Raport de expertiză. Domeniul 4. Transporturi. Proiect:

Transcription

1 Proiect: Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de Beneficiar: MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE Raport de expertiză Domeniul 4. Transporturi Domeniul 4. Transporturi pg. 1/51

2 1. Introducere: România deşi beneficiază de deschidere la toate tipurile de transport: rutier, fluvial, maritim şi aerian, prin lipsa unei strategii de dezvoltare a politicilor de transport în ultimele decenii a cunoscut mai mult un declin decât o dezvoltare. De aceea, ţara noastră pentru a se alinia iniţiativei TEN-T trebuie să prioritizeze dezvoltarea infrastructurii feroviare, rutiere, navale, aeriene si intermodale. Obiectivul prezentei lucrari: Oferirea unei analize si a unui set de statistici legat de situatia transporturilor României şi tentindeţele ce se evidenţiază. 2. Metodologie: Indicatorii analizaţi în acest raport sunt următorii: Lungimea drumurilor publice, pe categorii de drumuri, tipuri de acoperamant, macroregiuni, pe regiuni de dezvoltare si judete Metodologie: Datele sunt culese prin cercetarea statistică privind lungimea drumurilor publice. Definitie: Lungimea drumurilor publice reprezinta totalitatea drumurilor deschise circulatiei publice de pe intreg teritoriul tarii; se grupeaza din punct de vedere administrativ in retea de drumuri nationale, judetene si comunale, incluzand fiecare, categoriile de drumuri respective. Se inregistreaza la o anumita data (de obicei la sfarsitul anului) si sunt grupate astfel: Domeniul 4. Transporturi pg. 2/51

3 - drumuri modernizate; - drumuri cu imbracaminti usoare rutiere; - drumuri pietruite; - drumuri de pamant. Sursa: INS Lungimea cailor ferate in exploatare, pe categorii de linii de cale ferata, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete Datele sunt culese prin cercetare statistică privind infrastructura si mijloacele de transport feroviar Metodologie: Definitie: Linia de cale ferata este o constructie speciala compusa din una sau mai multe cai ferate si instalatii auxiliare, folosite pentru deplasarea marfurilor si calatorilor cu ajutorul materialului rulant de cale ferata (se refera la lungimea de linie utilizata pentru traficul regulat). O linie de cale ferata este compusa dintr-una sau mai multe cai principale (cai care asigura deplasarea neintrerupta a materialului rulant intre doua statii sau halte); ea poate fi "in exploatare" sau "in conservare". Lungimea se stabileste ca lungime a liniei intre statii. La liniile cu cai multiple se ia in calcul o singura cale. Sursa: INS Inmatriculari noi de vehicule rutiere pentru transportul pasagerilor, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete Metodologie: Datele au fost culese prin cercetare statistica privind inmatricularile noi de vehicule rutiere Definitie: Domeniul 4. Transporturi pg. 3/51

4 Inmatricularile noi de vehicule rutiere cuprind atat vehiculele rutiere inmatriculate pentru prima data in registrul de inmatriculare in circulatie din Romania, cat si vehiculele de ocazie importate. Nu sunt cuprinse tramvaiele si troleibuzele, vehiculele militare, remorcile din agricultura si vehiculele de locuit. Autoturismul este autovehiculul cu motor, altul decat motocicleta, destinat pentru transportul calatorilor, avand cel mult noua locuri pe scaun, inclusiv soferul. Autocarul, autobuzul sau microbuzul sunt autovehicule pentru transportul calatorilor, cu o capacitate mai mare de noua locuri pe scaune, inclusiv soferul. Autovehiculul pentru transport rutier de marfuri este acel autovehicul rutier destinat sa transporte bunuri (autocamion) sau orice combinatie de vehicule rutiere pentru transportat bunuri (de exemplu autocamion cu remorca), autotractor sau autoremorcher. Autocamioanele pentru transport rutier de marfuri cuprind autoutilitarele si autospecializatele destinate transportului de marfuri. Autotractorul (cu sa) reprezinta vehiculul care prin conceptie si constructie, este destinat exclusiv sau in principal tractarii semiremorcilor. Autoremorcherul este autovehiculul destinat exclusiv sau in principal tractarii remorcilor, prevazut cu o platforma pentru lestare. Autovehiculul rutier pentru scopuri speciale este vehiculul rutier cu motor care nu este destinat in principal transportului de marfuri sau calatori. Aceasta categorie include: vehicule pentru pompieri, vehicule pentru inregistrari radio, TV, macarale mobile, ambulante, buldozere, vehicule atelier de reparatii si alte vehicule nespecificate in alta parte. Sursa: INS Inmatriculari noi de vehicule rutiere pentru transportul marfurilor, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare si pe judete Metodologie: Domeniul 4. Transporturi pg. 4/51

