ELEMENTE REOLOGICE LA ÎMBINĂRI ÎN LEMN UTILIZATE ÎN CONSTRUCŢII RHEOLOGICAL ELEMENTS FOR WOOD JOINTS USED IN CONSTRUCTION

Size: px
Start display at page:

Download "ELEMENTE REOLOGICE LA ÎMBINĂRI ÎN LEMN UTILIZATE ÎN CONSTRUCŢII RHEOLOGICAL ELEMENTS FOR WOOD JOINTS USED IN CONSTRUCTION"

Transcription

1 UNIVERSITATEA TRANSILVANIA din BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ CATEDRA REZISTENŢA MATERIALELOR ŞI VIBRAŢII ELEMENTE REOLOGICE LA ÎMBINĂRI ÎN LEMN UTILIZATE ÎN CONSTRUCŢII -Rezumatul tezei de doctorat- RHEOLOGICAL ELEMENTS FOR WOOD JOINTS USED IN CONSTRUCTION - Summary of doctoral thesis - Autor: ing. DATEŞ Rodica Nicoleta Coordonator ştiinţific: Prof.univ. dr.ing. dr.h.c. Ioan CURTU Membru titular al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România Membru al Academiei de Ştiinţe ale Naturii a Federaţiei Ruse BRAŞOV

2 MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV BRAŞOV, B-DUL EROILOR NR. 29, , TEL , FAX Către:. Vă aducem la cunoştinţă că în ziua de vineri, 30 septembrie, ora 10, în sala CP 8 (Colina Universităţii), la Facultatea de Inginerie Mecanică, catedra de Rezistenţa Materialelor şi Vibraţii, va avea loc susţinerea publică a tezei de doctorat intitulată: ELEMENTE REOLOGICE LA ÎMBINĂRI ÎN LEMN UTILIZATE ÎN CONSTRUCŢII, elaborată de ing. DATEŞ RODICA NICOLETA, sub conducerea ştiinţifică a prof.univ.dr.ing. IOAN CURTU, în vederea obţinerii titlului ştiinţific de DOCTOR, în domeniul fundamental Ştiinţe Inginereşti, domeniul Inginerie Mecanică. Componenţa COMISIEI DE DOCTORAT numită prin Ordinul Rectorului Universităţii Transilvania din Braşov nr din PREŞEDINTE: Prof.univ.dr.ing. Anghel CHIRU Decanul Facultăţii de Inginerie Mecanică, Universitatea Transilvania din Braşov. CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC: Prof.univ.dr.ing. Ioan CURTU Universitatea Transilvania din Braşov. REFERENŢI: Prof.univ.dr.ing. Dan CREŢU Universitatea Tehnică de Construcţii, Bucureşti. Prof.univ.dr.ing. Vasile NĂSTĂSESCU Academia Tehnică Militară, Bucureşti. Prof.univ.dr.ing. Gheorghe N. RADU Universitatea Transilvania din Braşov. Aprecierile şi observaţiile dumneavoastră asupra conţinutului tezei pot fi transmise la adresele: rodica.dates@unitbv.ro, da_ro_ni@yahoo.com. 1

3 Prefaţă Cu cât omenirea foloseşte un material un timp mai îndelungat, cu atât cunoaşte mai puţine lucruri despre acesta. (Wagenführ, 2000) Lemnul are o importanţă deosebită deosebită în viaţa întregii omeniri şi a poporului român, importanţă regăsită în mulţimea şi varietatea construcţiilor şi obiectelor realizate din lemn din gospodăria ţărănescă. Acestea, ca şi modalităţile ingenioase folosite la prelucrarea sa, implică o cunoaştere profundă şi precisă a calităţii materialului lemnos. Secolul XX a adus noutăţi tehnologice incredibile, incomparabile in istoria omenirii, iar unele au adus profunde schimbări în industria construcţiilor. S-au introdus noi materiale tradiţionale, pentru a fi folosite mai eficient sau mai ieftin, astfel că cererea pentru materiale tradiţionale a scăzut. Folosirea lemnului pentru materiale structurale a fost criticată şi s-a prevăzut, în urmă cu câţiva ani, că va fi eliminat din construcţii, pentru a se înlocui cu materiale noi, moderne, uniforme, fabricate, cum ar fi betonul, metalul, masele plastice. De fapt, aceste previziuni sumbre, făcute, nu cu mult timp în urmă, s-au dovedit a fi incorecte. Declinul a fost oprit şi a existat o revenire în folosirea lemnului pentru scopuri structurale, astfel încât îşi înlocuieşte în mod progresiv competitorii în domenii atât de largi şi diverse. Oricine a folosit lemnul, fie în atelierul propriu, fie în procesele de producţie industriale mari, va fi conştient de simplitatea cu care poate fi prelucrat atât manual, cât si cu ajutorul maşinilor. E incredibil de simplu să fabrici structuri din lemn şi, chiar şi în cel mai sofisticat proces de producţie, costul uneltelor este relativ mic, comparativ cu cel al materialelor competitive. Lemnul este ideal dacă e necesar să construieşti structuri individuale pentru scopuri particulare, dar e la fel de potrivit pentru producţia de masă, mai ales acum când îmbinările în dinţi au eliminat pierderile de material induse de procesul de tăiere la lungime. Când aceste proprietăţi de prelucrabilitate sunt combinate cu alte avantaje ale lemnului ca: izolarea termică excelentă, rezistenţa la foc şi proprietăţile sale estetice unice, uneori devine greu de înţeles de ce materialele alternative au fost vreodată luate în calcul. Există o singură trăsătură a lemnului care e unică între celelalte materiale structurale; lemnul reprezintă o resursă naturală ce poate fi plantată, în timp ce materialele competitoare ca: piatra, cărămida, metalul, masele plastice sunt derivate din resurse extractibile limitate. Această trăsătură este suficientă pentru a ne asigura că lemnul va continua să fie folosit ca material structural în fapt, pentru totdeauna, şi este de asemenea potrivit să asigurăm că lemnul rămâne cel mai ieftin dintre toate materialele structurale. (Curtu, Roşca,1993) Cu lemnul învăţăm simplitatea şi claritatea; prezenţa naturii vine din interiorul lui. (Naterrer, et.al.,2000) Cercetările tezei de doctorat urmăresc prezentarea curgerii lente în timp şi a duratei de viaţă a celor mai utilizate îmbinări în lemn din construcţii, în vederea îmbunătăţirii tehnicilor de îmbinare pentru o mai bună stabilitate şi durabilitate a construcţiilor din lemn. Problemele au fost tratate teoretic şi experimental. Lucrarea de faţă este structurată pe 7 capitole, cuprinzând un total de 218 pagini, după cum urmează: Capitolul 1, intitulat Scurt istoric al evoluţiei construcţiilor din lemn şi al îmbinărilor utilizate reprezintă o sinteză a evoluţiei construcţiilor, de la civilizaţia daco-romană, până în zilele noastre, din ţara noastră şi din alte părţi ale Europei. Capitolul 2 (Stadiul actual al cercetărilor privind îmbinările în lemn utilizate în construcţii şi reologia lemnului masiv) prezintă caracteristicile principale ale lemnului privind comportamentul şi proprietăţile mecanice, precum şi o clasificare principală a celor mai utilizate tipuri de îmbinări în construcţiile din lemn. Este cuprinsă şi o analiză critică a studiului îmbinărilor în lemn utilizate în construcţii. 2

4 Capitolul 3 cuprinde, punctual, Obiectivele tezei de doctorat, elaborate pe baza datelor din literatura de specialitate şi a cercetărilor studiate, efectuate până în prezent. Capitolul 4 este intitulat Aspecte teoretice privind îmbinările în lemn studiate si comportamentul reologic al acestora. Sunt prezentate aspecte de ordin general, proprietăţi mecanice şi de rezistenţă ale îmbinărilor în lemn cu bulon, aspecte teoretice privind reologia lemnului masiv, sunt descrise modelele reologice clasice şi cele ale lemnului masiv. Capitolul 5, Modelarea şi analiza cu metoda elementului finit a îmbinărilor în lemn cu tije cilindrice (buloane) prezintă generalităţi privind utilizarea metodei elementului finit şi modelarea comportamentului îmbinărilor cu tije cilindrice (buloane), luate în studiu, la solicitarea de tracţiune şi simularea comportamentului acestora. Capitolul 6 se intitulează Cercetări experimentale privind comportamentul în timp al îmbinărilor în lemn cu bulon în condiţii de laborator şi în condiţii reale de mediu (in situ). Sunt cuprinse cercetări experimentale privind testarea la tracţiune şi încovoiere a îmbinărilor în lemn cu tije metalice (buloane) de diferite diametre, interpretarea rezultatelor acestora, concluzii comparative privind testările experimentale şi analiza cu metoda elementelor finite. Sunt cuprinse cercetări experimentale privind modul de adâncire al tijei metalice în lemn. Capitolul cuprinde şi testarea în timp, sub sarcină continuă, a îmbinărilor în lemn cu tijă metalică tip bulon şi analiza comportamentului reologic în urma testărilor experimentale la tracţiune a îmbinărilor studiate. Ultima parte o reprezintă aspectele generale şi experimentale ale cercetărilor privind comportamentul reologic al îmbinărilor unor structuri reale din lemn (in situ) şi stabilirea modelelor reologice corespunzătoare. Capitolul 7 cuprinde Concluzii generale. Contribuţii proprii şi originale Diseminarea rezultatelor. Investigaţii viitoare. Sunt prezentate concluziile cu caracter general, teoretic şi experimental, rezultate în urma prelucrării datelor experimentale. Au fost evidenţiate contribuţiile proprii şi originale aduse în cercetarea realizată, precum şi modul de diseminare al rezultatelor obţinute. Scopul tezei este de a cerceta comportamentul în timp al unui tip de îmbinare des utilizat în structurile din lemn, ţinând cont de factorii de influenţă: specie, umiditate, temperatură, natura solicitării şi mărimea tensiunilor aplicate. Lucrarea presupune, într-o primă parte, analiza informaţiei din domeniul construcţiilor din lemn şi al reologiei lemnului, unde s-a încercat o clasificare a celor mai utilizate sisteme portante şi îmbinări în lemn, atât tradiţionale, simple, cât şi moderne, cu diferite accesorii, utilizate la structurile complexe. De asemenea, s-au evidenţiat câteva direcţii de utilizare în raport cu capacitatea portantă, în funcţie de dimensiunile şi parametrii geometrici ai îmbinărilor. Au fost studiate principalele proprietăţi reologice ale lemnului masiv, la care factorii de influenţă au un rol foarte important. Astfel, proporţia deformaţiilor elastice (instantanee şi întârziate) şi plastice este direct dependentă, pentru aceeaşi specie şi solicitare, de umiditatea U, temperatura T, natura solicitării şi mărimea tensiunilor σ aplicate lemnului. A fost ales pentru studiu tipul de îmbinare cu tijă metalică tip bulon, datorită utilizării pe scară largă a acestuia, dată de uşurinţa în realizare şi exploatare. Rezultatele urmărite sunt modificări ale curbelor de variaţie a deformaţiilor în timp, în principal, în raport cu factorii de influenţă (de mediu şi de solicitare). S-a urmărit ca deformaţia să aibă o variaţie lentă, cât mai mică, pentru o perioadă de timp cât mai mare. După definirea caracteristicilor reologice ale îmbinărilor s-a realizat modelarea / simularea duratei de viaţă a celor mai utilizate îmbinări în construcţii, prin identificarea unor modele reologice potrivite îmbinărilor studiate. Conform acestor modele, s-a stabilit, în mod teoretic, comportamentul, în timp, al îmbinărilor studiate. Rezultatele s-au comparat cu datele deja cunoscute din literatura de specialitate. Au fost realizate, practic, îmbinările in lemn. S-au proiectat şi realizat dispozitive / standuri de testare în timp a acestor îmbinări, în vederea determinării şi testării mărimii şi evoluţiei deformaţiilor în timp, în funcţie de: tipul îmbinării, specia lemnoasă, umiditatea epruvetelor, umiditatea relativă a aerului şi temperatura din mediul de testare, intensitatea forţelor şi durata de solicitare. 3

5 În paralel, s-a efectuat simularea curgerii lente în timp a îmbinărilor alese, cu ajutorul programului de element finit ABAQUS. Datele obţinute în urma simulării şi a testelor efectuate experimental au fost analizate comparativ. Au fost analizate si îmbinări aparţinând unei structuri reale existente, determinându-se deformaţiile în timp ale acestora, în funcţie de intensitatea încărcărilor la care au fost supuse (permanente şi temporare) si condiţiile de mediu. Rezultatele obţinute in urma testelor efectuate, precum şi analiza comparativa a acestora, pot constitui un punct de plecare al unor noi cercetări care au ca scop găsirea unor îmbinări optime, cu proprietăţi reologice superioare celor existente până în prezent. * * * Aş dori să îi mulţumesc domnului prof. dr. ing. Ioan Curtu pentru faptul că a acceptat să mă îndrume în realizarea tezei de doctorat, pentru sugestiile şi indicaţiile de înalt nivel ştiinţific pe care mi le-a oferit cu deosebită generozitate şi care mi-au fost de un real folos în întocmirea lucrării. Nu în ultimul rând, îi sunt recunoascătoare domnului profesor pentru răbdarea şi sprijinul moral cu care domnia sa m-a susţinut în finalizarea lucrării. Un ajutor deosebit l-am primit din partea doamnei conf. Dr. ing. Camelia Cerbu şi a domnilor: şef de lucrări dr. ing. Marius Baba şi prof. dr. ing. Călin Roşca cărora le sunt recunoscătoare pentru faptul că mi-au împărtăşit din timpul, cunoştinţele şi experienţa domniilor lor. De asemenea, mulţumesc conducerii catedrei de Rezistenţa Materialelor şi Vibraţii, domnului prof. dr. ing. Gheorghe Radu, pentru că mi-a permis utilizarea laboratorului de testare, precum şi domnilor:, asist. Univ. ing. Călin Itu, prof. dr. ing. Ioan Szava, prof. dr. ing. Cornel Biţ, şef de lucrări dr. ing. Florin Dogaru şi cadrelor didactice din catedră, pentru amabilitatea şi sfaturile acordate pe parcursul studiilor doctorale. Aduc mulţumiri, şi port recunoştinţă, doamnei prof. dr. ing. Marina Cionca, precum şi cadrelor didactice ale facultăţii de Ingineria Lemnului, pentru contribuţia în formarea mea profesională şi în realizarea acestei lucrări. Îi mulţumesc şi domnului dr. ing. Alin Olărescu pentru sugestiile şi sfaturile oferite pe parcursul studiilor doctorale. Realizarea acestei teze de doctorat nu ar fi fost posibilă fără încrederea şi sprijinul necondiţionat moral şi material al familiei, în care am regăsit mereu motivaţia şi puterea de a merge înainte şi cărora cuvintele nu sunt de ajuns pentru a le mulţumi. Drd. Ing. Rodica Nicoleta Dateş 4

6 Foreword As long as humanity uses a material for a long time, much less knows about it (Wagenführ, 2000) Wood has a special importance in the lives of all humanity and the Romanian people, the multitude found importance and variety of objects made of wood construction and the peasant household. But as ingenious methods used in the processing involves a deep and precise knowledge of wood quality. The twentieth century brought incredible technological news, incomparable in human history, and some have brought deep changes in the construction industry. Were introduced new traditional materials in order to be used more efficiently or cheaper, so the demand for traditional materials decreased. Using wood for structural materials has been criticized and was provided in a few years that it will be removed from the building in order to be replaced with, modern, uniform, manufactured, new materials, such as concrete, metal, plastics. In fact, these dark predictions, made not long ago proved to be incorrect. The decline was stopped and there was a recovery in using wood for structural purposes, so that they gradually replace competitors in areas as wide and diverse. Anyone who has used wood, either in own workshop or large industrial manufacturing processes, will be aware of the simplicity that can be processed both manually and by machine. It s incredibly simple to manufacture wooden structures and even in the most sophisticated production process, the cost of tools is relatively small compared to that of competitive materials. Wood is ideal if necessary to build individual structures for private, but is as suitable for mass production, especially now that the toothed joints have eliminated losses of material induced by cutting to length. When these properties are combined with other workability advantages of wood such as excellent thermal insulation, fire resistance and unique aesthetical properties, is sometimes difficult to understand why alternative materials were ever considered. There is one feature of wood which is unique among the other structural materials; wood is a natural resource that can be planted, while the competing materials such as stone, brick, metal, plastics are derived from limited extractable resources. This feature is sufficient to ensure that wood will continue to be used as structural material in fact, forever, and is also appropriate to ensure that wood remains the cheapest of all structural materials. (Curtu, Roşca,1993) With wood we learn the simplicity and clarity; the presence of nature comes from within. (Naterrer, et.al.,2000) Research of the doctoral thesis aim presentation of slow flow in time and the life of the most used joints in wood construction to improve techniques for better joint stability and durability of wooden construction. Problems have been treated theoretically and experimentally. This paper is divided into 7 chapters, including a total of 218 pages, as follows: Chapter 1, entitled Brief History of the evolution of wood used construction and joints is a synthesis of construction evolution, the Daco-Roman civilization, until nowadays, from our country and other parts of Europe. Chapter 2 (The current stage of research on the wood joints used in construction and the rheology of solid wood) presents the main characteristics of wood on the behavior and mechanical properties and a classification of the main types of joints used in wooden buildings. It is also included a critical analysis of research in wood joints used in construction. Chapter 3 contains punctually, The objectives of the doctoral thesis developed based on data from the literature and research studies, conducted so far. Chapter 4 is named Theoretical study of wood joints and their rheological behavior. There are presented general aspects of mechanical and strength properties of bolted wood joints, 5

