER ÎN AMBALAJE EXPERT ÎN SISTEMUL BRAILLE BOBST EXPERTFOLD 80 ACCUBRAILLE GT Utilajul ACCUBRAILLE GT Bobst Expertfold 80 Aplicarea codului Braille pe cutii a devenit mai rapidă, ușoară și mai eficientă

More information

Studiu comparativ privind revizuirea și actualizarea sistemului național de indicatori din domeniul educației

Studiu comparativ privind revizuirea și actualizarea sistemului național de indicatori din domeniul educației Studiu comparativ privind revizuirea și actualizarea sistemului național de indicatori din domeniul educației Autori: Irina Horga, Ciprian Fartușnic, Mihaela Jigău, Magda Balica, și Cornelia Novak București

More information

earning every day-ahead your trust stepping forward to the future opcom operatorul pie?ei de energie electricã și de gaze naturale din România Opcom

earning every day-ahead your trust stepping forward to the future opcom operatorul pie?ei de energie electricã și de gaze naturale din România Opcom earning every day-ahead your trust stepping forward to the future opcom operatorul pie?ei de energie electricã și de gaze naturale din România Opcom RAPORT DE PIA?Ã LUNAR MARTIE 218 Piaţa pentru Ziua Următoare

More information

FIŞA DISCIPLINEI în conformitate cu planul de învățământ valabil pentru anul

FIŞA DISCIPLINEI în conformitate cu planul de învățământ valabil pentru anul ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE STUDII EUROPENE FIŞA DISCIPLINEI în conformitate cu planul de învățământ valabil pentru anul 2016-2017 1. Date despre program 1.1. Instituţia

More information

Software Process and Life Cycle

Software Process and Life Cycle Software Process and Life Cycle Drd.ing. Flori Naghiu Murphy s Law: Left to themselves, things tend to go from bad to worse. Principiile de dezvoltare software Principiul Calitatii : asigurarea gasirii

More information

POLITICA PRIVIND TRANZIȚIA LA SR EN ISO/CEI 17065:2013. RENAR Cod: P-07.6

POLITICA PRIVIND TRANZIȚIA LA SR EN ISO/CEI 17065:2013. RENAR Cod: P-07.6 ASOCIAŢIA DE ACREDITARE DIN ROMÂNIA ORGANISMUL NAŢIONAL DE ACREDITARE POLITICA PRIVIND TRANZIȚIA LA RENAR Data aprobării: Data intrării în vigoare: 01.06.2013 APROBAT: Consiliu Director Exemplar nr. Pag.

More information

O cercetare privind managementul succesiunii în organizații de învățământ din Israel REZUMAT

O cercetare privind managementul succesiunii în organizații de învățământ din Israel REZUMAT UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI GESTIUNEA AFACERILOR Școala doctorală O cercetare privind managementul succesiunii în organizații de învățământ din Israel REZUMAT

More information

De la ISO 9001/2008 și IWA 2/2007 la o nouă generație de standarde pentru managementul calității în educație și formare- ISO 21001/2017

De la ISO 9001/2008 și IWA 2/2007 la o nouă generație de standarde pentru managementul calității în educație și formare- ISO 21001/2017 Fondul Social European POSDRU 2007-2013 Instrumente Structurale 2007-2013 Asociatia Patronală a Furnizorilor de Formare Profesională din România Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul

More information

9. PLAN DE EVALUARE. 9.1 Obiective și scop

9. PLAN DE EVALUARE. 9.1 Obiective și scop 9. PLAN DE EVALUARE 9.1 Obiective și scop O declarație privind obiectivele și scopul planului de evaluare, bazată pe garantarea faptului că sunt întreprinse activități de evaluare suficiente și adecvate,

More information

D în această ordine a.î. AB 4 cm, AC 10 cm, BD 15cm

D în această ordine a.î. AB 4 cm, AC 10 cm, BD 15cm Preparatory Problems 1Se dau punctele coliniare A, B, C, D în această ordine aî AB 4 cm, AC cm, BD 15cm a) calculați lungimile segmentelor BC, CD, AD b) determinați distanța dintre mijloacele segmentelor