5 Datele au fost culese prin cercetarea statistica privind inmatricularile noi de vehicule rutiere. Definitie: Inmatricularile noi de vehicule rutiere cuprind atat vehiculele rutiere inmatriculate pentru prima data in registrul de inmatriculare in circulatie din Romania, cat si vehiculele de ocazie importate. Nu sunt cuprinse tramvaiele si troleibuzele, vehiculele militare, remorcile din agricultura si vehiculele de locuit. Autoturismul este autovehiculul cu motor, altul decat motocicleta, destinat pentru transportul calatorilor, avand cel mult noua locuri pe scaun, inclusiv soferul. Autocarul, autobuzul sau microbuzul sunt autovehicule pentru transportul calatorilor, cu o capacitate mai mare de noua locuri pe scaune, inclusiv soferul. Autovehiculul pentru transport rutier de marfuri este acel autovehicul rutier destinat sa transporte bunuri (autocamion) sau orice combinatie de vehicule rutiere pentru transportat bunuri (de exemplu autocamion cu remorca), autotractor sau autoremorcher. Autocamioanele pentru transport rutier de marfuri cuprind autoutilitarele si autospecializatele destinate transportului de marfuri. Autotractorul (cu sa) reprezinta vehiculul care prin conceptie si constructie, este destinat exclusiv sau in principal tractarii semiremorcilor. Autoremorcherul este autovehiculul destinat exclusiv sau in principal tractarii remorcilor, prevazut cu o platforma pentru lestare. Autovehiculul rutier pentru scopuri speciale este vehiculul rutier cu motor care nu este destinat in principal transportului de marfuri sau calatori. Aceasta categorie include: vehicule pentru pompieri, vehicule pentru inregistrari radio, TV, macarale mobile, ambulante, buldozere, vehicule atelier de reparatii si alte vehicule nespecificate in alta parte. Sursa: INS Domeniul 4. Transporturi pg. 5/51

6 Vehicule rutiere inmatriculate in circulatie la sfarsitul anului, pe categorii de vehicule, tipuri de proprietate, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete Metodologie: Datele au fost culese prin cercetarea statistica privind Vehiculele inmatriculate in circulatie. Definitie: Numarul vehiculelor rutiere inmatriculate in circulatie reprezinta numarul vehiculelor rutiere care sunt autorizate sa circule pe drumurile publice, pe baza inregistrarii lor in evidenta organelor competente de a supraveghea circulatia pe aceste drumuri. Nu sunt incluse tramvaiele, troleibuzele si vehiculele militare. Autoturismul este autovehiculul rutier, altul decat un moped sau o motocicleta, destinat pentru transportul pasagerilor, avand cel mult noua locuri pe scaune (inclusiv soferul). Autobuzul si microbuzul sunt autovehicule rutiere pentru transportul pasagerilor, cu o capacitate mai mare de noua locuri pe scaune (inclusiv soferul). Autovehiculul pentru transportul marfurilor este autovehicul rutier destinat sa transporte marfuri (autocamion, autotractor). Autocamioanele pentru transport rutier de marfuri cuprind autoutilitarele si autospecializatele destinate transportului de marfuri. Autoutilitara - autovehicul destinat transportului de marfuri, fara amenajari speciale (camion, furgon). Autospecializata - autovehicul destinat transportului de marfuri pentru care sunt construite amenajari speciale (basculanta, betoniera, cisterna izoterma, frigorifica etc.). Autotractorul reprezinta autovehiculul care prin conceptie si constructie este destinat exclusiv sau in principal tractarii semiremorcilor. Autoremorcherul este autovehiculul destinat exclusiv sau in principal tractarii remorcilor, prevazut cu o platforma pentru lestare. Vehiculul rutier pentru scopuri speciale este vehiculul rutier cu motor care nu este destinat in principal transportului de marfuri sau calatori. Aceasta categorie include: vehicule pentru pompieri, vehicule pentru inregistrari radio, TV, macarale Domeniul 4. Transporturi pg. 6/51