7 theoretical aspects of solid wood rheology. There are described the classic rheological models of solid wood. Chapter 5, Modeling and finite element analysis of joints in wood with cylindrical rods (bolts) presents generalities regarding the use of finite element method and modeling the behavior of joints with cylindrical rods (bolts), under study to traction stress and simulation of their behavior. Chapter 6 is called Experimental research on the behavior in time of bolted wood joints in laboratory conditions and real environmental conditions (in situ). Are included experimental research on traction and bending tests of wood joints with metal rods (bolts) of different diameters, the interpretation of results, conclusions comparative experimental testing and finite element method analysis. Are included experimental research on how deepen of wooden rods. Chapter includes tests in time under continuous load, of the wood joints with metal rod bolted type and the analysis of rheological behavior from the experimental traction tests of joints studied. The last part is represented by general aspects and the experimental research on the rheological behavior of real wooden joints structures (in situ) and the establishing of appropriate rheological models. Chapter 7 contains General conclusions. The original and own contributions, and dissemination of results. Future investigations. General conclusions are presented with theoretical and experimental results from processing experimental data. Original own contributions were outlined, for research conducted, as well as the dissemination of results. The purpose of this thesis is to investigate time behavior of a common type of joint used in wooden structures, taking into account the influence factors: species, humidity, temperature, nature of stress and size of the applied stresses. The paper requires first part the analysis of information the wooden building sector and wood rheology, there was attempted a classification of the most used portable systems, and wood joints, both traditional, simple and modern, with different accessories, used in complex structures. Also were found some ways of use in relation to the carrying capacity, depending on the size, and geometrical parameters of joints. Main rheological properties of solid wood were studied to which impact factors are very important. Thus, the proportion of elastic deformation (instantaneous and delayed) and plastic is directly dependent for the same species and load for humidity U, temperature T, the nature and size of the load, σ applied stresses to wood. Was chosen for the study the type of connection with rod metal bolt type, due to its widespread use, given by ease of making and operation. The results are changes in deformation curves of variation in time mainly compared to factors of influence (environmental and load). It has been aimed that deformation have a slow variation as small as possible for a period of time. After defining the rheological characteristics of joints modeling / simulation was done of the most used joints in construction by identifying appropriate rheological models of studied joints. According to these models was established, theoretically, the behavior in time of the joints studied. Results were compared with data already known from literature. Wood joints have been made. Test stands / devices were designed and created for these connections, in order to determine and testing the size and evolution of deformation in time according to: type of joint, wood species, samples humidity, relative humidity and temperature of the environment testing intensity of force and duration of load. In the same time, simulation of slow flow was performed for the selected joints, using finite element program ABAQUS. Data obtained from simulation and experimental tests were analyzed in comparison. There were analyzed joints belonging to existing real structures, determining their deformations in time, the intensity they were subjected to loads (permanent and temporary) and environmental conditions. 6

8 The results of tests performed also their comparative analysis, may constitute a starting point for further research which aim to to find optimal joints with superior rheological properties to those existing until now. * * * I would like to thank prof. dr. eng. Ioan Curtu for the fact that has agreed to advise me in implementing the doctoral thesis for the suggestions of high scientific level that gave me with generosity and that were very helpful to me in preparing the paper. Not least, I am grateful to professor for patience and moral support in finalizing the work. A great help I received from associate prof. dr. eng. Camelia Cerbu, lecturer dr. eng. Marius Baba and prof. dr. eng. Călin Roşca to whom I am grateful for the fact that they have shared their time, knowledge and experience. Also I thank the management department of Strength of Materials and Vibrations, prof. dr. eng. Gheorghe Radu, for allowing me to use the testing laboratory. I thank assistant professor ing Călin Itu, prof. dr. eng. Ioan Szava, prof. dr. eng. Cornel Biţ, lecturer dr. eng. Florin Dogaru and teachers from department for kindness and advice provided during doctoral studies. I give thanks and gratitude to prof. dr. eng. Marina Cionca as well to teachers of Faculty of Wood Engineering for their contribution in my professional training and in making this work. I thank dr. eng. Alin Olărescu for suggestions and advice offered during doctoral studies. The achievement of this doctoral thesis would not have been possible without the trust and unconditional moral and material support of my family, in which I always found motivation and strength to move forward and to whom words are not enough to thank to. Eng. Rodica Nicoleta Dateş 7

9 CUPRINS Teză / Rezumat Notaţii generale: /12 CAPITOLUL I Scurt istoric al evoluţiei construcţiilor din lemn şi al îmbinărilor utilizate / Tipuri de structuri din lemn în construcţii (tradiţionale şi moderne) existente în diferite părţi ale lumii / Concluzii privind evoluţia construcţiilor din lemn şi a îmbinărilor utilizate în diferite părţi ale lumii /12 CAPITOLUL II Stadiul actual al cercetărilor privind îmbinările în lemn utilizate în construcţii şi reologia lemnului masiv / Caracteristici principale ale materiei prime lemnoase utilizate în construcţii / Scurtă clasificare a îmbinărilor în lemn utilizate în construcţii / Sisteme portante din lemn în construcţii / Concepţia structurilor portante: / Realizarea îmbinărilor / Exemple de îmbinări : / Concluzii; Analiza critică a studiului îmbinărilor în lemn utilizate în construcţii /12 CAPITOLUL III Obiectivele tezei de doctorat /13 CAPITOLUL IV Aspecte teoretice privind îmbinările în lemn studiate si comportamentul reologic al acestora / Aspecte de ordin general. Proprietăţi mecanice şi de rezistenţă ale îmbinărilor în lemn cu bulon / Aspecte teoretice privind reologia lemnului masiv / Modelele reologice clasice / Modelele reologice ale lemnului masiv / Concluzii privind îmbinările în lemn cu bulon şi aspectele reologice ale lemnului masiv şi ale îmbinărilor în lemn /- CAPITOLUL V Modelarea şi analiza cu metoda elementului finit / Generalităţi privind utilizarea metodei elementului finit / Criterii de discretizare a continuum-ului în elemente finite / Parametrii ce caracterizează elementul de bază al elementului finit (triunghiul) / Parametrii reprezentând elementul de bază al elementului finit, coordonate patrulatere / Modelarea comportamentului îmbinărilor cu tije cilindrice (buloane) la tracţiune şi simularea comportamentului acestora / Modelarea comportamentului îmbinărilor cu tije cilindrice de 6 mm / Modelarea comportamentului îmbinărilor cu tije cilindrice de 6 mm şi crampoane tip Bulldog / Concluzii privind modelarea comportamentului îmbinărilor cu tije cilindrice (buloane) la tracţiune /15 8

10 CAPITOLUL VI Cercetări experimentale privind comportamentul în timp al îmbinărilor în lemn cu bulon în condiţii de laborator şi în condiţii reale de mediu (in situ) / Cercetări experimentale privind testarea la tracţiune a îmbinărilor în lemn cu tije metalice (buloane) / Dispozitive realizate pentru testare / Rezultate obţinute în urma cercetărilor experimentale privind testarea la tracţiune a îmbinărilor în lemn cu tije metalice (buloane) / Concluzii privind testarea la tracţiune a îmbinărilor în lemn cu bulon / Concluzii privind rezultatele modelării comportamentului îmbinărilor cu buloane la tracţiune, comparativ cu rezultatele obţinute în urma testelor experimentale / Cercetări experimentale privind modul de adâncire al tijei metalice (bulon) în lemn / Concluzii în urma cercetărilor experimentale privind modul de adâncire al tijei metalice (bulon) în lemn / Cercetări experimentale privind testarea la încovoiere a îmbinărilor în lemn cu tije metalice (buloane) / Dispozitive realizate pentru testare / Rezultate obţinute în urma cercetărilor experimentale privind testarea la încovoiere a îmbinărilor în lemn cu tije metalice (buloane) / Concluzii privind testarea la încovoiere a îmbinărilor în lemn cu bulon / Testarea în timp, sub sarcină continuă, a îmbinărilor în lemn cu tijă metalică tip bulon / Concluzii privind comportamentul în timp al îmbinărilor cu buloane / Analiza comportamentului reologic in urma testărilor experimentale la tracţiune a îmbinărilor în lemn cu tije metalice (buloane) / Concluzii privind analiza comportamentului reologic în urma testărilor experimentale / Aspecte generale şi experimentale ale cercetărilor privind comportamentul reologic al îmbinărilor unor structuri reale din lemn (in situ) / Analiza factorilor de influenţă asupra comportamentului în timp al îmbinărilor studiate în condiţii naturale de mediu (in situ) / Modele reologice ale îmbinărilor luate în studiu / Concluzii privind comportamentul îmbinărilor studiate in situ /- CAPITOLUL VII Concluzii generale. Contribuţii proprii şi originale Diseminarea rezultatelor. Investigaţii viitoare / Concluzii generale / Contribuţii proprii şi originale / Diseminarea rezultatelor cercetării / Investigaţii viitoare /43 Bibliografie selectivă /45 9

11 TABLE OF CONTENTS Thesis / Summary Notations: /12 CHAPTER I Brief history of constructions and development of wood joints / Types of wooden structures in construction (traditional and modern) existing in different parts of the world / Conclusions regarding the evolution of wood construction and of joints used in different parts of the world /12 CHAPTER II The current stage of researches regarding wood joints used in construction andsolid wood rheology / Main characteristics of wood raw material used in construction / Brief classification of wood joints used in construction / Load bearing systems for wood in construction / Load bearing structural design / Enforcement of wood joints / Wood joints types / Conclusions; Critical analysis of the study of wood joints used in constructions...49 /12 CHAPTER III Objectives of the doctoral thesis /13 CHAPTER IV Theoretical study of wood joints and their rheological behavior / General aspects. Mechanical properties and strength of bolted wood joints / Theoretical aspects regarding the rheology of solid wood / Classical rheologicl models / Rheological models of solid wood / Conclusions regarding bolted wood jointsand rheological aspects of solid wood and wood jonts /- CHAPTER V Modeling and finite element analysis / Overview on the use of finite element method / Criteria for the continuum discretization in finite element / Parameters characterizing the basic element of the finite element (triangle) / Parameters representing the basic element of finite element, quadrilateral coordinates / Modeling the behavior of joints with cylindrical rods (bolts) and simulating their behavior to traction / Modeling the behavior of joints with cylindrical rods of 6 mm / Modeling the behavior of joints with cylindrical rods of 6 mm and Bulldog crampons / Conclusions on modeling the behavior of joints with cylindrical rods (bolts) to traction /15 CHAPTER VI Experimental research on the behavior of bolted wood joints in time in laboratory conditions and real environmental conditions (in situ) /16 10

12 6.1. Experimental research on traction testing of wood joints with metal rods (bolts) / Testing devices / Results from experimental research on traction testing of wood joints with metal rods (bolts) / Conclusions regarding traction testing of bolted wood joints / Conclusions on the results of modeling the behavior to traction of bolted wood joints, compared with the results of experimental tests / Experimental research on the deepening of the metal rod (bolt) in wood / Conclusions from the experimental research on the deepening of the metal rod(bolt) in wood / Experimental research on bending testing of wood joints with metal rods (bolts) / Testing devices / Results from experimental research on bending testing of wood joints with metal rods (bolts) / Conclusions regarding bending testing of bolted wood joints / In-time testing under continuous load bolted wood joints / Conclusions regarding the behavior in time of bolted wood joints / Rheological behavior analysis from experimental to traction tests of wood joints with metal rods (bolts) / Conclusions regarding rheological behavior analysis from experimental tests / General and experimental aspects from the research regarding the rheological behavior of joints from a real wood structure / Analysis of factors influencing the behavior of the wood joints studied in time in natural environmental conditions (in situ) / Rheological models of studied joints / Conclusions regarding the behavior of the joints studied in situ /- CHAPTER VII General conclusions. The original and own contributions, and dissemination of results. Future investigations / General conclusions / The original and own contributions / Dissemination of research results / Future investigations 207 /43 References /45 11

13 CAPITOLUL I SCURT ISTORIC AL EVOLUŢIEI CONSTRUCŢIILOR DIN LEMN ŞI AL ÎMBINĂRILOR UTILIZATE 1.1. Concluzii privind evoluţia construcţiilor din lemn şi a îmbinărilor utilizate în diferite părţi ale lumii Atât în ţara noastră, cât şi diferite părţi ale lumii, domeniul construcţiilor din lemn este extrem de vast, aflat într-o continuă evoluţie şi descoperire de noi tehnici şi care urmăresc uşurinţa în utilizare şi punere în operă a structurilor. Diversitatea tipurilor şi formelor constructive sunt specifice fiecărei zone geografice, adaptate culturii cărora acestea ii aparţin. Astfel, dacă la începuturi a fost folosit lemnul în combinaţie cu piatra pentru a realiza structuri, în timp, lemnul a fost utilizat şi singur, iar în epoca modernă, alături de diferite alte materiale. De-a lungul timpului, îmbinările din construcţii au evoluat odată cu creşterea complexităţii structurilor cărora le aparţin. Dacă la început s-au folosit îmbinări simple, realizate prin chertare, cu cepuri din lemn, în epoca modernă sunt utilizate elemente metalice care sporesc rezistenţa acestora odată cu uşurinţa în realizare. Evoluţia construcţiilor se oglindeşte şi în geometria de ansamblu; de la bare drepte utilizate la structuri simple, la bare curbe, arce de diferite dimensiuni, poziţionarea în diferite unghiuri, pentru structurile complexe, mari. CAPITOLUL II STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND ÎMBINĂRILE ÎN LEMN UTILIZATE ÎN CONSTRUCŢII ŞI REOLOGIA LEMNULUI MASIV Cercetările de referinţă pentru stabilirea obiectivelor şi realizarea prezentei teze de doctorat au fost cele efectuate de către: Chaplain M. (ş.a.,1994) a testat, în cadrul Universităţii Blaise Pascal din Clermont-Ferrand, Franţa, îmbinări cu unul sau mai multe buloane. Testele au fost efectuate pe epruvete din molid, fără defecte, la solicitarea de tracţiune, paralel şi perpendicular pe fibra lemnului. În figura 2.7. este prezentat programul experimental. La majoritatea îmbinărilor cu un singur bulon s-au folosit plăcuţe de oţel în exterior. Sarcina aplicată a fost de tip sinusoidal, Bocquet, J-F. a studiat comportamentul static al îmbinărilor în lemn cu tije metalice de tip broşă şi bulon. K. Öiger a analizat, la Universitatea Tehnică din Estonia, Tallin, capacitatea structurală de rezistenţă a structurilor vechi din lemn din componenţa unor clădiri vechi de de ani. Au fost studiate părţi supuse la tensiuni mici, negăsindu-se o scădere mare a rezistenţelor acestora Concluzii privind îmbinările în lemn; Analiza critică a studiului îmbinărilor în lemn utilizate în construcţii Domeniul construcţiilor din lemn, din perspectiva reologiei îmbinărilor, nu a fost abordat în profunzime pe plan mondial şi aproape deloc pe plan naţional. Abordările din punct de vedere al rezistenţei construcţiilor din lemn s-au limitat mai mult la calculul solicitărilor la care acestea pot fi supuse. 12

14 Potrivit cunoştinţelor actuale legate de proprietăţile fizice şi mecanice ale lemnului, acesta este prezentat ca un material cu comportament mecanic puternic anizotrop, ceea ce face ca, pentru aceeaşi solicitare, rezistenta sa fie diferita, in funcţie de direcţia fibrelor. În evaluarea proprietăţilor mecanice ale unui element din lemn, trebuie ţinut cont de regularitatea creşterii şi de prezenţa, dispunerea şi dimensiunile eventualelor noduri sau altor defecte. Acestea influenţează şi proprietăţile elasto-plastice, lemnul prezentând deformaţii continue sub sarcină (curgere lentă). Studiile existente efectuate pe structuri vechi, dar si ca teste de laborator, sunt informaţii de bază, ce vor fi aprofundate, dezvoltate si completate de cercetările prezentei tezei de doctorat. CAPITOLUL III OBIECTIVELE TEZEI DE DOCTORAT Pe baza datelor din literatura de specialitate şi a cercetărilor efectuate până în prezent, descrise în lucrările prezentate anterior, precum şi în urma analizei problematicii în domeniu, a fost conturată teza de doctorat, după următoarele obiective: Analiza cu Metoda elementelor finite a comportamentului îmbinărilor în lemn cu bulon în urma solicitării la tracţiune; Studiul experimental al comportamentului îmbinărilor în lemn cu bulon în urma solicitării la tracţiune şi încovoiere; Studiul experimental al comportamentului îmbinărilor în lemn cu bulon în timp, sub sarcină, în condiţiile variabile de temperatură şi umiditate relativă a aerului din mediului de testare; Studiul experimental, efectuat in situ, al comportamentului îmbinărilor în lemn cu bulon, din structura unui acoperiş; Realizarea de modele reologice specifice îmbinărilor studiate bazate pe comportamentul reologic în urma testelor experimentale. CAPITOLUL V MODELAREA ŞI ANALIZA CU METODA ELEMENTULUI FINIT A ÎMBINĂRILOR ÎN LEMN CU TIJE CILINDRICE (BULOANE) 5.2. Modelarea comportamentului îmbinărilor cu tije cilindrice (buloane) la tracţiune şi simularea comportamentului acestora Pentru a observa comportamentul la tracţiune al îmbinărilor cu tije cilindrice (buloane), s- a ales modelarea acestora prin metoda elementelor finite, utilizând softul ABAQUS, în vederea comparării rezultatelor acesteia cu teste experimentale de laborator. În continuare, am ales, pentru studiu, îmbinarea cu tijă cilindrică de 6 mm diametru, asupra căreia, pe elementul central al îmbinării, s-a aplicat o presiune cu magnitudinea de 2,5 N/mm 2. Aceasta a fost calculată pentru forţa de 5 kn (pentru suprafaţa secţiunii elementului de 50 x 40 mm), ce va fi utilizată şi pentru testările experimentale. Elementele laterale ale îmbinării au fost considerate ca fiind încastrate. (fig ) Îmbinarea a fost împărţită în elementele de tip C3D8R, cu 8 noduri. Astfel, elementele laterale şi cel central s-au împărţit în 1144 elemente cu 1710 noduri, tija în 2554 elemente cu 3372 noduri, iar capetele 186 elemente cu 372 noduri. Factorul de scalare a fost de 4. Modul de deformare al ansamblului sub încărcare, tensiunile se evidenţiază în figurile , 13