More information

CULEA MIHAELA CIOBANU. Str. Spiru Haret nr. 8, , Bacãu, România

CULEA MIHAELA CIOBANU. Str. Spiru Haret nr. 8, , Bacãu, România C U R R I C U L U M V I T A E INFORMAŢII PERSONALE Numele şi prenumele Numele avut la naştere Adresa CULEA MIHAELA CIOBANU Str. Spiru Haret nr. 8, 600114, Bacãu, România Telefon +40-234/588.884 Adresa

More information

Eurotax Automotive Business Intelligence. Eurotax Tendințe în stabilirea valorilor reziduale

Eurotax Automotive Business Intelligence. Eurotax Tendințe în stabilirea valorilor reziduale Eurotax Automotive Business Intelligence Eurotax Tendințe în stabilirea valorilor reziduale Conferinta Nationala ALB Romania Bucuresti, noiembrie 2016 Cristian Micu Agenda Despre Eurotax Produse si clienti

More information

Textul si imaginile din acest document sunt licentiate. Codul sursa din acest document este licentiat. Attribution-NonCommercial-NoDerivs CC BY-NC-ND

Textul si imaginile din acest document sunt licentiate. Codul sursa din acest document este licentiat. Attribution-NonCommercial-NoDerivs CC BY-NC-ND Textul si imaginile din acest document sunt licentiate Attribution-NonCommercial-NoDerivs CC BY-NC-ND Codul sursa din acest document este licentiat Public-Domain Esti liber sa distribui acest document

More information

FIŞA DISCIPLINEI. 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru Număr de credite 5

FIŞA DISCIPLINEI. 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru Număr de credite 5 FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi 1.2 Facultatea Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor 1.3 Departamentul

More information

Personal information. Curriculum vitae Europass. First name(s) / Surname(s)

Personal information. Curriculum vitae Europass. First name(s) / Surname(s) Curriculum vitae Europass Personal information First name(s) / Surname(s) Sandu,Adriana, Magdalena Address(es) Vântului street, building J 5, entrance 3, apartment 7, Craiova, Dolj, PC 200574 Telephone(s)

More information

Rem Ahsap is one of the prominent companies of the market with integrated plants in Turkey, Algeria and Romania and sales to 26 countries worldwide.

Rem Ahsap is one of the prominent companies of the market with integrated plants in Turkey, Algeria and Romania and sales to 26 countries worldwide. Ȋncepându-şi activitatea ȋn 2004, Rem Ahsap este una dintre companiile principale ale sectorului fabricǎrii de uşi având o viziune inovativǎ şi extinsǎ, deschisǎ la tot ce ȋnseamnǎ dezvoltare. Trei uzine

More information

Manual Limba Romana Clasa 5 Editura Humanitas File Type

Manual Limba Romana Clasa 5 Editura Humanitas File Type Manual Limba Romana Clasa 5 Editura Humanitas File Type We have made it easy for you to find a PDF Ebooks without any digging. And by having access to our ebooks online or by storing it on your computer,

More information

Metoda de programare BACKTRACKING

Metoda de programare BACKTRACKING Metoda de programare BACKTRACKING Sumar 1. Competenţe............................................ 3 2. Descrierea generală a metodei............................. 4 3......................... 7 4. Probleme..............................................