7 mobile, ambulante, buldozere, vehicule atelier de reparatii si alte vehicule nespecificate in alta parte. Sursa: INS Lungimea strazilor orasenesti pe judete si localitati Metodologie: Datele au fost culese prin cercetarea statistica privind strazile orasenesti. Definitie: Lungimea totala a strazilor din municipii si orase (km) exprima lungimea drumurilor amenajate in cuprinsul localitatii care asigura circulatia intre diverse parti ale acesteia, inclusiv drumurile nationale si locale din orasul respectiv, indiferent daca au sau nu imbracaminti. Se includ si caile carosabile din ansamblurile noi de locuit, daca au denumire. Sursa: INS Lungimea strazilor orasenesti modernizate, pe judete si localitati Metodologie: Datele au fost culese prin cercetare statistica privind strazile orasenesti. Definitie: Lungimea strazilor orasenesti modernizate (km) este lungimea strazilor cu imbracaminti din piatra fasonata, asfalt sau beton. Portiunile pavate cu piatra fasonata cuprind imbracamintile de piatra cubica, paralelipipedica sau de alte forme regulate. Sursa: INS Numarul vehiculelor in inventar pentru transport public local de pasageri, pe tipuri de vehicule, pe judete si localitati Metodologie: Domeniul 4. Transporturi pg. 7/51

8 Datele au fost culese prin cercetare statistica privind transportul public local de pasageri. Definitie: Numarul vehiculelor in inventar pentru transportul public local de pasageri se refera la totalitatea vehiculelor pentru transportul de persoane inscrise in inventarul unitatii respective, la sfarsitul anului, indiferent daca vehiculele sunt in stare de circulatie sau in reparatie.vehiculele inutilizabile sau disponibile, dar care nu sunt scoase din inventarul unitatii printr-un act legal de scoatere din functiune sau transfer, se includ in numarul vehiculelor in inventar. Sursa: INS Numarul pasagerilor transportati in transportul public local, pe tipuri de vehicule, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete Metodologie: Datele au fost culese prin cercetare statistica privind transportul public local de pasageri. Definitie: Numarul pasagerilor transportati exprima rezultatul final util al activitatii transportului public local de calatori si se obtine prin insumarea numarului de pasageri cu bilete (egal cu numarul biletelor vandute) cu numarul de pasageri cu abonamente de orice fel (calculat dupa numarul calatoriilor pentru care sunt valabile abonamentele, considerindu-se 60 calatorii pe luna pentru fiecare abonament valabil pe o singura linie, cate 120 calatorii pe luna pentru fiecare abonament valabil pe 2 linii si cate 180 de calatorii pe luna pentru fiecare abonament valabil pe mai mult de 2 linii de transport in comun). Sursa: INS Lungimea liniei simple in transportul public local la sfarsitul anului, pe tipuri de vehicule, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete Domeniul 4. Transporturi pg. 8/51