15 deformaţiile în figurile şi Deplasările pe direcţia de solicitare Oz (longitudinal) se prezintă în figura Fig Forţele aplicate ansamblului Fig Tensiunea Von Misses pentru presiunea aplicată de 2,5 N/mm 2 Fig Tensiunea Von Misses, pe noduri, în lementul lateral pentru presiunea aplicată de 2,5 N/mm 2 Fig Tensiunea Von Misses, pe noduri, în elementul central pentru presiunea aplicată de 2,5 N/mm 2 Fig Tensiunea Von Misses în tijă pentru presiunea aplicată de 2,5 N/mm 2 Fig Deformaţii ale tijei pentru presiunea aplicată de 2,5 N/mm 2 Fig Deformaţii pentru presiunea aplicată de 2,5 N/mm 2 Fig Deplasări pe direcţia Oz (longitudinal) pentru presiunea aplicată de 2,5 N/mm Modelarea comportamentului îmbinărilor cu tije cilindrice de 6 mm şi crampoane tip Bulldog Într-o a doua etapă a modelării s-a considerat necesară introducerea unor conectori tip crampon Bulldog între elementele din lemn ale ansamblului analizat, în vederea optimizării rezistenţei şi rigidităţii acestuia. 14

16 Fig Tensiunea Von Misses pentru presiunea aplicată de 2,5 N/mm 2 Fig Tensiunea Von Misses maximă în elementul central Fig Deformaţii ale tijei pentru presiunea aplicată de 2,5 N/mm 2 Fig Deformaţii pentru presiunea aplicată de 2,5 N/mm 2 Fig Deplasări pe direcţia Oz pentru presiunea aplicată de 2,5 N/mm Concluzii privind modelarea comportamentului îmbinărilor cu tije cilindrice (buloane) la tracţiune Comportamentul îmbinărilor în urma analizei prin metoda elementelor finite a corespuns cu descrierea celui din literatura de specialitate. Fig Tensiunile maxime apărute în elementele îmbinărilor supuse modelării prin metoda elementelor finite Fig Deplasări maxime apărute în elementele îmbinărilor supuse modelării prin metoda elementelor finite 15

17 CAPITOLUL VI CERCETĂRI EXPERIMENTALE PRIVIND COMPORTAMENTUL ÎN TIMP AL ÎMBINĂRILOR ÎN LEMN CU BULON ÎN CONDIŢII DE LABORATOR ŞI ÎN CONDIŢII REALE DE MEDIU (IN SITU) 6.1. Cercetări experimentale privind testarea la tracţiune a îmbinărilor în lemn cu tije metalice (buloane) În vederea stabilirii comportamentului în timp al îmbinărilor în lemn cu bulon, la solicitarea de tracţiune, s-a urmărit, mai întâi, atingerea forţei de rupere în condiţii de laborator. Elementele îmbinărilor au avut, în momentul efectuării primelor testelor experimentale, umidităţi cu valori cuprinse între 10,2 21,9 %. Testele experimentale au urmărit influenţa variaţiei diametrului tijei şi a umidităţii asupra rezistenţelor mecanice ale îmbinării. Pentru acest tip de îmbinări s-au ales tije filetate de M6, M8, M10 X 110 mm, cu piuliţe şi şaibe standardizate pentru îmbinări în lemn. Diametrul tijei este egal cu diametrul găurii elementelor îmbinării. Fig Dispozitivul fixat pe maşina de încercări la tracţiune-compresiune; Rezultate obţinute în urma cercetărilor experimentale privind testarea la tracţiune a îmbinărilor în lemn cu tije metalice (buloane) Îmbinarea testată a fost fixată pe maşina de încercări mecanice la tracţiune compresiune şi supusă la solicitarea de tracţiune până la atingerea forţei maxime de rupere a ansamblului. Ruperea a avut loc, pentru diametrele de 8 şi 10 mm, în elementul central al îmbinării şi în cel puţin unul din elementele laterale. La îmbinările cu tija de diametru de 6 mm, ruperea a avut loc doar la o îmbinare, pentru celelalte testate apărând doar deformaţii ale tijei. Acestea s-au concretizat în grafice forţă-deplasare, pe baza cărora, s-a determinat energia totală absorbită de epruvetă (U), reprezentând aria mărginită de aceste curbe. Integrând aria mărginită de curba de încărcare (forţă-deplasare) până la atingerea valorii maxime a primei cedări, s-a obţinut energia necesară iniţierii deteriorării (U i). Prin relaţia 6.1., s-a determinat indicele de tenacitate (D), reprezentând raportul dintre energia necesară propagării deteriorării (U - U i ) şi energia de iniţiere ( U i ). 16

18 unde: U U D i, (6.1) U i D este indice de tenacitate; U energia totală absorbită de epruvetă, (N mm) ; U i energia de iniţiere a ruperii, (N mm) ; Îmbinarea înaintea aplicării forţei Îmbinarea după aplicarea forţei Deformaţii/ruperi ale lemnului în urma deformaţiilor bulonului Graficul forţă-deplasare rezultat în urma testării F.max.=19,00 kn; max=33,63 mm F.max.= 23,46 kn; max=26,40 mm Prin suprapunerea diagramelor forţă-deplasare se observă că odată cu creşterea diametrului tijei creşte şi forţa maximă de rupere şi în acelaşi timp deplasarea în dreptul acesteia scade (fig. 6.9.). De asemenea, s-a stabilit şi influenţa variaţiei diametrului tijei asupra corelaţiei forţă-deplasare pentru cele trei diametre ale tijei: 6, 8, 10 mm (fig ). Fig Influenţa variaţiei diametrului tijei asupra corelaţiei forţă-deplasare pentru cele trei diametre ale tijei: 6, 8, 10 mm; Fig Influenţa umidităţii asupra forţei de rupere ; 17

19 Pentru cel de-al doilea set de încercări la tracţiune al îmbinărilor cu tijă metalică, în vederea optimizării acestora, s-au modificat parametrii geometrici ai elementelor şi tipul de tije cilindrice. Au fost păstrate diametrele tijelor, respectiv 6, 8 şi 10 mm x 110 mm, diametrul tijei fiind egal cu diametrul găurii elementelor îmbinării. La acest set de teste s-a renunţat la utilizarea şaibelor în asamblare, elementele îmbinării fiind strânse pe tijă doar cu piuliţe la ambele capete. Pentru o serie de îmbinări s-a renunţat şi la piuliţă, elementele fiind fixate liber pe tijă. Deoarece s-a dorit o rigidizare cât mai mare a îmbinărilor, la cele cu tije filetate s-au adăugat crampoane tip Bulldog între elementele laterale din lemn şi cel central. Fixarea acestora s- a făcut prin presare, până la apropierea maxim admisibilă a elementelor. Modificări au intervenit şi la tijele cilindrice. Au fost folosite, pe lângă tijele filetate şi tije cilindrice netede. Îmbinările supuse testării s-au realizat din lemn de molid. Pentru măsurarea umidităţii pieselor a fost utilizat un aparat cu unde electromagnetice. Elementele îmbinărilor au avut, în momentul efectuării testelor experimentale, umidităţi cu valori cuprinse între 9,1 10%, mai scăzute decât cele ale epruvetelor testate la primul set. Testele experimentale au urmărit influenţa tipului tijei metalice, influenţa introducerii unor elemente metalice noi de legătură şi a umidităţii asupra rigidităţii şi rezistenţelor mecanice ale îmbinării. Rezultatele s-au concretizat în grafice forţă-deplasare, pe baza cărora, s-a determinat energia totală absorbită de epruvetă ( U ), reprezentând aria mărginită de aceste curbe. Îmbinările testate au fost fixate pe maşina de încercări mecanice la tracţiune compresiune şi supuse la solicitarea de tracţiune până la atingerea forţei maxime de rupere a ansamblului. Ruperea a avut loc în mod diferit faţă de cele din primul set de teste. Astfel, dacă la primul set ruperea s-a produs în elementul central al îmbinării şi în cel puţin unul din elementele laterale, la setul al doilea, ruperea s-a produs numai în elementele laterale ale ansamblului. S-au înregistrat smulgeri puternice de fibre, mai ales în cazul utilizării crampoanelor tip Bulldog şi în elementele laterale, în zonele de forfecare datorate deformării tijei metalice. o Îmbinare cu tijă cilindrică netedă Ф 6 mm, fără piuliţă la capăt: (a) a. b. c. Fig Îmbinarea înainte (a), în timpul (b) şi după aplicarea forţei (c); (b) Fig Modul de rupere al îmbinării; Fig Curba de încărcare: (a) energia totală absorbită, (b) energia de iniţiere şi tenacitatea pentru îmbinarea cu tijă netedă, Ф 6 mm fără piuliţa la capăt; 18

20 o Îmbinare cu tijă cilindrică filetată, Ф 6 mm şi crampoane tip Bulldog: (a) a b. c. Fig Îmbinarea înainte (a), în timpul (b) şi după aplicarea forţei (c); (b) Fig Modul de rupere al îmbinării Fig Curba de încărcare: (a) energia totală absorbită, (b) energia de iniţiere şi tenacitatea pentru îmbinarea cu tijă filetată Ф 6 mm şi plăcuţe dinţate o Îmbinare cu tijă cilindrică netedă Ф 8 mm: (a) a. b. (b) Fig Îmbinarea înainte (a) şi după aplicarea forţei (b) Fig Modul de rupere al elementelor laterale Fig Curba de încărcare: (a) energia totală absorbită, (b) energia de iniţiere şi tenacitatea pentru îmbinarea cu tijă netedă, Ф 8 mm o Îmbinare cu tijă cilindrică filetată, Ф 8 mm, cu crampoane tip Bulldog între elemente: (a) a. b. c. Fig Îmbinarea înainte (a), şi după aplicarea forţei (b, c) Fig Modul de rupere al îmbinării (b) Fig Curba de încărcare: (a) energia totală absorbită, (b) energia de iniţiere şi tenacitatea pentru îmbinarea cu tijă filetată Ф 8 mm, şi crampoane tip Bulldog 19

21 Fig Analiza comparativă a valorilor energiei totale absorbite de epruvetă şi ale energiei de iniţiere, pentru îmbinările luate în studiu; Fig Analiza comparativă a valorilor indicelui de tenacitate, pentru îmbinările luate în studiu, cu diametre diferite ale tijei metalice; Comportamentul general al îmbinărilor sub sarcină a fost asemănător pentru toate cele trei diametre ale tijei. Diferenţele au fost date de variaţia diametrelor şi s-au evidenţiat prin modul şi forţa maximă de rupere. Prin suprapunerea diagramelor forţă-deplasare se observă că odată cu creşterea diametrului tijei creşte şi forţa maximă de rupere deplasările fiind mai mici. Deplasări mari s-au produs la diametrul minim, înregistrând şi forţă mică de rupere. Fig Influenţa variaţiei diametrului pentru îmbinări cu tije filetate şi crampoane tip Bulldog asupra corelaţiei forţă-deplasare Analiza comparativă a curbelor de încărcare pentru toate tipurile de tije (la acelaşi diametru) şi accesorii utilizate a arătat că utilizarea crampoanelor tip Bulldog face ca deplasările dintre elemente sa fie cele mai mari, la forţă foarte mare, deci îmbinările să fie mai rigide. Aceste plăcuţe au menţinut legătura între elementele îmbinării, până la deteriorarea lor, când elementele se pot desprinde din îmbinare. Practic, tija cilindrică este cea care menţine asamblarea, chiar şi după deteriorarea crampoanelor tip Bulldog, ruperea tijei ducând la distrugerea definitivă a îmbinării. Fig Influenţa tipului de tijă utilizat (netedă şi filetată) şi a introducerii crampoanelor tip Bulldog, asupra corelaţiei forţă-deplasare, pentru diametrul de 10 mm. 20

22 Fig Deplasările înregistrate în momentul atingerii forţei maxime de rupere a îmbinărilor, prezentate comparativ, pentru toate diametrele si tipurile de tije utilizate; 6.2. Concluzii privind rezultatele modelării comportamentului îmbinărilor cu buloane la tracţiune, comparativ cu rezultatele obţinute în urma testelor experimentale Rezultatele testelor experimentale privind deplasările apărute în urma solicitării de tracţiune au fost comparate cu cele obţinute în urma modelării prin Metoda elementelor finite. Fig Îmbinarea înainte (a), în timpul (b) şi după aplicarea forţei (c) testată experimental; (d) deformaţii date în urma modelării cu metoda elementului finit; a. b. c. d. Fig Modul de rupere al îmbinării (a) şi tija deformată (b) în urma testelor experimentale şi în urma modelării (c); a. b. c. Fig Modul de deformare al cramponului în urma testelor experimentale (a) şi deformaţiile apărute în urma modelării (b); a. b. Pentru compararea valorilor deplasărilor apărute în timpul testelor experimentale cu cele rezultate în urma analizei prin Metoda elementelor finite, s-a considerat porţiunea liniară a corelaţiei forţă-deplasare, corespunzătoare valorii forţei de 5 kn. La realizarea elementelor din lemn nu s-a avut în vedere o precizie de prelucrare foarte ridicată, ceea ce a făcut ca între acestea şi tijele metalice utilizate la îmbinare să apară mici jocuri. După aplicarea forţei, elementele îmbinării au tendinţa de a se păsui. Astfel, într-o primă etapă, apar deplasări ale tijelor în găuri, urmând ca, odată cu creşterea intensităţii forţei să apară striviri ale lemnului la contactul cu tijele de prindere în dispozitivul maşinii de testare la tracţiune, ca şi la contactul cu bulonul. 21

23 a. b. c. d. e. Fig Succesiunea deformaţiilor în timpul testării la tracţiune a îmbinărilor cu tijă filetată şi crampon Bulldog: a)- îmbinarea înainte de aplicarea forţei; b)- îmbinarea după aplicarea forţei, păsuirea elementelor la nivelul tijelor de fixare în dispozitiv şi la nivelul bulonului; c)- strivirea fibrelor lemnului la contactul cu tijele metalice; d)- deformarea bulonului; e)- îmbinarea deformată în urma testării. În cazul utilizării crampoanelor Bulldog, diferenţele între testele experimentale şi modelarea cu Metoda elementelor finite sunt mai mici. Aceasta se datorează faptului că s-a obţinut o precizie de prelucrare mai mare în realizarea găurilor din elementele de lemn, ceea ce a dus la deplasări mai mici în timpul păsuirii pieselor în dispozitiv după aplicarea forţei. De asemenea, cramponul rigidizează ansamblul, ceea ce face ca deformaţiile locale, pentru forţa considerată în comparaţie, să fie foarte mici, aproape neglijabile. Astfel, diferenţele din acest caz sunt date mai mult de tasarea lemnului în jurul tijelor de prindere în dispozitivul maşinii de testare la tracţiune. Eliminând aceste erori, datele rezultate în urma testelor experimentale şi a modelării prin Metoda elementelor finite sunt apropiate ca valoare (Fig. 6.58). Fig Comparaţia între testele experimentale şi modelarea prin MEF, pentru forţa de 5 kn, tijă filetată şi crampon Bulldog; S-a ajuns la concluzia că, datorită neomogenităţii din structura materialului utilizat (lemnul), ca material anizotrop, apar diferenţe între rezultatele celor două tipuri de testare. Lemnul, fiind un material natural, are comportări unice, particularizate pentru fiecare element în parte, ce nu pot fi simulate prin metode de calcul. De asemenea, diferenţele valorilor deplasărilor pot fi puse şi pe seama preciziei de prelucrare a elementelor componente ansamblului analizat, toleranţelor dintre tija utilizată şi găurile din elementele în care este introdusă. O altă explicaţie este şi strivirea lemnului la contactul cu tija metalică, ce nu poate fi transpusă cu exactitate prin MEF. Eliminând aceste erori, rezultatele se apropie ca valoare. Aceasta demonstrează ca Metoda elementului finit este necesară, deoarece reduce consumul de material utilizat la testările distructive pentru determinarea proprietăţilor mecanice şi de rezistenţă, dar nu le înlocuieşte complet. 22

24 6.3. Cercetări experimentale privind modul de adâncire al tijei metalice (bulon) în lemn Pentru a se putea justifica diferenţele apărute la compararea rezultatelor experimentale cu cele din urma modelării, s-a considerat necesară realizarea de teste experimentale de adâncire a tjiei (bulonului) în elementele din lemn. Tijele au fost aşezate, faţă de fibra lemnului, pe 3 direcţii: longitudinal-paralel-tangenţială, longitudinal-paralel-transversală, transversal-tangenţială. Fig Modul de testare Fig Epruvete după testare Fig Rezultatele testelor de adâncire pe direcţie longitudinalparalel-transversală pentru toate tipurile de tije utilizate; Concluzii în urma cercetărilor experimentale privind modul de adâncire al tijei metalice (bulon) în lemn Testele de adâncire a tijelor în lemn au arătat că în cazul poziţionării tijei longitudinalparalel-tangenţial, pentru forţa de 5 kn, adâncirea cea mai mare a avut-o tija filetată, de diametru 6 mm, iar cea mai mică adâncire a avut-o tija nefiletată de diametru 10 mm. În cazul poziţionării tijei longitudinal-paralel-transversal, pentru forţa de 5 kn, adâncirea cea mai mare a avut-o tija filetată, de diametru 8 mm. Cea mai mică adâncire a fost înregistrată la tijele nefiletate, cu diametrele de 6 şi 8 mm. Pe direcţia transversal-tangenţială comportamentul a fost diferit, valorile de adâncire fiind mai mari, la forţe mai mici. Astfel, pentru forţa de 4 kn, adâncirea cea mai mare s-a obţinut cu tija filetată de 8 mm diametru, iar cea mai mică a fost în cazul tijei filetate de 6 mm Cercetări experimentale privind testarea la încovoiere a îmbinărilor în lemn cu tije metalice (buloane) Testele au urmărit influenţa diametrului bulonului, a unghiului de înclinare dintre elemente si a înălţimii pieselor supuse la încovoiere, asupra forţei de rupere. 23