More information

Curriculum Vitae Europass

Curriculum Vitae Europass Curriculum Vitae Europass Informaţii Personale Nume / Prenume Adresă MÂŢĂ (SACARĂ) LILIANA Str. 9 Mai, Nr. 31, Sc. A, Ap. 2, Cod pstal 600066, Bacău, România Telefon 0745 157852 0334 803023 Fax E-mail

More information

CONTRIBUŢII PRIVIND MANAGEMENTUL CALITĂȚII PROIECTULUI ÎN INDUSTRIA AUTOMOTIVE

CONTRIBUŢII PRIVIND MANAGEMENTUL CALITĂȚII PROIECTULUI ÎN INDUSTRIA AUTOMOTIVE UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIŞOARA Școala Doctorală de Studii Inginerești Ing. Daniel TIUC CONTRIBUŢII PRIVIND MANAGEMENTUL CALITĂȚII PROIECTULUI ÎN INDUSTRIA AUTOMOTIVE Teză destinată obținerii titlului

More information

Metoda (modelul) de mentorat între profesori în învățământul secundar și liceal Manual

Metoda (modelul) de mentorat între profesori în învățământul secundar și liceal Manual MENTOR Mentorat între profesori în învățământul secundar și liceal Nr. proiectului- 2014-1-PL01-KA200-003335 Except where otherwise noted, content on this site is licensed under a Creative Commons 4.0

More information

CRITERII DE ADMITERE MASTER

CRITERII DE ADMITERE MASTER Web: http:steconomice.uoradea.ro; E-mail: steconomice@uoradea.ro CRITERII DE ADMITERE MASTER În cadrul Faltăţii de Ştiinţe Economice, lorile pentru studiile universitare de master (fără taxă, taxă) vor

More information

Profesor în România. Cine, de ce, în ce fel contribuie la educaţia elevilor în școlile românești?

Profesor în România. Cine, de ce, în ce fel contribuie la educaţia elevilor în școlile românești? PERSPECTIVE FES BUCUREȘTI Profesor în România. Cine, de ce, în ce fel contribuie la educaţia elevilor în școlile românești? Autori: Gabriel Bădescu Oana Negru-Subțirică Daniela Angi Claudiu Ivan România

More information

Standardul ISO 9001: 2015, punct şi de la capat! ( 13 )

Standardul ISO 9001: 2015, punct şi de la capat! ( 13 ) Standardul ISO 9001: 2015, punct şi de la capat! ( 13 ) Abordarea bazata pe proces, comentarii, riscuri si consecinte Comentarii Din septembrie 2015 avem și versiunea oficială a lui ISO 9001 cât și alui

More information

STRUCTURA TIPURILOR DE LECTIE

STRUCTURA TIPURILOR DE LECTIE STRUCTURA TIPURILOR DE LECTIE Lectia este o forma de organizare si desfasurare a activitatii didactice, care se desfasoara in scoala, sub conducerea unui cadru didactic, intr-o perioada de timp precis

More information

Candlesticks. 14 Martie Lector : Alexandru Preda, CFTe

Candlesticks. 14 Martie Lector : Alexandru Preda, CFTe Candlesticks 14 Martie 2013 Lector : Alexandru Preda, CFTe Istorie Munehisa Homma - (1724-1803) Ojima Rice Market in Osaka 1710 devine si piata futures Parintele candlesticks Samurai In 1755 a scris The

More information

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

UNIVERSITATEA SPIRU HARET UNIVERSITATEA SPIRU HARET REGULAMENT PRIVIND UTILIZAREA SISTEMULUI EUROPEAN DE CREDITE TRANSFERABILE (ECTS) ÎN CADRUL USH CAPITOLUL I DISPOZIŢII GENERALE Art.1. Universitatea Spiru Haret a adoptat Sistemul

More information

UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA IAȘI FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI ȘCOALA DOCTORALĂ DOMENIUL: ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI

UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA IAȘI FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI ȘCOALA DOCTORALĂ DOMENIUL: ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA IAȘI FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI ȘCOALA DOCTORALĂ DOMENIUL: ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI Teza de doctorat: Practica implementării schimbărilor curriculare

More information

Rezultatul R1: Analiza comparativă, la nivel european privind instrumentele de monitorizare a absolvenților pe piața muncii

Rezultatul R1: Analiza comparativă, la nivel european privind instrumentele de monitorizare a absolvenților pe piața muncii ACADEMIA ROMÂNĂ,,Dezvoltarea capacității Ministerului Educației Naționale de monitorizare și prognoză a evoluției învățământului superior în raport cu piața muncii, cod SIPOCA 3 Rezultatul R1: Analiza

More information

Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir. Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir.zip

Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir. Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir.zip Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir.zip 26/07/2015 Download mods euro truck simulator 2 harta Harta Romaniei pentru Euro Truck Simulator

More information

Reţele Neuronale Artificiale în MATLAB

Reţele Neuronale Artificiale în MATLAB Reţele Neuronale Artificiale în MATLAB Programul MATLAB dispune de o colecţie de funcţii şi interfeţe grafice, destinate lucrului cu Reţele Neuronale Artificiale, grupate sub numele de Neural Network Toolbox.

More information

Preţul mediu de închidere a pieţei [RON/MWh] Cota pieţei [%]

Preţul mediu de închidere a pieţei [RON/MWh] Cota pieţei [%] Piaţa pentru Ziua Următoare - mai 217 Participanţi înregistraţi la PZU: 356 Număr de participanţi activi [participanţi/lună]: 264 Număr mediu de participanţi activi [participanţi/zi]: 247 Preţ mediu [lei/mwh]:

More information

REVISTA NAŢIONALĂ DE INFORMATICĂ APLICATĂ INFO-PRACTIC

REVISTA NAŢIONALĂ DE INFORMATICĂ APLICATĂ INFO-PRACTIC REVISTA NAŢIONALĂ DE INFORMATICĂ APLICATĂ INFO-PRACTIC Anul II Nr. 7 aprilie 2013 ISSN 2285 6560 Referent ştiinţific Lector univ. dr. Claudiu Ionuţ Popîrlan Facultatea de Ştiinţe Exacte Universitatea din

More information

Curriculum vitae. Törzsök Sándor László. str. Libertății 60B, ap. 3, cod poștal: , Tg.Mureș, România

Curriculum vitae. Törzsök Sándor László. str. Libertății 60B, ap. 3, cod poștal: , Tg.Mureș, România informaţii personale Nume/prenume Adresa Curriculum vitae Törzsök Sándor László str. Libertății 60B, ap. 3, cod poștal: 540171, Tg.Mureș, România E-mail storzsok@gmail.com Naţionalitate Maghiară Data naşterii

More information

Olimpiad«Estonia, 2003

Olimpiad«Estonia, 2003 Problema s«pt«m nii 128 a) Dintr-o tabl«p«trat«(2n + 1) (2n + 1) se ndep«rteaz«p«tr«telul din centru. Pentru ce valori ale lui n se poate pava suprafata r«mas«cu dale L precum cele din figura de mai jos?

More information

privind stadiul funcţionării sistemului de management al calității, în perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2014.

privind stadiul funcţionării sistemului de management al calității, în perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2014. RAPORT INFORMATIV privind stadiul funcţionării sistemului de management al calității, în perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2014. Reuniunea de analiză a conducerii, cu privire la stadiul funcţionării

More information

Utilizarea ECVET pentru Mobilitatea Geografică (2012)

Utilizarea ECVET pentru Mobilitatea Geografică (2012) Utilizarea ECVET pentru Mobilitatea Geografică (2012) PARTEA A II-A A GHIDULUI UTILIZATORILOR ECVET Numărul proiectului: 2012.4589 Titlu: UTILIZAREA ECVET PENTRU MOBILITATEA GEOGRAFICĂ (2012) Partea a

More information

Curriculum vitae Europass

Curriculum vitae Europass Curriculum vitae Europass Informaţii personale Nume / Prenume ILIE Marian Telefon(oane) 0256592721 E-mail(uri) apollo121805@yahoo.it, marian.ilie@e-uvt.ro Naţionalitate(-tăţi) Română Data naşterii 01.11.1979

More information

Sprijin pentru educaţia și formarea profesională în Europa: COMUNICATUL DE LA BRUGES