25 Pentru acest tip de îmbinări s-au ales tije filetate M6, M8, M10 x 110 mm cu piuliţe şi şaibe standardizate pentru îmbinări în lemn. Diametrul tijei este egal cu diametrul găurii. Pentru experiment s-au realizat un număr de 23 de îmbinări, fiecare îmbinare fiind alcătuită din trei elemente (două elemente laterale dispuse simetric şi un element central înclinat la un anumit unghi). Unghiurile dintre elementele îmbinării (figura 6.68.) au fost alese în funcţie de posibilităţile de fixare a dispozitivului pe masa maşinii pentru încercări mecanice de tracţiune-compresiune. Unghiurile au următoarele valori: 35, 45 şi 55. Fig Unghiurile dintre elementele îmbinării Fig Dispozitiv fixat pe maşina de tracţiune-compresiune Rezultate obţinute în urma cercetărilor experimentale privind testarea la încovoiere a îmbinărilor în lemn cu tije metalice (buloane) Îmbinarea înaintea aplicării forţei Rezultatele testelor experimentale la încovoiere Îmbinarea după aplicarea forţei Deformaţii/ruperi ale lemnului în urma deformaţiilor bulonului Graficul forţă-deplasare rezultat în urma testării Tabelul 6.7. tijă de diametru 8 mm, înclinare 45,secţiune 52 x 25 mm F.max.= 6,8 kn; max =13,26 mm tijă de diametru 10 mm, înclinare 35, secţiune 35 x 25 mm F.max.= 3,531 kn; max =13,26 mm tijă de diametru 8 mm, înclinare 55, secţiune 35 x 25 mm F.max.= 2,233 kn; max =16,77 mm 24

26 Fig Influenţa diametrului tijei asupra forţei de rupere Fig Influenţa variaţiei înălţimii elementelor asupra corelaţiei forţă - deplasare Fig Influenţa variaţiei unghiului dintre elementele îmbinării asupra forţei de rupere 6.5. Testarea în timp, sub sarcină continuă, a îmbinărilor în lemn cu tijă metalică tip bulon Pentru a studia comportamentul în timp al îmbinărilor în lemn cu tije metalice (buloane) sub sarcină permanentă, s-a proiectat şi realizat standul de testare prezentat în figurile şi Au fost testate îmbinări cu tije nefiletate, de diametre variabile Φ6, Φ8, Φ10 mm, având dimensiunile îmbinărilor supuse testărilor experimentale de laborator şi analizate prin Metoda elementelor finite. Testele au urmărit evoluţia în timp, sub sarcină continuă, a deplasărilor îmbinărilor supuse testelor experimentale de laborator la solicitarea de tracţiune, în vederea comparării rezultatelor. Îmbinările au fost fixate pe cadrul dispozitivului, realizat din oţel, la capătul liber ataşându-se un disc-suport din oţel, cu posibilitatea de ataşare a altor discuri, în vederea creşterii sarcinii. Greutatea discului-suport este Q 1 = 300 N, iar a celui de-al doilea este Q 2 = 250 N. S-a urmărit ca totalul sarcinii ataşate să fie aproximativ egală cu cea de la testele experimentale de laborator, pentru forţa aproximativă de 500 N. După ce deformaţiile îmbinărilor s-au stabilizat, s-a ataşat un al treilea disc cu greutatea de 300 N, atingându-se, la sfârşitul programului experimental, o greutate de 900 N. S-au urmărit: - deformaţiile înregistrate de comparatorul cu cadran, cu precizia de 0,01 mm; - temperatura (T) şi umiditatea relativă a aerului (φ) din mediul de testare. Perioada totală de testare a fost de 202 zile, cu interval de măsurare a deplasărilor, temperaturii şi umidităţii relative a aerului, de 12 ore. S-au determinat: - evoluţia şi comportarea în timp a deplasărilor apărute; - variaţia umidităţii relative a aerului şi a temperaturii din mediul de testare; - viteza de deplasare în timp a îmbinărilor 25

27 Termohigrometru Îmbinare studiată Comparator cu cadran Greutate 3; Q 3 = 300 N Greutate 2; Q 2 = 250 N Greutate 1; Q 1 = 300 N Fig Standul de testare în timp; părţi componente; Fig Deformaţiile înregistrate în timp pentru toate îmbinările studiate, comparativ, în funcţie de temperatura (T) şi umiditatea relativă a aerului (φ) din mediul de testare, pentru sarcina de 600 N, respectiv 900 N; Fig Media valorilor deformaţiei totale înregistrate în timpul testării, pentru cele 3 tipuri de diametre ale tijei; Fig Valoarea deplasărilor înregistrate în urma testelor experimentale de laborator şi a celor în timp, sub aceeaşi sarcină (F = 500 N), analizate comparativ, pentru cele 3 tipuri de diametre ale tijelor Literatura de specialitate descrie apariţia, în timp, sub sarcină, a trei zone de deformaţie fiecare având corespondentă o etapă a vitezei de deformaţie. În prima zona apare curgerea primară,unde d viteza de deformaţie scade. În a doua zonă apare curgerea secundară, când viteza de dt deformaţie rămâne constantă, fenomenul desfăşurându-se constant şi timp îndelungat, în funcţie de gradul de solicitare. În zona a treia apare curgerea terţiară cu viteza de deformaţie relativ mare, care se accelerează pe măsura ce se apropie de rupere. 26

28 În urma datelor înregistrate, a diagramelor deplasare timp, s-a calculat viteza de deformaţie (derivata deformaţiei specifice în raport cu timpul) a îmbinărilor testate sub sarcină, utilizându-se metoda diferenţei centrale: unde: este viteza de deformaţie; ε - deformaţia înregistrată; t - timpul; i - valoarea considerată din diagramă. d i 1 i 1 (6.2.) dt t t i 1 i 1 a. a. Fig Deplasarea înregistrată (a) şi viteza de deformaţie calculată (b) pentru îmbinarea cu tijă de diametru Φ8 mm, sub sarcină de 600 N; b. b. Fig Deplasarea înregistrată (a) şi viteza de deformaţie calculată(b), pentru îmbinarea cu tijă de diametru Φ8 mm, sub sarcină de 900 N; 6.6. Analiza comportamentului reologic in urma testărilor experimentale la tracţiune a îmbinărilor în lemn cu tije metalice (buloane) Pornind de la modelele reologice ale lemnului masiv, s-a încercat sintetizarea comportamentului sub sarcină a îmbinării în lemn cu bulon luată în studiu. În vederea stabilirii unui modelul reologic al îmbinărilor în lemn cu bulon testate la tracţiune, se vor considera modelele reologice ale fiecărui element al îmbinării în parte, legate între ele. Astfel, pentru elementele din lemn, se va considera modelul Maxwell (format din corpul elastic al lui Hooke şi modelul vâscos Newton), iar pentru bulon se va considera modelul reologic Hooke, sau modelul Maxwell. Pentru elementele 2 şi 3 modelele reologice se vor lega în paralel, apoi în serie cu modelul pentru bulon (elementul 4) şi modelul pentru elementul 1 din lemn. Modelul reologic rezultat al îmbinării este prezentat în figura

29 a. b. Fig Model reologic al unei îmbinării în lemn cu 3 elemente şi bulon: a) Elementele din lemn 1, 2, 3 : model Maxwell, Elementul 4 -tija metalică: model Hooke; b) Elementele din lemn 1, 2, 3 : model Maxwell, Elementul 4 -tija metalică: model Maxwell. Fig Fenomenul de curgere al îmbinării în lemn cu bulon şi tijă nefiletată, cu diametru de 10 mm: ε L - deformaţia lemnului, ε OL deformaţia tijei S-a adoptat, pentru îmbinarea cu tijă cilindrică netedă, având curba de încărcare din figura 6.99, modelul reologic din figura (b), realizându-se o succesiune a deformaţiilor, transpusă prin modele reologice (fig. 6.97). Fig Succesiunea deformaţiilor, transpusă prin modele reologice, pentru îmbinarea în lemn cu bulon şi tijă nefiletată, cu diametru de 10 mm: ε L - deformaţia lemnului; ε OL deformaţia tijei; 1,2,3,4 etapele de curgere S-au evidenţiat 4 etape de curgere, care au fost transpuse în figurile 6.99 şi Etapa 1: când începe încărcarea epruvetei iar elementele din lemn au o deformaţie elastică, tija fiind, încă, rigidă; Etapa 2: pe timpul încărcării, când deformaţiile lemnului intră în domeniul plastic şi apare deformaţia elastică a tijei, la început, apoi intră în starea plastică; Etapa 3: când rămân doar deformaţiile remanente atât ale elementelor din lemn, cât şi ale tijei; s-a produs ruperea elementelor din lemn; Etapa 4: starea de deformaţie a asamblării, după atingerea forţei maxime: apare ruperea la elementele laterale ale îmbinării, o deformaţie plastică a tijei şi o deformaţie plastică, remanentă la elementul central, fără rupere. S-a dorit ca deformaţia în timp a îmbinărilor studiate să fie descrisă şi în mod analitic. Prin urmare, rezultatele cercetărilor prezentei teze au fost adaptate modului de calcul adoptat de Engler ş.a. (2009) descris în continuare, privind studiul comportamentului de fluaj al unui material utilizat în componenţa materialelor compozite. Comportamentul în timp se distinge după următoarele două părţi: 28

30 Deformaţia vâscoasă : deformaţia ireversibilă dată de curgerea lentă, care nu revine la fl valoarea iniţială după relaxare. Deformaţia vâscoasă creşte permanent în timp până atinge o valoare finală. În modelul material, unul sau mai multe amortizoare captează deformaţia vâscoasă, căreia i se poate adăuga o funcţie de îmbătrânire în timp. Deformaţia elastică : descrie tensiunea elastică a comportamentului materialului care cr nu are loc imediat după aplicarea încărcării, dar deformaţia apare, mai degrabă, după o perioadă întârziată de timp. Modelele clasice ale arcului şi amortizorului sunt folosite pentru a descrie rata deformaţiilor în timp. Simbolul acestora, principiul de actionare şi legea de material pe care o descriu sunt regăsite în tabelul 6.9. În funcţie de modelul ales, ecuaţiile vor fi definite în forma corelaţiilor σ-ε-t. în general, o ecuaţie care arată deformaţia este formată prin adăugarea fiecărui component cu definiţiile sale parţiale, cum se arată în ecuaţia 6.3, pentru modelul Maxwell-Voigt (Burger) (fig ). mas el fl cr i n n i. (6.3) Pot fi adăugate combinaţii suplimentare arc-amortizor acestei însumări de elemente. Astfel, pentru îmbinarea cu bulon studiată, acestui element Burger i s-a mai adăugat un element Maxwell, fiecare din acestea fiind corespunzător unui element al îmbinării: Prin urmare, la punctul t tensiunea şi solicitarea se cunosc incluzând toate valorile lor x parţiale pentru toate elementele din modelul material. Pe baza acestora, se poate defini un interval mic de timp t, pentru condiţiile de tensiuni şi deformaţii, la un alt punct în timp t x 1 t x t. Pentru a se putea îndeplini aceasta, toate părţile sunt considerate separat. Apare o fază elastică, iniţială, apoi faza de deformaţie, descompusă într-o parte a deformaţiei vâscoase şi o parte de revenire uşoară (faza de deformaţie elastică). Faza elastică: el c el Cu o constantă în timp modulul lui Young = c el Faza deformaţiei vâscoase: ( t ) d ( t) t cu F fl (6.5) d ( t) a e b t (6.6.a) F -parametrii de deformaţie în timp ai amortizorului fiind: 1 ( t) t e b ( ) d (6.6.b) fl a t 0 Faza de deformaţie elastică: ( t ) c ( t) d ( t) (6.7.a) i i i i ci ( t ) (cu i =1, 2, ) 1 t d ( t) e i ( ) d (6.7.b) i d t i 0 Integrala pentru faza vâscoasă şi deformaţia elastică întârziată, incluzând istoria completă a tensiunii (t) din punctul iniţial de aplicare a acesteia t 0 la timpul actual t. Următorul pas descompune integralele de mai sus în definirea incrementelor; de exemplu, perioada observată de timp este clasificată într-o perioadă de timp cunoscută t 0 la t x şi un increment ulterior nou definit t care atinge punctul concludent în observarea timpului t x+1. Soluţia acestui suficient de mic interval de timp t este rezolvat printr-o cvadratură numerică. Ecuaţia de bază: 29

31 ( t 1 ) t 1... t 1... ( 0 ) t x x dt x dt x dt I t t t x x dt (6.8) t 0 t tx tx Este necesar să fie potrivită curba de măsurare cu legea de material derivată şi să se determine parametrii individuali ai arcului si amortizorului. Toate experimentele au fost desfăşurate sub sarcină constantă pe întreaga durată a experimentului. După cum s-a menţionat la început, toate încercările au arătat o deformaţie semnificativă imediat după aplicarea forţei, ceea ce nu poate fi definită ca deformaţie lentă. Bazată pe mărimea acestei deformaţii, modulul lui Young al materialului a fost redus cu un factor corelativ k : E c el (6.16) 1 ) ( k Din rezultatele testelor experimentale de adâncire (prezentate în subcapitolul 6.3) s-a calculat coeficientul de contact tijă-lemn (k) pentru diametrul tijei netede de 8 mm, utilizând relaţia k F n 1 F n, (6.17) n 1 unde: k este coeficientul de contact tijă-lemn; F - forţa înregistrată; - deplasarea (adâncirea tijei) înregistrată. n Coeficientul de contact rezultat a fost k = 10, N/mm. Valoarea coeficientului de viscozitate ( ) a fost adoptat ca fiind = 1 N s/mm 2 2 F 6 10 Tensiunea calculată: 0, 3 N/mm 3 A , ( aparţine domeniului elastic) 0,025 Deformaţia măsurată după saltul de deformare iniţială: 100 0, 0053 % 470 Deformaţia calculată pe baza legii lui Hooke şi modulul lui Young pentru lemn: calc E F A E Factor de corecţie a diferenţei: mas 0,0053 1, ,003 calc k % 0,003 4 E 1 10 Constanta modificată a arcului c el : c 5681, 81 N/mm el 2 1 (1 0,76) Faza elastică, la t=ct: el c el 5681,81 0,3 1704, 54 % k Conform modelului de material, toate arcurile ulterioare rezultă în modulul lui Young atins la finalul deformaţiei datorate curgerii lente. Fiecare amortizor oferă posibilitatea de a controla întârzierea în timp a efectelor arcurilor individuale. O unitate arc-amortizor oferă doar o aproximare brută a curbei de măsurare, întrucât deja cu două unităţi arc-amortizor se obţine o aproximare destul de bună a valorilor măsurate odată cu creşterea timpului sub sarcină. Cu fiecare unitate adiţională arc-amortizor, deformaţia se va apropia mai mult de aproximarea relaţiei reale de măsurare. După definirea unui model potrivit şi a parametrilor de material, o relaţie σ-ε-t există pentru a calcula comportamentul pe termen lung cu privire la diferite condiţii solicitare-timp, la fel de bine ca folosirea pentru calculul modelelor. % 30

32 Sub încărcare constantă, ecuaţia 13 oferă un format închis σ-ε-t, în care solicitarea rezultă direct de la tensiune pentru fiecare punct de timp t. Atunci când nivelul de tensiune constant acţionează pe mai multe perioade de timp, 6.15 poate fi de asemenea aplicată fiecărei perioade. Fiecare model de unitate individuală arc-amortizor poate fi împărţit de: c i d i ( t 1 n t 1 ( t) e ( ) d t k e i d t k t k d i 0 1 i k 1 unde n este numărul perioadelor de timp individuale σ k - perioada de timp şi nivelul constant al tensiunii comparate. ) 6.7. Aspecte generale şi experimentale ale cercetărilor privind comportamentul reologic al îmbinărilor unor structuri reale din lemn (in situ) c i d i ( t ) d (6.18) În vederea determinării deformaţiilor în timp ale diferitor tipuri de îmbinări din structura unui acoperiş (fig ), în condiţii reale de mediu (de umiditate şi temperatură variabile) în mediul exterior, s-a alcătuit un dispozitiv de testare în timp. Măsurarea deformaţiilor îmbinărilor din structura acoperişului, s-a făcut prin intermediul unor piese din lemn fixate pe un element al îmbinării, pentru a prelua deformaţiile şi a le transmite comparatorului cu cadran, de precizie 0,01 mm. Pe perioada efectuării măsurătorilor, au fost înregistrate temperatura şi umiditatea relativă a aerului din mediul de testare. Rezultatele obţinute au condus la o corelaţie între deplasările apărute în structura acoperişului şi variaţia parametrilor atmosferici înregistraţi şi au fost sintetizate în grafice. Fig Structura acoperişului şi îmbinările luate în studiu; Fig Variaţia umidităţii relative a aerului pe perioada testării; Fig Variaţia temperaturii din mediul de testare; Greutatea calculată acoperişului este de 62,965 kn. Măsurătorile s-au realizat pe o perioadă de 489 de zile, frecvenţa măsurării deplasărilor fiind, în medie, de 7 zile. Temperatura (T) şi umiditatea relativă a aerului (φ) din mediul de testare au fost înregistrate la un interval de 24 de ore. Datele înregistrate sunt prezentate în figurile şi Pe perioada celor 489 de zile, s-au înregistrat valori ale umidităţii relative a aerului cuprinse între 25, 5 % (în condiţii de primăvară) şi 91,4 % (în condiţii de iarnă). Temperatura din mediul de testare a variat, pentru aceeaşi perioadă de timp, între 10, 5 (în condiţii de iarnă) şi + 36, 2 (în condiţii de vară). Umiditatea relativă a aerului scade odată cu creştere a temperaturii. 31

33 Îmbinările studiate: Primul dispozitiv s-a fixat la mijlocul uneia dintre grinzile laterale, pentru a fi urmărită deformaţia acesteia sub sarcina acoperişului (fig ). Fig Dispozitiv în timpul măsurării; Deformaţia totală a îmbinării a fost de 0,2367 mm. S-a observat că deplasările sunt mai mari odată cu creşterea valorilor umidităţii relative a aerului şi scăderea temperaturii. S-au constatat fluctuaţii mari la variaţii bruşte ale condiţiilor climatice. Valorile mici ale deplasărilor au fost înregistrate la temperaturi ridicate şi umiditate scăzută, iar valorile maxime s-au produs odată cu scăderea temperaturii şi creşterea umidităţii relative a aerului. A doua îmbinare luată în studiu este amplasată în partea cea mai înaltă a structurii acoperişului, sub grinda de coamă (fig ). Fig Îmbinarea şi dispozitivul în timpul măsurării Deformaţia totală a îmbinării a fost de 0,4134 mm. Valorile mari ale deplasărilor s-au înregistrat la temperaturi înalte şi umiditate scăzută. A treia îmbinare studiată, este amplasată într-o zonă a acoperişului cu variaţii mai mari ale parametrilor de mediu (fig ). Deplasarea totală a îmbinării, pe parcursul celor 489 de zile a fost de 0,1954 mm. S-a observat că valoarea cea mai mică a deformaţiilor s-a înregistrat la un nivel scăzut atât al temperaturii, cât şi al umidităţii relative a aerului. Fig Îmbinarea din timpul măsurării Analiza factorilor de influenţă asupra comportamentului în timp al îmbinărilor studiate în condiţii naturale de mediu (in situ) În urma analizei comparative a celor 3 îmbinări, s-a observat că îmbinarea situată în partea superioară din structura acoperişului a prezentat valorile cele mai mici ale deplasărilor pe parcursul celor 489 de zile de studiu, dar a prezentat şi cele mai mari diferenţe valorice. 32

34 Fig Deformaţii comparative între cele trei îmbinări luate în studiu; Pentru fiecare anotimp în parte, s-au comparat deformaţiile celor trei îmbinări studiate, valorile fiind reprezentate în graficele din figurile Fig Deformaţiile celor 3 îmbinări pe perioada verii; Fig Deformaţiile celor 3 îmbinări pe perioada iernii; Modele reologice ale îmbinărilor luate în studiu Pentru grinda luată în studiu (fig , a), s-a considerat modelul reologic al lemnului masiv de tip Burgers (fig , b). a. b. Fig Grinda studiată (a) şi modelul reologic corespunzător, tip Burgers (b); a. b. c. Fig Îmbinarea a doua (a) şi a treia (b) studiate şi modelul reologic corespunzător (c); Pentru îmbinarea a doua luată în studiu (fig , a), ca şi pentru cea de-a treia (fig , b), s-a adoptat modelul reologic al îmbinărilor studiate în laborator (fig , c), considerânduse, ca model reologic pentru tijă, elementul elastic, deoarece nu au fost înregistrate deformaţii remanente în curba de deplasare-timp. 33

35 CAPITOLUL VII CONCLUZII GENERALE. CONTRIBUŢII PROPRII ŞI ORIGINALE DISEMINAREA REZULTATELOR. INVESTIGAŢII VIITOARE Concluzii cu caracter general 7.1. Concluzii generale Domeniul construcţiilor din lemn, din perspectiva reologiei îmbinărilor, nu a fost abordat în profunzime pe plan mondial şi aproape deloc pe plan naţional. Abordările din punct de vedere al rezistenţei construcţiilor din lemn s-au limitat mai mult la calculul solicitărilor la care acestea pot fi supuse. Lipsa cercetării fundamentale privind reologia îmbinărilor din construcţii, lipsa unor normative pentru construcţiile din lemn, a unor reguli de punere în operă, de asemenea, lipsa unor modele de încărcare precum şi a îmbinărilor optime pentru acestea din punct de vedere reologic, au impus cercetări care să completeze cunoştinţele actuale şi să descopere comportamentele lemnului, atât de des folosit şi încă nedescoperit pe deplin. Putem afirma că, până în prezent, nu au fost efectuate suficiente studii care să descrie exact comportamentul îmbinărilor în lemn pentru perioade de timp îndelungate, atât din punct de vedere teoretic, cât şi experimental. Studiile experimentale, de până acum, s-au rezumat la analiza proprietăţilor lemnului masiv ca atare şi nu la analiza structurilor realizate, respectiv a îmbinărilor; acestea au fost testate pentru solicitări statice, în condiţii de laborator, pentru o durata scurta de timp. Reologia; comportarea în timp a îmbinărilor sub acţiunea forţelor de lungă durată, a factorilor de mediu (umiditate, temperatură), a intensităţii forţelor la care pot fi supuse, şi a duratei de solicitare, nu a fost abordată, până la momentul actual, fapt care poate duce la pierderea stabilităţii şi de multe ori, la scurtarea duratei de viaţă a construcţiilor din lemn. Construcţiile din lemn sunt supuse la diverse sarcini; atât de scurtă, cât şi de lungă durata. Lemnul este capabil să suporte mai bine încărcările mari pe o perioadă scurtă de timp, decât pentru o perioadă mai lungă. Existenţa unei durate de solicitare se referă la pierderea rezistenţei, care trebuie considerată ca un fenomen de sine stătător. Un parametru important de asigurare a unor bune proprietăţi ale structurilor din lemn, îl reprezintă calitatea îmbinărilor acestora. Îmbinările, la fel ca şi celelalte elemente, preiau aceste sarcini deformându-se în mod diferit, în funcţie de durata solicitării şi de alţi factori externi. Îmbinările sunt zonele principale în care energia poate fi disipată prin posibilitatea folosirii capacităţii plastice a acestor părţi de structură. Aceasta deformabilitate este observată, în principal, atunci cand se folosesc, la îmbinări, agrafele mecanice. Una din limitele disipării energiei este ruperea lemnului în zona îmbinărilor. Potrivit cunoştinţelor actuale legate de proprietăţile fizice şi mecanice ale lemnului, acesta este prezentat ca un material cu comportament mecanic puternic anizotrop, ceea ce face ca, pentru aceeaşi solicitare, rezistenţa să fie diferită, în funcţie de direcţia fibrelor. În evaluarea proprietăţilor mecanice ale unui element din lemn, trebuie ţinut cont de regularitatea creşterii şi de prezenţa, dispunerea şi dimensiunile eventualelor noduri sau altor defecte. Acestea influenţează şi proprietăţile elasto-plastice, lemnul prezentând deformaţii continue sub sarcină (curgere lentă). 34

36 Comportarea reologică a lemnului este rezultatul comportării în timp a componentelor sale, atât din structura macroscopică, cât şi a celor din structura microscopică şi submicroscopică Concluzii cu caracter teoretic În urma modelării cu metoda elementelor finite, considerând lemnul ca mediu continuu ortotrop, s-a pus în evidenţă că lungimea de la tijă la capătul elementelor îmbinării a fost supusă la două stări principale de constrângeri. Prima îi corespunde tracţiunii perpendiculare cu o constrângere maximală observată deseori în interiorul distanţei. În al doilea rând, o forfecare importantă se dezvoltă în cele două plane simetrice prin raport la axa piesei. Aceste două stări de constrângeri explică fenomenul rupturii. Totuşi, modelele nu consideră deloc, sau foarte puţin, apariţia plasticităţii asupra pieselor. Realizarea îmbinărilor de tip tijă impune alăturarea pieselor din lemn şi, uneori, din metal. Suprafeţele mari sunt, puse în contact şi pot genera forţe de frecare în fiecare regiune. Estimarea suprafeţelor de frecare efective este complexă, căci gradul de umiditate al lemnului influenţează în mod hotărâtor. Dintr-un punct de vedere global, suprafeţele pot suferi evaporări ale apei din interiorul materialului. În plus, local, uscarea între inelele anuale de creştere, poate lăsa un aspect de suprafaţă ondulată, diminuând, astfel, în mod notabil, suprafaţa reală. Durabilitatea strângerii conferită de strângerea bulonului, nu este fiabilă în decursul timpului. Atunci când strângerea este dată de încovoierea tijelor, analiza diferitelor comportamente devine delicată, atunci când acesta nu este constant şi este legat, în mod egal, la efectele plastificării. Eforturile generate de frecările din îmbinări sunt benefice atât cât permit disiparea energiei, atunci când sunt solicitări dinamice. În schimb, în domeniul static, efectele lor sunt dificil de estimat pentru a fi luate în calcul în mod efectiv. Acestea contribuie la creşterea efortului la rupere. Acest efect este, mai ales, notabil din faza post-elastică şi e indisociabil frecărilor interne ale îmbinării. Lunecarea totală a îmbinării este produsă de o mişcare de corpuri rigide datorate deformaţiilor lemnului, căreia i se suprapun fenomenele datorate încovoierii tijei. Admiţând ipoteza că lunecarea totală să fie descompusă efectiv, e posibil să suprimăm cea mai mare parte dintre resorturile elaborate pentru a nu privi decât unul pe element din lemn, şi să înlocuim tija printr-un resort non liniar pentru fiecare plan de forfecare. Fenomenul de curgere lentă la lemn apare în funcţie de evoluţia dislocaţiilor dintre lanţurile de molecule, de distrugerea legăturilor primare şi secundare dintre acestea, de apariţia fisurilor şi lunecărilor reciproce. Deformarea plastica a lemnului este însoţită de: fenomenul deformaţiilor ascunse, fenomenul acţiunii elasticităţii întârziate (care apare după înlăturarea sarcinii) şi fenomenul de relaxare. La depăşirea limitei curgerii plastice, lemnul trece într-o stare calitativă specială, caracterizată prin creşterea rapidă a deformaţiilor elastice, pe măsura creşterii sarcinilor aplicate şi prin ruperea inevitabilă, sub acţiunea sarcinilor prelungite, care are loc la atingerea deformaţiei limită de curgere plastică. Limita curgerii plastice a lemnului reprezintă limita superioară a eforturilor la care lemnul este rezistent, indiferent de durata solicitării; ea este egală cu rezistenţa totală sub sarcini permanente a materialului dat. 35

37 Curgerea lentă a lemnului este influenţată de factori importanţi, cum ar fi: condiţiile climatice; umiditatea şi temperatura. Sarcinile temporare nu influenţează curgerea lentă, iar sarcina de lungă durată poate varia mult proporţional cu încărcarea totală. Tijele au un comportament global de grindă sub încărcări variabile, repartizate şi neuniforme. Rezistenţa la încovoiere va fi o caracteristică determinantă asupra comportamentului îmbinării. Fisurile sunt cele care arată apropierea de rezistenţa limită a legăturii. Acestea indică modul după care piesele din lemn sunt parţial sau complet dislocate. Pentru oricare din îmbinările studiate supuse la un efort de tracţiune F, fiecare din elementele laterale exercită o presiune în zona de contact, care se observă intre tija cilindrică şi periferia găurii elementului din lemn. Tija suportă prezenţa încărcării repartizată, mai mult sau mai puţin uniform, pe lungimea sa. În piesa centrală se produc fenomenele inverse. Asupra tijei se aplică o presiune pe o zonă de contact care se creează între aceasta şi gaură. Creşterea progresivă a sarcinii F arată că există o limită la încărcarea aplicabilă acestui tip de asamblare. Deformaţiile ireversibile apar după atingerea primului prag al efortului. Bulonul adoptă o curbură care poate deveni importantă, iar lemnul se striveşte în zonele de contact cu tija. Lunecarea totală a îmbinării este produsă de o mişcare de corpuri rigide datorate deformaţiilor lemnului, căreia i se suprapun fenomenele datorate încovoierii tijei. La începutul încărcării, când tija este rectilinie, această presiune se exercită radial în axa tijei. Mai apoi, între asperităţile prezente pe suprafaţa găurii, datorate prelucrării şi rugozitatea tijei, se consideră o regiune mai mult sau mai puţin de frecare. Cu creşterea gradului de încărcare (raportul dintre tensiunea aplicată şi rezistenţa limită de rupere la încercări de scurtă durata) şi mărimea tensiunii de încovoiere aplicată, în condiţii de variaţie a umidităţii relative şi a temperaturii aerului (asemănătoare cu variaţiile la care sunt supuse construcţiile) mărimea deformaţiilor remanente creşte liniar Concluzii cu caracter experimental Observaţiile asupra testelor experimentale au arătat că forma evoluţiei e dependentă de nivelul tensiunii şi nu depinde de frecvenţa încărcării. Ruperea legăturii e cauzată de ruperea lemnului însuşi. Pentru îmbinarea cu tijă metalică (bulon), supusă la un efort de tracţiune F, fiecare din elementele laterale exercită o presiune în zona de contact, care se observă intre tija cilindrică şi periferia găurii elementului din lemn. Tija suportă prezenţa încărcării repartizată, mai mult sau mai puţin uniform, pe lungimea sa. În piesa centrală se produc fenomenele inverse. Asupra tijei se aplică o presiune pe o zonă de contact care se creează între aceasta şi gaură. Creşterea progresivă a sarcinii F arată că există o limită la încărcarea aplicabilă acestui tip de asamblare. Pentru primul set de teste experimentale, ruperea îmbinărilor a avut loc, pentru diametrele de 8 şi 10 mm, în elementul central al îmbinării şi în cel puţin unul din elementele laterale. La îmbinările cu tija de diametru de 6 mm, ruperea a avut loc doar la una dintre îmbinări, pentru celelalte supuse testării, apărând doar deformaţii ale tijei. Comportamentul general al îmbinărilor sub sarcină a fost asemănător pentru toate cele trei diametre ale tijei. Diferenţele au fost date de variaţia diametrelor şi s-au evidenţiat prin modul şi forţa maximă de rupere. 36

38 Diferenţele au fost date de variaţia diametrelor şi s-au evidenţiat prin modul şi forţa maximă de rupere; pentru diametre mari, forţa de rupere a fost mai mare, dar deplasările mai mici decât pentru diametrul minim al tijei filetate. Prin suprapunerea diagramelor forţă-deplasare a unui tip de îmbinare, s-a observat că odată cu creşterea umidităţii, au scăzut proprietăţile mecanice ale lemnului, scăzând, totodată, forţa maximă de rupere. Pentru al doilea set de teste experimentale (îmbinări cu bulon şi crampoane tip Bulldog), ruperea a avut loc în mod diferit faţă de cele din primul set (îmbinări cu bulon, fără crampoane tip Bulldog). Astfel, dacă la primul set ruperea s-a produs în elementul central al îmbinării şi în cel puţin unul din elementele laterale, la setul al doilea, ruperea s-a produs numai în elementele laterale ale ansamblului. S-au înregistrat smulgeri puternice de fibre, mai ales în cazul utilizării crampoanelor tip Bulldog şi în elementele laterale, în zonele de forfecare datorate deformării tijei metalice. Prin suprapunerea diagramelor forţă-deplasare se observă că odată cu creşterea diametrului tijei creşte şi forţa maximă de rupere deplasările fiind mai mici. Deplasări mari s-au produs la diametrul minim, înregistrând şi forţă mică de rupere. În momentul atingerii forţei maxime de rupere, deplasarea cea mai mare a fost înregistrată pentru îmbinarea cu tijă de 6 mm diametru, filetată, cu crampon tip Bulldog. Deplasări mici s-au înregistrat la tija nefiletată de 8 mm diametru şi la cea de 6 mm, fără piuliţe la capete, dar aceasta a prezentat şi cea mai mică forţă maximă de rupere, deoarece, datorită lipsei piuliţelor, elementele au ieşit din asamblare într-un timp foarte scurt de la aplicarea forţei. Deplasarea cea mai mică a fost înregistrată pentru îmbinarea cu tijă filetată de 10 mm, la care s-a utilizat o ţeavă care îmbracă tija, fapt care a dus la rigidizarea acesteia. Energia totală absorbită şi cea de iniţiere a ruperii au înregistrat cele mai mari valori în cazul îmbinărilor cu tijă netedă de 6 mm, valorile cele mai mici fiind în cazul ansamblului cu tija de 6 mm fără piuliţă şi cu tija netedă, de 8 mm diametru. Spre deosebire de îmbinările cu tije de diametru de 6 mm, în cazul îmbinărilor cu tije netede de diametre 8 şi 10 mm, energia absorbită şi cea de iniţiere au fost mai mici, comparativ cu asamblările la care s-au adăugat şi crampoane tip Bulldog. Indicii de tenacitate au avut valori mari în cazul utilizării crampoanelor tip Bulldog, pentru toate tipurile de diametre ale tijelor. Indicele de tenacitate cel mai scăzut a fost înregistrat la îmbinarea cu tija de 6 mm, netedă, iar valoarea cea mai mare a avut-o ansamblul la care nu s-au adăugat piuliţe la capetele tijei. Prin suprapunerea diagramelor forţă-deplasare se observă că forţa de rupere creşte de la diametrul tijei de 6 mm până la diametrul de 8 mm, după care descreşte. Forţa creşte odată cu diametrul, mărindu-se suprafaţa de strivire, apoi descreşte, deoarece mărind diametrul se slăbeşte secţiunea elementului supus la încovoiere. Odată cu creşterea înălţimii elementului supus la încovoiere, pentru aceeaşi grosime a acestuia, creşte şi forţa de rupere. Din diagramele forţă-deplasare se observă că odată cu creşterea unghiului dintre elementele îmbinării, forţa de rupere scade. Această scădere se datorează creşterii procentuale a solicitării de încovoiere, în defavoarea celei de compresiune, care conduce la o scădere a forţei de rupere şi la deplasări mai mari. 37