Sprijin pentru educaţia și formarea profesională în Europa: COMUNICATUL DE LA BRUGES Sprijin pentru educaţia și formarea profesională în Europa: COMUNICATUL DE LA BRUGES Europe Direct este un serviciu destinat să vă ajute să găsiţi răspunsuri la întrebările pe care vi le puneţi despre

More information

Eficiența energetică în industria românească

Eficiența energetică în industria românească Eficiența energetică în industria românească Creșterea EFICIENȚEI ENERGETICE în procesul de ardere prin utilizarea de aparate de analiză a gazelor de ardere București, 22.09.2015 Karsten Lempa Key Account

More information

Factori de influenţă ai dezvoltării competenţelor de citit-scris în învăţământul primar

Factori de influenţă ai dezvoltării competenţelor de citit-scris în învăţământul primar Factori de influenţă ai dezvoltării competenţelor de citit-scris în învăţământul primar Studiu de diagnoză 1 F a c t o r i d e i n f l u e n ţ ă a i d e z v o l t ă r i i c o m p e t e n ţ e l o r d e

More information

Calitate, Inovație și Networking în învățarea limbilor străine

Calitate, Inovație și Networking în învățarea limbilor străine Calitate, Inovație și Networking în învățarea limbilor străine Ghid pentru educația vocațională bazat pe experiențele derivate din proiectele care au primit premiul European Label Ghid Nellip Educația

More information

ELEMENTE DE REFORMĂ LA NIVELUL SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT DIN ROMÂNIA ELEMENTS OF REFORM IN THE ROMANIAN EDUCATION SISTEM

ELEMENTE DE REFORMĂ LA NIVELUL SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT DIN ROMÂNIA ELEMENTS OF REFORM IN THE ROMANIAN EDUCATION SISTEM ELEMENTE DE REFORMĂ LA NIVELUL SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT DIN ROMÂNIA ELEMENTS OF REFORM IN THE ROMANIAN EDUCATION SISTEM LECT. UNIV. DR. MĂDĂLINA TOMESCU, UNIVERSITATEA CREȘTINĂ DIMITRIE CANTEMIR Abstract:

More information

INSTRUIRE ASISTATĂ DE CALCULATOR

INSTRUIRE ASISTATĂ DE CALCULATOR Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului Program universitar de formare în domeniul Pedagogie pentru Învăţământ Primar şi Preşcolar adresat cadrelor didactice din mediul rural Forma de învăţământ

More information

INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA GERMINĂRII "IN VITRO" LA PLANTE FURAJERE

INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA GERMINĂRII IN VITRO LA PLANTE FURAJERE INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA GERMINĂRII "IN VITRO" LA PLANTE FURAJERE T.Simplăceanu, Dorina Brătfălean*, C.Bindea, D.Pamfil*, St.Popescu Institutul Naţional de Cercetere-Dezvoltare pentru Tehnologii

More information

Once upon an Erasmus Tale (Traditional Arts and Languages across Europe)

Once upon an Erasmus Tale (Traditional Arts and Languages across Europe) Once upon an Erasmus Tale (Traditional Arts and Languages across Europe) PROIECT TEMATIC: ÎNVĂŢĂM PRIN ARTĂ Motto:,,Arta nu este un lucru, este o cale. Elbert Hubbar ROMÂNIA Clase participante Clasa pregătitoare

More information

FACULTATEA DE INGINERIA PETROLULUI SI GAZELOR

FACULTATEA DE INGINERIA PETROLULUI SI GAZELOR RAPORT PRIVIND EVALUAREA CADRELOR DIDACTICE DE CĂTRE STUDENȚI AFERENT ACTIVITĂȚII DIN ANUL UNIVERSITAR 2016-2017 LA FACULTATEA DE INGINERIA PETROLULUI ŞI GAZELOR Date minimale 1. Prezentul raport a fost

More information

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU. Evaluarea inițiativei Europass

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU. Evaluarea inițiativei Europass 1. COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 18.12.2013 COM(2013) 899 final RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU Evaluarea inițiativei Cea de-a doua evaluare a Deciziei Parlamentului European și

More information