39 În cazul elementelor centrale de dimensiuni mari (70 x 25 mm), deoarece tija împarte secţiunea în două zone (compresiune-tracţiune), prin poziţionarea acesteia la jumătatea secţiunii, se obţin tensiuni minime. În cazul testării îmbinărilor cu bulon, în condiţii reale de mediu, sub sarcină continuă, Temperatura din mediul de testare a variat de la -7 C la +30,01 C, umiditatea relativă a aerului din mediul de testare a variat între valorile 47,8% şi 83,8%. Temperaturile scăzute din perioada de iarnă au dus la creşterea umidităţii relative a aerului, ceea ce a dus, pentru toate cele 3 diametre ale tijelor, la variaţii bruşte ale deformaţiilor. S-a observat că cea mai mare viteză de deformaţie a avut-o îmbinarea cu tijă de diametrul 10 mm, valorile cele mai mici ale vitezei de deformaţie fiind înregistrate pentru diametrul de 6 mm. De asemenea, deplasările cele mai mari au apărut pentru îmbinările cu tija de diametru 10 mm, cele mai mici fiind înregistrate pentru diametrul de 8 mm. Deformaţiile/deplasările apărute au avut valori foarte mici, nefiind vizibile, atât la elementele din lemn, cât şi la tijele metalice. Comparativ cu testele experimentale de laborator, s-au înregistrat diferenţe de valori mari, pentru aceeaşi sarcină aplicată; datele obţinute în laborator au fost mai mari decât cele obţinute la testarea în timp. Media valorilor deplasărilor a fost cea mai mică pentru îmbinările cu diametrul de 10 mm, valorile cele mai mici fiind înregistrate la diametrul de 8 mm. Îmbinarea cu tija de 10 mm diametru, a avut o variaţie bruscă a deformaţiei, fapt dat de variaţia lentă a temperaturii şi umidităţii relative a aerului, corelate cu posibilele defecte de material, care, în acest caz sunt mai mari, dimensiunile tijei fiind mai mari. Pentru îmbinările cu tije de diametru 6 şi 8 mm, viteza de deplasare corespunzătoare comportamentului în timp a fost cea descrisă şi de literatura de specialitate, adică, o curgerea d primară, unde viteza de deformaţie a scăzut, o curgerea secundară, când viteza de dt deformaţie a rămas relativ constantă timp îndelungat şi o a curgere terţiară cu viteza de deformaţie care se accelerează în timp. În general, comportamentul celor 3 îmbinări a fost asemănător, deformaţiile finale neavând valori mult diferite. Se observă existenţa a trei etape: la început, curgerea creşte şi scade ritmul de curgere. Apoi, curgerea scade şi ritmul curgerii păstrează o valoare constantă. În a treia parte, ritmul de curgere este rapid până apare ruperea; aici se evidenţiază începutul şi evoluţia degradării progresive a materialului lemnos înaintea ruperii. Se confirmă, astfel, existenţa unor evoluţii diferite non-liniare. S-a ajuns la concluzia că, datorită neomogenităţii din structura materialului utilizat (lemnul), ca material anizotrop, apar diferenţe între rezultatele celor două tipuri de testare. Lemnul, fiind un material natural, are comportări unice, particularizate pentru fiecare element în parte, ce nu pot fi simulate prin metode de calcul. Astfel, în urma testelor experimentale, elementele laterale din lemn au fost cele care au cedat din ansamblu, deformându-se şi tija. În urma modelării cu elemente finite, tensiunile cele mai mari sunt la nivelul tijei, mai puţin în elementele laterale din lemn. 38

40 De asemenea, diferenţele valorilor deplasărilor pot fi puse şi pe seama preciziei de prelucrare a elementelor componente ansamblului analizat, toleranţelor dintre tija utilizată şi găurile din elementele în care este introdusă. O altă explicaţie este şi tasarea lemnului la contactul cu tija metalică. Eliminând aceste erori, rezultatele se apropie ca valoare. Aceasta demonstrează ca Metoda elementului finit este necesară, deoarece reduce consumul de material utilizat la testările distructive pentru determinarea proprietăţilor mecanice şi de rezistenţă, dar nu le înlocuieşte complet. În urma analizei in situ a unei structuri de acoperiş, s-a observat cum îmbinarea situată în partea superioară din structura acoperişului a prezentat valorile cele mai mici ale deplasărilor pe parcursul studiului experimental, prezentând, de asemenea şi cele mai mari diferenţe valorice; Grinda studiată a prezentat valorile cele mai mari ale deplasărilor şi cele mai mari fluctuaţii s-au înregistrat pe timp de iarnă-primăvară, când umiditatea relativă a aerului şi temperatura au avut valori extreme, dar şi datorită încărcărilor de zăpadă. Deplasările înregistrate vara-toamna au fost relativ constante şi apropiate ca valori, mai mici decât iarnaprimăvara; Pentru îmbinarea din partea superioară a structurii, s-au înregistrat valori extreme ale deplasărilor pe perioada iarnă-primăvară, mult mai mari decât cele ale grinzii studiate. Pe perioada verii deplasările sunt mai mici; Pe perioada primăverii, cele trei îmbinări s-au comportat asemănător, valorile fiind apropiate; În perioada de vară, îmbinarea a treia a avut deplasări mai mici comparativ cu primele două. Pentru perioadele toamnă-iarnă, îmbinarea situată în partea superioară a structurii analizate a înregistrat diferenţe mari ale deplasărilor, comparativ cu celelalte două analizate. Variaţiile ciclice ale umidităţii relative au determinat şi variaţii ciclice ale deformaţiilor. Deplasările elementelor au crescut odată cu valorile temperaturii. Temperaturile înalte au determinat valori joase ale umidităţii relative a aerului, fapt care a dus la deplasările îmbinărilor. Încărcările temporare de zăpadă au dus la deformaţii mai mari pe timpul iernii- începutul primăverii. Dintre cele trei îmbinări analizate, a treia, cea situată sub grinda de capăt, a înregistrat cele mai mari deplasări pe toată perioada studiului. Erorile apărute în timpul măsurătorilor s-au datorat deformaţiilor elementelor din lemn ataşate acelora ale îmbinărilor studiate. De asemenea, influenţă au avut dimensiunile acestor elemente şi deformaţiile suportului dispozitivului. Mici diferenţe au apărut între condiţiile climatice din mediul de testare şi amplasare a îmbinărilor în structura acoperişului. În urma celor studiate, se recomandă utilizarea tijelor (buloanelor) cu diametru de 8 mm, acestea având comportamentul cel mai bun comparativ cu celelalte diametre studiate. 39

41 7.2. Contribuţii proprii şi originale În realizarea tezei de doctorat am avut contribuţii proprii în ceea ce priveşte: O sinteză a tipurilor de îmbinări şi solicitări la care sunt supuse; Analiza investigaţiilor teoretice şi experimentale făcute de diferiţi autori din ţară şi străinătate; Studiul experimental al comportamentului îmbinărilor în lemn cu bulon în urma solicitării la tracţiune şi încovoiere; Proiectarea şi realizarea dispozitivelor de fixare necesare pentru testarea la maşina de tracţiunecompresiune a îmbinărilor în lemn cu bulon; Prelucrarea datelor experimentale utilizând softul MATLAB; Analiza cu Metoda elementelor finite a comportamentului îmbinărilor în lemn cu bulon în urma solicitării la tracţiune utilzând softul ABAQUS; Studiul experimental pentru determinarea adâncirii tijei metalice în lemn ; Studiul experimental al comportamentului îmbinărilor în lemn cu bulon în timp, sub sarcină continuă, în condiţiile variabile de temperatură şi umiditate relativă a aerului din mediului de testare; Proiectarea şi realizarea unui stand de testare în timp pentru îmbinările supuse la tracţiune, sub sarcină continuă, în condiţii reale de mediu; Interpretarea datelor rezultate în urma studiului comportamentului în timp al îmbinărilor şi transpunerea acestora în relaţii de calcul; Studiul experimental, efectuat in situ, al comportamentului îmbinărilor în lemn cu bulon, din structura unui acoperiş; 40

42 Proiectarea şi realizarea de dispozitive pentru măsurarea deformaţiilor structurii de acoperiş (in situ); Analiza comportamentului reologic în urma testărilor experimentale la tracţiune a îmbinărilor în lemn cu buloane, calculul vitezei de deformaţie a îmbinărilor studiate sub sarcină continuă ; Interpretarea rezultatelor experimentale, compararea acestora cu rezultatele modelării prin metoda elementelor finite, precum şi compararea cercetărilor proprii cu cele din literatura de specialitate ; Realizarea de modele reologice specifice îmbinărilor studiate, bazate pe comportamentul reologic din timpul testelor experimentale; Analiza factorilor de influenţă asupra comportamentului în timp al îmbinărilor studiate în condiţii naturale de mediu; Rezultatele obţinute pot constitui baza unor normative de proiectare a structurilor din lemn în ceea ce priveşte îmbinările Diseminarea rezultatelor cercetării Rezultatele cercetării cuprinse în teza de doctorat au fost diseminate prin 17 articole susţinute la conferinţe naţionale şi internaţionale de specialitate şi prin publicarea a 14 de lucrări (11 publicate ca prim autor şi 3 articole în calitate de coautor), precum şi alte 2 lucrări în curs de publicare în reviste recunoscute ISI. Lucrări indexate ISI: - DATEŞ Rodica N., CURTU, I., BABA, M., TERCIU, O.M., STAN, G.I., (2009) Behaviour of Bolted Wood Joints to Traction tests, Annals of DAAAM for 2009 & Proceedings of the 20th International DAAAM Symposium "Intelligent Manufacturing & Automation: Focus on Theory, Practice and Education" 25-28th November 2009, ISI Proceedings, ISSN , ISBN , pg ; Lucrări indexate ISI în curs de publicare (ISI Review) : 41

Titlul lucrării propuse pentru participarea la concursul pe tema securității informatice

Titlul lucrării propuse pentru participarea la concursul pe tema securității informatice Titlul lucrării propuse pentru participarea la concursul pe tema securității informatice "Îmbunătăţirea proceselor şi activităţilor educaţionale în cadrul programelor de licenţă şi masterat în domeniul

More information

Semnale şi sisteme. Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Departamentul de Comunicaţii (TC)

Semnale şi sisteme. Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Departamentul de Comunicaţii (TC) Semnale şi sisteme Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Departamentul de Comunicaţii (TC) http://shannon.etc.upt.ro/teaching/ssist/ 1 OBIECTIVELE CURSULUI Disciplina îşi propune să familiarizeze

More information

Procesarea Imaginilor

Procesarea Imaginilor Procesarea Imaginilor Curs 11 Extragerea informańiei 3D prin stereoviziune Principiile Stereoviziunii Pentru observarea lumii reale avem nevoie de informańie 3D Într-o imagine avem doar două dimensiuni

More information

EXPERIMENTAL RESULTS REGARDING STRUCTURAL RESPONSE OF BOLTED AND HYBRID CONNECTIONS FOR PULTRUDED ELEMENTS

EXPERIMENTAL RESULTS REGARDING STRUCTURAL RESPONSE OF BOLTED AND HYBRID CONNECTIONS FOR PULTRUDED ELEMENTS BULETINUL INSTITUTULUI POLITEHNIC DIN IAŞI Publicat de Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iaşi Tomul LIX (LXIII), Fasc. 6, 2013 Secţia CONSTRUCŢII. ARHITECTURĂ EXPERIMENTAL RESULTS REGARDING STRUCTURAL

More information

Consideratii asupra modelarii prin metoda elementelor finite a unei structuri metalice

Consideratii asupra modelarii prin metoda elementelor finite a unei structuri metalice Consideratii asupra modelarii prin metoda elementelor finite a unei structuri metalice Savaniu Ioan Mihail - sef lucrari.dr.ing. Facultatea de Utilaj Tehnologic- Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti

More information

Reflexia şi refracţia luminii. Aplicaţii. Valerica Baban

Reflexia şi refracţia luminii. Aplicaţii. Valerica Baban Reflexia şi refracţia luminii. Aplicaţii. Sumar 1. Indicele de refracţie al unui mediu 2. Reflexia şi refracţia luminii. Legi. 3. Reflexia totală 4. Oglinda plană 5. Reflexia şi refracţia luminii în natură

More information

Updating the Nomographical Diagrams for Dimensioning the Concrete Slabs

Updating the Nomographical Diagrams for Dimensioning the Concrete Slabs Acta Technica Napocensis: Civil Engineering & Architecture Vol. 57, No. 1 (2014) Journal homepage: http://constructii.utcluj.ro/actacivileng Updating the Nomographical Diagrams for Dimensioning the Concrete

More information

VIBRAŢII TRANSVERSALE ALE UNEI BARE DUBLU ÎNCASTRATE SOLICITATE LA RĂSUCIRE ÎN MEDIU ELASTIC

VIBRAŢII TRANSVERSALE ALE UNEI BARE DUBLU ÎNCASTRATE SOLICITATE LA RĂSUCIRE ÎN MEDIU ELASTIC Sesiunea de comunicări ştiinţifice a Comisiei de acustică a Academiei Române Bucureşti, 17-18 octombrie 1995 VIBRAŢII TRANSVERSALE ALE UNEI BARE DUBLU ÎNCASTRATE SOLICITATE LA RĂSUCIRE ÎN MEDIU ELASTIC

More information

ANTICOLLISION ALGORITHM FOR V2V AUTONOMUOS AGRICULTURAL MACHINES ALGORITM ANTICOLIZIUNE PENTRU MASINI AGRICOLE AUTONOME TIP V2V (VEHICLE-TO-VEHICLE)

ANTICOLLISION ALGORITHM FOR V2V AUTONOMUOS AGRICULTURAL MACHINES ALGORITM ANTICOLIZIUNE PENTRU MASINI AGRICOLE AUTONOME TIP V2V (VEHICLE-TO-VEHICLE) ANTICOLLISION ALGORITHM FOR VV AUTONOMUOS AGRICULTURAL MACHINES ALGORITM ANTICOLIZIUNE PENTRU MASINI AGRICOLE AUTONOME TIP VV (VEHICLE-TO-VEHICLE) 457 Florin MARIAŞIU*, T. EAC* *The Technical University

More information

Metrici LPR interfatare cu Barix Barionet 50 -

Metrici LPR interfatare cu Barix Barionet 50 - Metrici LPR interfatare cu Barix Barionet 50 - Barionet 50 este un lan controller produs de Barix, care poate fi folosit in combinatie cu Metrici LPR, pentru a deschide bariera atunci cand un numar de

More information

Auditul financiar la IMM-uri: de la limitare la oportunitate

Auditul financiar la IMM-uri: de la limitare la oportunitate Auditul financiar la IMM-uri: de la limitare la oportunitate 3 noiembrie 2017 Clemente Kiss KPMG in Romania Agenda Ce este un audit la un IMM? Comparatie: audit/revizuire/compilare Diferente: audit/revizuire/compilare

More information

INFORMAȚII DESPRE PRODUS. FLEXIMARK Stainless steel FCC. Informații Included in FLEXIMARK sample bag (article no. M )

INFORMAȚII DESPRE PRODUS. FLEXIMARK Stainless steel FCC. Informații Included in FLEXIMARK sample bag (article no. M ) FLEXIMARK FCC din oțel inoxidabil este un sistem de marcare personalizată în relief pentru cabluri și componente, pentru medii dure, fiind rezistent la acizi și la coroziune. Informații Included in FLEXIMARK

More information

[HABILITATION THESIS] October, 2015 HABILITATION THESIS

[HABILITATION THESIS] October, 2015 HABILITATION THESIS HABILITATION THESIS ADVANCED APPROACHES ON FOOD SAFETY AND FUNCTIONALITY ABORDĂRI AVANSATE ASUPRA SIGURANȚEI ȘI FUNCȚIONALITĂȚII ALIMENTELOR Associate Professor Nicoleta STĂNCIUC Dunărea de Jos University

More information

Versionare - GIT ALIN ZAMFIROIU

Versionare - GIT ALIN ZAMFIROIU Versionare - GIT ALIN ZAMFIROIU Controlul versiunilor - necesitate Caracterul colaborativ al proiectelor; Backup pentru codul scris Istoricul modificarilor Terminologie și concepte VCS Version Control

More information

CAIETUL DE SARCINI Organizare evenimente. VS/2014/0442 Euro network supporting innovation for green jobs GREENET

CAIETUL DE SARCINI Organizare evenimente. VS/2014/0442 Euro network supporting innovation for green jobs GREENET CAIETUL DE SARCINI Organizare evenimente VS/2014/0442 Euro network supporting innovation for green jobs GREENET Str. Dem. I. Dobrescu, nr. 2-4, Sector 1, CAIET DE SARCINI Obiectul licitaţiei: Kick off,

More information

Mecanismul de decontare a cererilor de plata

Mecanismul de decontare a cererilor de plata Mecanismul de decontare a cererilor de plata Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE) Ministerul Fondurilor Europene - Iunie - iulie

More information

METODE DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ŞI IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT DE MEDIU

METODE DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ŞI IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT DE MEDIU UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREŞTI FACULTATEA ENERGETICA Catedra de Producerea şi Utilizarea Energiei Master: DEZVOLTAREA DURABILĂ A SISTEMELOR DE ENERGIE Titular curs: Prof. dr. ing Tiberiu APOSTOL Fond

More information

Fenomene electrostatice şi materiale dielectrice. Modelare experimentală şi numerică şi aplicaţii industriale.

Fenomene electrostatice şi materiale dielectrice. Modelare experimentală şi numerică şi aplicaţii industriale. REZUMAT Fenomene electrostatice şi materiale dielectrice. Modelare experimentală şi numerică şi aplicaţii industriale. Lucrarea de faţă prezintă succint, dar argumentat, activitatea profesională desfăşurată

More information

ABOUT THE PLANING CROSS LAMINATED SOLID WOOD

ABOUT THE PLANING CROSS LAMINATED SOLID WOOD Analele Universităţii din Oradea, Fascicula Protecţia Mediului Vol. XVII, 2011 ABOUT THE PLANING CROSS LAMINATED SOLID WOOD Galis Ioan *, Lucaci Codruţa, Lustun Liana, Fetea Marius, Derecichei Laura, Cheregi

More information

Structura și Organizarea Calculatoarelor. Titular: BĂRBULESCU Lucian-Florentin

Structura și Organizarea Calculatoarelor. Titular: BĂRBULESCU Lucian-Florentin Structura și Organizarea Calculatoarelor Titular: BĂRBULESCU Lucian-Florentin Chapter 3 ADUNAREA ȘI SCĂDEREA NUMERELOR BINARE CU SEMN CONȚINUT Adunarea FXP în cod direct Sumator FXP în cod direct Scăderea

More information

STUDIUL INFLUENŢEI UNOR DEFECTE DE TIP GOL ÎN ADEZIV ADEZIVI STRUCTURALI

STUDIUL INFLUENŢEI UNOR DEFECTE DE TIP GOL ÎN ADEZIV ADEZIVI STRUCTURALI STUDIUL INFLUENŢEI UNOR DEFECTE DE TIP GOL ÎN ADEZIV ASUPRA REZISTENŢEI ÎMBINĂRILOR PRIN LIPIRE CU ADEZIVI STRUCTURALI Studenţi :Valentin IONIŢĂ 1, Dorin Ionuţ RĂDESCU 2 Conducători ştiinţifici : Prof.

More information

RESEARCH CONCERNING THE INFLUENCE OF ANGLE OF FILING FROM THE KNIFE BLADES VINDROVERS ON THE MECHANICAL WORK ON CUTTING

RESEARCH CONCERNING THE INFLUENCE OF ANGLE OF FILING FROM THE KNIFE BLADES VINDROVERS ON THE MECHANICAL WORK ON CUTTING BULETINUL INSTITUTULUI POLITEHNIC DIN IAŞI Publicat de Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iaşi Tomul LIX (LXIII), Fasc. 2, 13 SecŃia CONSTRUCłII DE MAŞINI RESEARCH CONCERNING THE INFLUENCE OF ANGLE

More information

EN teava vopsita cu capete canelate tip VICTAULIC

EN teava vopsita cu capete canelate tip VICTAULIC ArcelorMittal Tubular Products Iasi SA EN 10217-1 teava vopsita cu capete canelate tip VICTAULIC Page 1 ( 4 ) 1. Scop Documentul specifica cerintele tehnice de livrare pentru tevi EN 10217-1 cu capete

More information

2. Setări configurare acces la o cameră web conectată într-un router ZTE H218N sau H298N

2. Setări configurare acces la o cameră web conectată într-un router ZTE H218N sau H298N Pentru a putea vizualiza imaginile unei camere web IP conectată într-un router ZTE H218N sau H298N, este necesară activarea serviciului Dinamic DNS oferit de RCS&RDS, precum și efectuarea unor setări pe

More information

THEORETICAL ASPECTS OF WOOD CROSS MILLING KINEMATICS AND DYNAMICS

THEORETICAL ASPECTS OF WOOD CROSS MILLING KINEMATICS AND DYNAMICS Analele Universităţii din Oradea, Fascicula Protecţia Mediului Vol. XIX, 2012 THEORETICAL ASPECTS OF WOOD CROSS MILLING KINEMATICS AND DYNAMICS Galiş Ioan,* Fetea Marius, * Lucaci Codruta,* Liana Marta

More information

Consideratii asupra modelarii prin metoda elementelor finite a unui material compozit.

Consideratii asupra modelarii prin metoda elementelor finite a unui material compozit. Consideratii asupra modelarii prin metoda elementelor finite a unui material compozit. Savaniu Ioan Mihail - sef lucrari.dr.ing. Facultatea de Utilaj Tehnologic - Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti

More information

ARBORI AVL. (denumiti dupa Adelson-Velskii si Landis, 1962)

ARBORI AVL. (denumiti dupa Adelson-Velskii si Landis, 1962) ARBORI AVL (denumiti dupa Adelson-Velskii si Landis, 1962) Georgy Maximovich Adelson-Velsky (Russian: Гео ргий Макси мович Адельсо н- Ве льский; name is sometimes transliterated as Georgii Adelson-Velskii)

More information

Aspecte controversate în Procedura Insolvenţei şi posibile soluţii

Aspecte controversate în Procedura Insolvenţei şi posibile soluţii www.pwc.com/ro Aspecte controversate în Procedura Insolvenţei şi posibile soluţii 1 Perioada de observaţie - Vânzarea de stocuri aduse în garanţie, în cursul normal al activității - Tratamentul leasingului

More information

204 Revista Română de Materiale / Romanian Journal of Materials 2012, 42 (2),

204 Revista Română de Materiale / Romanian Journal of Materials 2012, 42 (2), 204 Revista Română de Materiale / Romanian Journal of Materials 2012, 42 (2), 204-219 ANALIZA EXPERIMENTALĂ A PROPRIETĂŢILOR MECANICE ALE LEMNULUI LA ÎNCOVOIERE, ÎNTINDERE ŞI COMPRESIUNE EXPERIMENTAL ANALYSIS

More information

ACTA TECHNICA NAPOCENSIS

ACTA TECHNICA NAPOCENSIS 273 TECHNICAL UNIVERSITY OF CLUJ-NAPOCA ACTA TECHNICA NAPOCENSIS Series: Applied Mathematics, Mechanics, and Engineering Vol. 58, Issue II, June, 2015 SOUND POLLUTION EVALUATION IN INDUSTRAL ACTIVITY Lavinia

More information

MODELAREA ȘI SIMULAREA MATERIALELOR COMPOZITE DE TIP SANDWICH CU MIEZ DIN DIFERITE PROFILE

MODELAREA ȘI SIMULAREA MATERIALELOR COMPOZITE DE TIP SANDWICH CU MIEZ DIN DIFERITE PROFILE ACŢIONAREA CU TURAŢIE VARIABILĂ A UNUI MOTOR ASINCRON COMANDAT DE PLC STUDIU DE CAZ MODELAREA ȘI SIMULAREA MATERIALELOR COMPOZITE DE TIP SANDWICH CU MIEZ DIN DIFERITE PROFILE Conf.dr.ing.ha Camelia CERBU

More information

Subiecte Clasa a VI-a

Subiecte Clasa a VI-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul numarului intrebarii

More information

Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir. Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir.zip

Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir. Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir.zip Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir.zip 26/07/2015 Download mods euro truck simulator 2 harta Harta Romaniei pentru Euro Truck Simulator

More information

INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA DINAMICII DE CREŞTERE"IN VITRO" LA PLANTE FURAJERE

INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA DINAMICII DE CREŞTEREIN VITRO LA PLANTE FURAJERE INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA DINAMICII DE CREŞTERE"IN VITRO" LA PLANTE FURAJERE T.Simplăceanu, C.Bindea, Dorina Brătfălean*, St.Popescu, D.Pamfil Institutul Naţional de Cercetere-Dezvoltare pentru

More information

SINGULAR PERTURBATION DETECTION USING WAVELET FUNCTION REPRESENTATION

SINGULAR PERTURBATION DETECTION USING WAVELET FUNCTION REPRESENTATION U.P.B. Sci. Bull., Series C, Vol. 7, No., 8 ISSN 454-34x SINGULAR PERTURBATION DETECTION USING WAVELET FUNCTION REPRESENTATION Dan OLARU, Mihai Octavian POPESCU Calitatea distribuţiei energiei electrice

More information

Transmiterea datelor prin reteaua electrica

Transmiterea datelor prin reteaua electrica PLC - Power Line Communications dr. ing. Eugen COCA Universitatea Stefan cel Mare din Suceava Facultatea de Inginerie Electrica PLC - Power Line Communications dr. ing. Eugen COCA Universitatea Stefan

More information

BEHAVIOUR ASSESEMENT OF INTEGRATED KNITTED USED IN UPHOLSTERY ARTICLES, DURING UTILISATION

BEHAVIOUR ASSESEMENT OF INTEGRATED KNITTED USED IN UPHOLSTERY ARTICLES, DURING UTILISATION BEHAVIOUR ASSESEMENT OF INTEGRATED KNITTED USED IN UPHOLSTERY ARTICLES, DURING UTILISATION Ş.l. dr. ing. Liliana LUTIC Gheorghe Asachi Technical Universityof Iaşi, Faculty of Textiles & Leather Engineering

More information

NOTE PRIVIND MODELAREA MATEMETICĂ ÎN REGIM CVASI-DINAMIC A UNEI CLASE DE MICROTURBINE HIDRAULICE

NOTE PRIVIND MODELAREA MATEMETICĂ ÎN REGIM CVASI-DINAMIC A UNEI CLASE DE MICROTURBINE HIDRAULICE NOTE PRIVIND MODELAREA MATEMETICĂ ÎN REGIM CVASI-DINAMIC A UNEI CLASE DE MICROTURBINE HIDRAULICE Eugen DOBÂNDĂ NOTES ON THE MATHEMATICAL MODELING IN QUASI-DYNAMIC REGIME OF A CLASSES OF MICROHYDROTURBINE

More information

Solutii avansate pentru testarea si diagnoza masinilor industriale.

Solutii avansate pentru testarea si diagnoza masinilor industriale. Solutii avansate pentru testarea si diagnoza masinilor industriale 15 ani de activitate in domeniul procesarii numerice a semnalelor Solutii de inalta acuratete pentru analiza sunetelor, vibratiilor si

More information

ELECTROSTATIC DISCHARGE E-FIELD SPECTRUM ANALYSIS AND GRAPHICAL INTERPRETATION

ELECTROSTATIC DISCHARGE E-FIELD SPECTRUM ANALYSIS AND GRAPHICAL INTERPRETATION BULETINUL INSTITUTULUI POLITEHNIC DIN IAŞI Publicat de Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iaşi Tomul LII (LXI), Fasc. 4, 2011 SecŃia ELECTROTEHNICĂ. ENERGETICĂ. ELECTRONICĂ ELECTROSTATIC DISCHARGE

More information

VIRTUAL INSTRUMENTATION IN THE DRIVE SUBSYSTEM MONITORING OF A MOBIL ROBOT WITH GESTURE COMMANDS

VIRTUAL INSTRUMENTATION IN THE DRIVE SUBSYSTEM MONITORING OF A MOBIL ROBOT WITH GESTURE COMMANDS BULETINUL INSTITUTULUI POLITEHNIC DIN IAŞI Publicat de Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iaşi Tomul LIV (LVIII), Fasc. 3-4, 2008 Secţia AUTOMATICĂ şi CALCULATOARE VIRTUAL INSTRUMENTATION IN THE

More information

TESTAREA STRUCTURILOR STATIC DETERMINATE SI NEDETERMINATE ALCATUITE DIN PROFILE RECTANGULARE CAVE FORMATE LA CALD

TESTAREA STRUCTURILOR STATIC DETERMINATE SI NEDETERMINATE ALCATUITE DIN PROFILE RECTANGULARE CAVE FORMATE LA CALD TESTAREA STRUCTURILOR STATIC DETERMINATE SI NEDETERMINATE ALCATUITE DIN PROFILE RECTANGULARE CAVE FORMATE LA CALD TESTING OF DETERMINATE AND INDETERMINATE STRUCTURES USING HOT-ROLLED RECTANGULAR HOLLOW

More information

Analiza comportării îmbinărilor grindă-stâlp cu placă de capăt extinsă. Numeric vs. Experimental.

Analiza comportării îmbinărilor grindă-stâlp cu placă de capăt extinsă. Numeric vs. Experimental. Analiza comportării îmbinărilor grindă-stâlp cu placă de capăt extinsă. Numeric vs. Experimental. Ioana Cristina Mureșan *1, Tudor Petrina *2, Roxana Bâlc *3, 1,2,3 Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, Facultatea

More information

Excel Advanced. Curriculum. Școala Informală de IT. Educație Informală S.A.

Excel Advanced. Curriculum. Școala Informală de IT. Educație Informală S.A. Excel Advanced Curriculum Școala Informală de IT Tel: +4.0744.679.530 Web: www.scoalainformala.ro / www.informalschool.com E-mail: info@scoalainformala.ro Cuprins 1. Funcții Excel pentru avansați 2. Alte

More information

Generatorul cu flux axial cu stator interior nemagnetic-model de laborator.

Generatorul cu flux axial cu stator interior nemagnetic-model de laborator. Generatorul cu flux axial cu stator interior nemagnetic-model de laborator. Pentru identificarea performanţelor la funţionarea în sarcină la diferite trepte de turaţii ale generatorului cu flux axial fară

More information

USING SERIAL INDUSTRIAL ROBOTS IN CNC MILLING PROCESESS

USING SERIAL INDUSTRIAL ROBOTS IN CNC MILLING PROCESESS BULETINUL INSTITUTULUI POLITEHNIC DIN IAŞI Publicat de Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iaşi Tomul LXI (LXV), Fasc. 3, 2015 Secţia CONSTRUCŢII DE MAŞINI USING SERIAL INDUSTRIAL ROBOTS IN CNC MILLING

More information

AE Amfiteatru Economic recommends

AE Amfiteatru Economic recommends GOOD PRACTICES FOOD QUALITY AND SAFETY: PRACTICES AND CONTRIBUTIONS BROUGHT BY THE CENTRE OF RESEARCH AND ALIMENTARY PRODUCT EXPERTISE Prof. univ. dr. Rodica Pamfilie, Academy of Economic Studies, Bucharest

More information

METODE FIZICE DE MĂSURĂ ŞI CONTROL NEDISTRUCTIV. Inspecţia vizuală este, de departe, cea mai utilizată MCN, fiind de obicei primul pas într-o

METODE FIZICE DE MĂSURĂ ŞI CONTROL NEDISTRUCTIV. Inspecţia vizuală este, de departe, cea mai utilizată MCN, fiind de obicei primul pas într-o Cuprins: 1. Introducere 2. Inspecţia vizuală 6. Testarea ultrasonică 7. Radiografia 3. Metoda lichidului penetrant 4. Inspecţia cu particule magnetice 5. Testarea folosind curenţii Eddy 1 Inspecţia vizuală

More information

Intensitatea tehnologică a exporturilor în anul 2012

Intensitatea tehnologică a exporturilor în anul 2012 Intensitatea tehnologică a exporturilor în anul 2012 Analiza i evoluţiei în timp a comerţului exterior conform intensităţii tehnologice prezintă o importanţă deosebită deoarece reflectă evoluţia calitativă

More information

Lucrări ştiinţifice și cărţi în domeniul disciplinelor din postul didactic

Lucrări ştiinţifice și cărţi în domeniul disciplinelor din postul didactic Lucrări ştiinţifice și cărţi în domeniul disciplinelor din postul didactic A. Teza de doctorat: Tema: Contribuții la studiul cinematic și dinamic al sistemelor mecanice caracterizate prin modificări rapide

More information

Lista de lucrări. Candidat: PRISACARIU VASILE. a. Lista a celor mai relevante 10 lucrări

Lista de lucrări. Candidat: PRISACARIU VASILE. a. Lista a celor mai relevante 10 lucrări a. Lista a celor mai relevante 10 lucrări Lista de lucrări 1 Cîrciu I., Luculescu D., Prisacariu V., Mihai E., Rotaru C., Theoretical Analysis and Experimental Researches regarding the Asymmetrical Fluid

More information

SAG MITTIGATION TECHNICS USING DSTATCOMS

SAG MITTIGATION TECHNICS USING DSTATCOMS Eng. Adrian-Alexandru Moldovan, PhD student Tehnical University of Cluj Napoca. REZUMAT. Căderile de tensiune sunt una dintre cele mai frecvente probleme care pot apărea pe o linie de producţie. Căderi

More information

Dispozitive Electronice şi Electronică Analogică Suport curs 02 Metode de analiză a circuitelor electrice. Divizoare rezistive.

Dispozitive Electronice şi Electronică Analogică Suport curs 02 Metode de analiză a circuitelor electrice. Divizoare rezistive. . egimul de curent continuu de funcţionare al sistemelor electronice În acest regim de funcţionare, valorile mărimilor electrice ale sistemului electronic sunt constante în timp. Aşadar, funcţionarea sistemului

More information

ARE THE STATIC POWER CONVERTERS ENERGY EFFICIENT?

ARE THE STATIC POWER CONVERTERS ENERGY EFFICIENT? ARE THE STATIC POWER CONVERTERS ENERGY EFFICIENT? Ion POTÂRNICHE 1,, Cornelia POPESC, Mina GHEAMALINGA 1 Corresponding member of the Academy of Technical Sciences of Romania ICPE ACTEL S.A. Abstract: The

More information

A NOVEL ACTIVE INDUCTOR WITH VOLTAGE CONTROLLED QUALITY FACTOR AND SELF-RESONANT FREQUENCY

A NOVEL ACTIVE INDUCTOR WITH VOLTAGE CONTROLLED QUALITY FACTOR AND SELF-RESONANT FREQUENCY BULETINUL INSTITUTULUI POLITEHNIC DIN IAŞI Publicat de Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iaşi Tomul LX (LXIV), Fasc. 4, 2014 Secţia ELECTROTEHNICĂ. ENERGETICĂ. ELECTRONICĂ A NOVEL ACTIVE INDUCTOR

More information

MS POWER POINT. s.l.dr.ing.ciprian-bogdan Chirila

MS POWER POINT. s.l.dr.ing.ciprian-bogdan Chirila MS POWER POINT s.l.dr.ing.ciprian-bogdan Chirila chirila@cs.upt.ro http://www.cs.upt.ro/~chirila Pornire PowerPoint Pentru accesarea programului PowerPoint se parcurg următorii paşi: Clic pe butonul de

More information

Propuneri pentru teme de licență

Propuneri pentru teme de licență Propuneri pentru teme de licență Departament Automatizări Eaton România Instalație de pompare cu rotire în funcție de timpul de funcționare Tablou electric cu 1 pompă pilot + 3 pompe mari, cu rotirea lor

More information

TESTAREA LA TRACŢIUNE A MATERIALELOR COMPOZITE LIGNOCELULOZICE CU APLICAŢII ÎN INDUSTRIA AUTOVEHICULELOR

TESTAREA LA TRACŢIUNE A MATERIALELOR COMPOZITE LIGNOCELULOZICE CU APLICAŢII ÎN INDUSTRIA AUTOVEHICULELOR TESTAREA LA TRACŢIUNE A MATERIALELOR COMPOZITE LIGNOCELULOZICE CU APLICAŢII ÎN INDUSTRIA AUTOVEHICULELOR Drd. ing. Ovidiu Mihai TERCIU, Prof. univ. dr. ing. dr.h.c. Ioan CURTU, Conf. dr. ing. Camelia CERBU,

More information

GHID DE TERMENI MEDIA

GHID DE TERMENI MEDIA GHID DE TERMENI MEDIA Definitii si explicatii 1. Target Group si Universe Target Group - grupul demografic care a fost identificat ca fiind grupul cheie de consumatori ai unui brand. Toate activitatile

More information

EVALUAREA STĂRII TEHNICE A UNEI CONDUCTE SUB PRESIUNE DIN PETROCHIMIE, ÎN SCOPUL PRELUNGIRII DURATEI DE VIAŢĂ

EVALUAREA STĂRII TEHNICE A UNEI CONDUCTE SUB PRESIUNE DIN PETROCHIMIE, ÎN SCOPUL PRELUNGIRII DURATEI DE VIAŢĂ Sinteze de Mecanica Teoretica si Aplicata, Volumul 4 (203), Numarul Matrix Rom EVALUAREA STĂRII TEHNICE A UNEI CONDUCTE SUB PRESIUNE DIN PETROCHIMIE, ÎN SCOPUL PRELUNGIRII DURATEI DE VIAŢĂ ASSESSMENT OF

More information

QUALITY EVALUATION OF KNITTED USED IN INTERIOR DESIGNS, THROUGH EXTENSIBILITY

QUALITY EVALUATION OF KNITTED USED IN INTERIOR DESIGNS, THROUGH EXTENSIBILITY QUALITY EVALUATION OF KNITTED USED IN INTERIOR DESIGNS, THROUGH EXTENSIBILITY Ș.l. dr. ing. Liliana LUTIC Gheorghe Asachi Technical University of Iaşi, Faculty of Textiles & Leather Engineering and Industrial

More information

PACHETE DE PROMOVARE

PACHETE DE PROMOVARE PACHETE DE PROMOVARE Școala de Vară Neurodiab are drept scop creșterea informării despre neuropatie diabetică și picior diabetic în rândul tinerilor medici care sunt direct implicați în îngrijirea și tratamentul

More information

D în această ordine a.î. AB 4 cm, AC 10 cm, BD 15cm

D în această ordine a.î. AB 4 cm, AC 10 cm, BD 15cm Preparatory Problems 1Se dau punctele coliniare A, B, C, D în această ordine aî AB 4 cm, AC cm, BD 15cm a) calculați lungimile segmentelor BC, CD, AD b) determinați distanța dintre mijloacele segmentelor

More information

Studii și cercetări privind controlul proceselor de fabricație

Studii și cercetări privind controlul proceselor de fabricație UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA DIN SIBIU FACULTATEA DE INGINERIE TEZĂ DE ABILITARE Studii și cercetări privind controlul proceselor de fabricație Prof.Dr.Ing. Radu-Eugen BREAZ SIBIU - 2016 - Rezumat Lucrarea

More information

Modalitǎţi de clasificare a datelor cantitative

Modalitǎţi de clasificare a datelor cantitative Modalitǎţi de clasificare a datelor cantitative Modul de stabilire a claselor determinarea pragurilor minime şi maxime ale fiecǎrei clase - determinǎ modul în care sunt atribuite valorile fiecǎrei clase

More information

Eficiența energetică în industria românească

Eficiența energetică în industria românească Eficiența energetică în industria românească Creșterea EFICIENȚEI ENERGETICE în procesul de ardere prin utilizarea de aparate de analiză a gazelor de ardere București, 22.09.2015 Karsten Lempa Key Account

More information

Capete terminale şi adaptoare pentru cabluri de medie tensiune. Fabricaţie Südkabel Germania

Capete terminale şi adaptoare pentru cabluri de medie tensiune. Fabricaţie Südkabel Germania CAPETE TERMINALE ŞI ADAPTOARE PENTRU CABLURI DE MEDIE TENSIUNE Capete terminale şi adaptoare pentru cabluri de medie tensiune. Fabricaţie Südkabel Germania Terminale de interior pentru cabluri monopolare

More information

Evoluția pieței de capital din România. 09 iunie 2018

Evoluția pieței de capital din România. 09 iunie 2018 Evoluția pieței de capital din România 09 iunie 2018 Realizări recente Realizări recente IPO-uri realizate în 2017 și 2018 IPO în valoare de EUR 312.2 mn IPO pe Piața Principală, derulat în perioada 24

More information

ISBN-13:

ISBN-13: Regresii liniare 2.Liniarizarea expresiilor neliniare (Steven C. Chapra, Applied Numerical Methods with MATLAB for Engineers and Scientists, 3rd ed, ISBN-13:978-0-07-340110-2 ) Există cazuri în care aproximarea

More information

INSTRUMENTE DE MARKETING ÎN PRACTICĂ:

INSTRUMENTE DE MARKETING ÎN PRACTICĂ: INSTRUMENTE DE MARKETING ÎN PRACTICĂ: Marketing prin Google CUM VĂ AJUTĂ ACEST CURS? Este un curs util tuturor celor implicați în coordonarea sau dezvoltarea de campanii de marketingși comunicare online.

More information

CORELATII ÎNTRE PROPRIETATILE HÂRTIILOR COMPONENTE SI CALITATEA CARTONULUI ONDULAT. II

CORELATII ÎNTRE PROPRIETATILE HÂRTIILOR COMPONENTE SI CALITATEA CARTONULUI ONDULAT. II CORELATII ÎNTRE PROPRIETATILE HÂRTIILOR COMPONENTE SI CALITATEA CARTONULUI ONDULAT. II. INFLUENTA CALITATII CARTONULUI ONDULAT ASUPRA UNOR CARACTERISTICI ALE CUTIILOR CORRELATIONS BETWEEN PAPERS CHARACTERISTICS

More information

Calculatoare Numerice II Interfaţarea unui dispozitiv de teleghidare radio cu portul paralel (MGSH Machine Guidance SHell) -proiect-

Calculatoare Numerice II Interfaţarea unui dispozitiv de teleghidare radio cu portul paralel (MGSH Machine Guidance SHell) -proiect- Universitatea Politehnica Bucureşti Facultatea de Automaticăşi Calculatoare Calculatoare Numerice II Interfaţarea unui dispozitiv de teleghidare radio cu portul paralel (MGSH Machine Guidance SHell) -proiect-

More information

DECLARAȚIE DE PERFORMANȚĂ Nr. 101 conform Regulamentului produselor pentru construcții UE 305/2011/UE

DECLARAȚIE DE PERFORMANȚĂ Nr. 101 conform Regulamentului produselor pentru construcții UE 305/2011/UE S.C. SWING TRADE S.R.L. Sediu social: Sovata, str. Principala, nr. 72, judetul Mures C.U.I. RO 9866443 Nr.Reg.Com.: J 26/690/1997 Capital social: 460,200 lei DECLARAȚIE DE PERFORMANȚĂ Nr. 101 conform Regulamentului

More information

Textul si imaginile din acest document sunt licentiate. Codul sursa din acest document este licentiat. Attribution-NonCommercial-NoDerivs CC BY-NC-ND

Textul si imaginile din acest document sunt licentiate. Codul sursa din acest document este licentiat. Attribution-NonCommercial-NoDerivs CC BY-NC-ND Textul si imaginile din acest document sunt licentiate Attribution-NonCommercial-NoDerivs CC BY-NC-ND Codul sursa din acest document este licentiat Public-Domain Esti liber sa distribui acest document

More information

THE THICKNESS MEASUREMENT OF WEFT KNITTED STRUCTURES MADE WITH ELASTOMERIC YARNS

THE THICKNESS MEASUREMENT OF WEFT KNITTED STRUCTURES MADE WITH ELASTOMERIC YARNS BULETINUL INSTITUTULUI POLITEHNIC DIN IAŞI Publicat de Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iaşi Tomul LVI (LX), Fasc. 3, 2010 SecŃia TEXTILE. PIELĂRIE THE THICKNESS MEASUREMENT OF WEFT KNITTED STRUCTURES

More information

Printesa fluture. Мобильный портал WAP версия: wap.altmaster.ru

Printesa fluture. Мобильный портал WAP версия: wap.altmaster.ru Мобильный портал WAP версия: wap.altmaster.ru Printesa fluture Love, romance and to repent of love. in romana comy90. Formular de noastre aici! Reduceri de pret la stickere pana la 70%. Stickerul Decorativ,

More information

CONTRIBUŢII PRIVIND MANAGEMENTUL CALITĂȚII PROIECTULUI ÎN INDUSTRIA AUTOMOTIVE

CONTRIBUŢII PRIVIND MANAGEMENTUL CALITĂȚII PROIECTULUI ÎN INDUSTRIA AUTOMOTIVE UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIŞOARA Școala Doctorală de Studii Inginerești Ing. Daniel TIUC CONTRIBUŢII PRIVIND MANAGEMENTUL CALITĂȚII PROIECTULUI ÎN INDUSTRIA AUTOMOTIVE Teză destinată obținerii titlului

More information

INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA GERMINĂRII "IN VITRO" LA PLANTE FURAJERE

INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA GERMINĂRII IN VITRO LA PLANTE FURAJERE INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA GERMINĂRII "IN VITRO" LA PLANTE FURAJERE T.Simplăceanu, Dorina Brătfălean*, C.Bindea, D.Pamfil*, St.Popescu Institutul Naţional de Cercetere-Dezvoltare pentru Tehnologii

More information

Update firmware aparat foto

Update firmware aparat foto Update firmware aparat foto Mulţumim că aţi ales un produs Nikon. Acest ghid descrie cum să efectuaţi acest update de firmware. Dacă nu aveţi încredere că puteţi realiza acest update cu succes, acesta

More information

La fereastra de autentificare trebuie executati urmatorii pasi: 1. Introduceti urmatoarele date: Utilizator: - <numarul dvs de carnet> (ex: "9",

La fereastra de autentificare trebuie executati urmatorii pasi: 1. Introduceti urmatoarele date: Utilizator: - <numarul dvs de carnet> (ex: 9, La fereastra de autentificare trebuie executati urmatorii pasi: 1. Introduceti urmatoarele date: Utilizator: - (ex: "9", "125", 1573" - se va scrie fara ghilimele) Parola: -

More information

C1.1. Lucrari indexate ISI Web of Knowledge

C1.1. Lucrari indexate ISI Web of Knowledge C.. Lucrari indexate ISI Web of Knowledge Lista lucrarilor publicate in reviste cu factor de impact calculat si scorul relativ de influenta cumulat lucrarii Tipul lucrarii (e.g. articol) revistei revistei

More information

FACULTATEA DE INGINERIA PETROLULUI SI GAZELOR

FACULTATEA DE INGINERIA PETROLULUI SI GAZELOR RAPORT PRIVIND EVALUAREA CADRELOR DIDACTICE DE CĂTRE STUDENȚI AFERENT ACTIVITĂȚII DIN ANUL UNIVERSITAR 2016-2017 LA FACULTATEA DE INGINERIA PETROLULUI ŞI GAZELOR Date minimale 1. Prezentul raport a fost

More information

Candlesticks. 14 Martie Lector : Alexandru Preda, CFTe

Candlesticks. 14 Martie Lector : Alexandru Preda, CFTe Candlesticks 14 Martie 2013 Lector : Alexandru Preda, CFTe Istorie Munehisa Homma - (1724-1803) Ojima Rice Market in Osaka 1710 devine si piata futures Parintele candlesticks Samurai In 1755 a scris The

More information

Ghid de utilizare a Calculatorului valorii U

Ghid de utilizare a Calculatorului valorii U Ghid de utilizare a Calculatorului valorii U la Apelul de Propuneri de Proiecte Nr.3 pentru Instituțiile din Sectorul Public pentru investiții în Eficiență Energetică și Surse de Energie Regenerabilă Versiunea

More information

REGARDING THE APPRECIATION END EVALUATION OF THE MACHINE-TOOLS FOR WOOD PROCESSING THROUGH THE QUALITY CRITERIA

REGARDING THE APPRECIATION END EVALUATION OF THE MACHINE-TOOLS FOR WOOD PROCESSING THROUGH THE QUALITY CRITERIA 4 th Research/Expert Conference with International Participations QUALITY 2005, Fojnica, B&H, November 09-12, 2005. REGARDING THE APPRECIATION END EVALUATION OF THE MACHINE-TOOLS FOR WOOD PROCESSING THROUGH

More information

ANALIZA STATICĂ A TENSIUNILOR ȘI DEFORMAŢIILOR ÎNTR-O ADĂPĂTOARE UTILIZATĂ ÎN ZOOTEHNIE

ANALIZA STATICĂ A TENSIUNILOR ȘI DEFORMAŢIILOR ÎNTR-O ADĂPĂTOARE UTILIZATĂ ÎN ZOOTEHNIE ANALIZA STATICĂ A TENSIUNILOR ȘI DEFORMAŢIILOR ÎNTR-O ADĂPĂTOARE UTILIZATĂ ÎN ZOOTEHNIE Ing. Ioan Aurel CHERECHEȘ, Prof.em. dr. ing. Mircea BEJAN Universitatea Tehnică din Cluj Napoca REZUMAT. Unele statistici

More information

ASPECTS REGARDING THE ELECTRICAL RESISTIVITY SOFTWARE MEASUREMENTS ON INSULATING MATERIALS USING 6517A HI-R SWEEP TEST PROGRAM

ASPECTS REGARDING THE ELECTRICAL RESISTIVITY SOFTWARE MEASUREMENTS ON INSULATING MATERIALS USING 6517A HI-R SWEEP TEST PROGRAM BULETINUL INSTITUTULUI POLITEHNIC DIN IAŞI Publicat de Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iaşi Tomul LVII (LXI), Fasc. 4, 2011 SecŃia ELECTROTEHNICĂ. ENERGETICĂ. ELECTRONICĂ ASPECTS REGARDING THE

More information

EVALUATION OF THE YARN QUALITY CHARACTERISTICS THROUGH SYNTHETIC INDICATORS

EVALUATION OF THE YARN QUALITY CHARACTERISTICS THROUGH SYNTHETIC INDICATORS BULETINUL INSTITUTULUI POLITEHNIC DIN IAŞI Publicat de Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iaşi Tomul LVI (LX), Fasc. 2, 2010 SecŃia TEXTILE. PIELĂRIE EVALUATION OF THE YARN QUALITY CHARACTERISTICS

More information

122 Revista Română de Materiale / Romanian Journal of Materials 2010, 40 (2),

122 Revista Română de Materiale / Romanian Journal of Materials 2010, 40 (2), 122 Revista Română de Materiale / Romanian Journal of Materials 2010, 40 (2), 122-131 CERCETĂRI EXPERIMENTALE PENTRU EVALUAREA REZISTENŢEI LA ÎNGHEŢ- DEZGHEŢ A BETONULUI EXPERIMENTAL RESEARCH FOR THE EVALUATION

More information

MILLING PROCESS MANAGEMENT

MILLING PROCESS MANAGEMENT 7 th INTERNATIONAL MULTIDISCIPLINARY CONFERENCE Baia Mare, Romania, May 17-18, 2007 ISSN-1224-3264 MILLING PROCESS MANAGEMENT Mircea LOBONŢIU * Mircea HĂŞMĂŞAN ** * Professor, Ph.D. Eng., ** MSc Eng. North

More information

COMPARATIVE STUDY ON THE QUALITY OF UPHOLSTERY WOVEN FABRICS II: ABRASIVE RESISTANCE AND FLAMMABILITY

COMPARATIVE STUDY ON THE QUALITY OF UPHOLSTERY WOVEN FABRICS II: ABRASIVE RESISTANCE AND FLAMMABILITY COMPARATIVE STUDY ON THE QUALITY OF UPHOLSTERY WOVEN FABRICS II: ABRASIVE RESISTANCE AND FLAMMABILITY Lecturer Cristina PIROI, Assoc. Prof. Irina CRISTIAN, Assoc. Prof. Rodica HARPA Gheorghe Asachi Technical

More information

OPTIMIZING TOOLS DIAMETERS AND TOOL PATH STYLE TO IMPROVE TIME MACHINING

OPTIMIZING TOOLS DIAMETERS AND TOOL PATH STYLE TO IMPROVE TIME MACHINING BULETINUL INSTITUTULUI POLITEHNIC DIN IAŞI Publicat de Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iaşi Tomul LXI (LXV), Fasc. 4, 2015 Secţia CONSTRUCŢII DE MAŞINI OPTIMIZING TOOLS DIAMETERS AND TOOL PATH

More information

O ALTERNATIVĂ MODERNĂ DE ÎNVĂŢARE

O ALTERNATIVĂ MODERNĂ DE ÎNVĂŢARE WebQuest O ALTERNATIVĂ MODERNĂ DE ÎNVĂŢARE Cuvinte cheie Internet WebQuest constructivism suport educational elemente motivationale activitati de grup investigatii individuale Introducere Impactul tehnologiilor

More information

LIDER ÎN AMBALAJE EXPERT ÎN SISTEMUL BRAILLE

LIDER ÎN AMBALAJE EXPERT ÎN SISTEMUL BRAILLE LIDER ÎN AMBALAJE EXPERT ÎN SISTEMUL BRAILLE BOBST EXPERTFOLD 80 ACCUBRAILLE GT Utilajul ACCUBRAILLE GT Bobst Expertfold 80 Aplicarea codului Braille pe cutii a devenit mai rapidă, ușoară și mai eficientă

More information

The First TST for the JBMO Satu Mare, April 6, 2018

The First TST for the JBMO Satu Mare, April 6, 2018 The First TST for the JBMO Satu Mare, April 6, 08 Problem. Prove that the equation x +y +z = x+y +z + has no rational solutions. Solution. The equation can be written equivalently (x ) + (y ) + (z ) =

More information

Analele Universităţii Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu, Seria Inginerie, Nr. 2/2011

Analele Universităţii Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu, Seria Inginerie, Nr. 2/2011 ANALIZA CU METODA ELEMENTELOR FINITE A TENSIUNILOR DE OBOSEALA INTR-O LAMELĂ ELASTICĂ Stefan Ghimisi Prof.dr.ing., Universitatea Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu FATIGUE TENSION ANALYSIS USING THE FINITE

More information

Analiza managementului unui sistem de producţie

Analiza managementului unui sistem de producţie Analiza managementului unui sistem de producţie Asist. Drd. Ing. Ciortea Elisabeta Mihaela Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia ciortea31mihaela@yahoo.com Rezumat: În elaborarea lucrării s-a plecat

More information

Caracterizarea electrica si optica a unor filme subtiri. Partea I: Tehnici de depunere de filme subtiri STUDENT: LAZAR OANA

Caracterizarea electrica si optica a unor filme subtiri. Partea I: Tehnici de depunere de filme subtiri STUDENT: LAZAR OANA Caracterizarea electrica si optica a unor filme subtiri Partea I: Tehnici de depunere de filme subtiri STUDENT: LAZAR OANA INTRODUCERE Filmul subtire strat de material cu grosimea de ordinul nanometrilor

More information

Reţele Neuronale Artificiale în MATLAB

Reţele Neuronale Artificiale în MATLAB Reţele Neuronale Artificiale în MATLAB Programul MATLAB dispune de o colecţie de funcţii şi interfeţe grafice, destinate lucrului cu Reţele Neuronale Artificiale, grupate sub numele de Neural Network Toolbox.

More information

ANALIZA COSTURILOR DE PRODUCTIE IN CAZUL PROCESULUI DE REABILITARE A UNUI SISTEM RUTIER NERIGID

ANALIZA COSTURILOR DE PRODUCTIE IN CAZUL PROCESULUI DE REABILITARE A UNUI SISTEM RUTIER NERIGID ANALIZA COSTURILOR DE PRODUCTIE IN CAZUL PROCESULUI DE REABILITARE A UNUI SISTEM RUTIER NERIGID Sef lucrari dr. ing. Tonciu Oana, Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti In this paper, we analyze

More information