9 Metodologie: Datele au fost culese prin cercetare statistica privind transportul public local de pasageri. Definitie: Lungimea simpla a liniilor in transportul public local de pasageri reprezinta lungimea pe un singur sens al ecartamentului (la tramvaie si metrou) sau a retelei aeriene de alimentare cu energie electrica (la troleibuze). Sursa: INS 3. Analiza situatiei prezente si a tendintelor 1. Lungimea drumurilor publice, pe categorii de drumuri, tipuri de acoperamant, macroregiuni, pe regiuni de dezvoltare si judete Evoluţia kilometrilor de drum este crescătoare, însa nu există decât o creştere de 5% pentru drumurile judeţene şi comunale şi o creştere de 3% pentru cele naţionale, între începutul perioadei, anul 2002 şi sfârşitul perioadei anul 2012, după cum se poate observa în tabelul 1. Încurajator este faptul că ponderea drumurilor modernizate şi a drumurilor având îmbrăcăminţi uşoare pe toţi cei 10 ani a cunoscut o creştere continuă iar cea a drumurilor pietruite a continuat să scadă. Domeniul 4. Transporturi pg. 9/51

10 Judetene si comunale Nationale Tabel 1. Evoluţia totalului kilometrilor la nivel total ţară după categoriile de drum: drumuri naţionale si drumuri judeţene şi comunale. Um: km Cu imbracaminti usoare rutiere De pamint Modernizate Pietruite 0 Tabel 2. Evoluţia totalului kilometrilor la nivel total ţară după tipul de acoperământ. Um: km. În ceea ce priveşte numărul de kilometrii de drum modernizat în seria de ani analizată ( ) judeţele Hunedoara si Argeş sunt cele care işi menţin poziţia de lider pe întreaga perioadă, ambele înregistrând un trend ascendent ca număr de kilometrii modernizat Domeniul 4. Transporturi pg. 10/51

11 La polul opus, pe întreaga perioadă se situează judeţele Ilfov, Covasna si Ialomiţa - acestea înregistrând cei mai puţini kilometri modernizaţi. Explicaţia poate veni şi din faptul că aceastea sunt printre cele mai mici judeţe ca suprafaţă şi număr de locuitori, însă chiar şi aşa ele nu au un trend ascendent semnificativ. 2. Lungimea cailor ferate in exploatare, pe categorii de linii de cale ferata, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete În perioada totalul kilometrilor de cale ferată din România nu a avut fluctuaţii foarte mari (între anul vârful superior al perioadei şi anul vârful inferior al perioadei există doar o diferenţă de 2.5%) după cum se poate observa in tabelul 3. În rândul căilor ferate cea mai mare pondere o au liniile normale (din care aproximativ o treime cu 2 căi şi două treimi cu o cale) restul fiind linii electrificate, linii cu ecartament larg sau linii înguste. Ponderea lor de-alungul perioadei nu variaza semnificativ, România neavând o politică de dezvoltare a acestor mijloace de transport Total km linii Tabel 3. Evoluţia totalului kilometrilor la nivel total ţară. Um: km. Domeniul 4. Transporturi pg. 11/51

12 3. Inmatriculari noi de vehicule rutiere pentru transportul pasagerilor, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete Autoturismele sunt vehicolele de transport cu cea mai mare pondere în numărul înmatriculărilor după cum se poate vedea în tabelul 5. Vehicolele noi au avut o pondere mai mare in perioada , o dată cu explozia pieţei auto iar după venirea crizei (post 2008) ponderea între vehicolele noi şi cele de ocazie a fost inversată, cele noi fiind într-o continua scădere. În perioada de explozie a pieţei auto în toate judeţele a fost înregistrată o creştere a numărului de unităţii înmatriculate, însă Bucureştiul si judeţele Braşov, Argeş, Constanţa şi Cluj sunt in top 5 înmatriculări (explicaţia acestui clasament poate veni şi din faptul că aceste judeţe sunt cele mai dezvoltate din punct economic în România). La polul opus Harghita si Alba închid clasamentul numărului de înmatriculări din Vehicule importate de ocazie Vehicule noi Tabel 4. Evoluţia înmatriculărilor vehicolelor rutiere de transport pasageri noi şi de ocazie. Um: unitati de transport. Domeniul 4. Transporturi pg. 12/51

13 Autocare autobuze si microbuze Autoturisme Motorete si motociclete Tabel 5. Evoluţia înmatriculărilor vehicolelor rutiere de transport pasageri pe tip de vehicul. Um: unitati de transport. 4. Inmatriculari noi de vehicule rutiere pentru transportul marfurilor, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare si pe judete Situaţia evoluţiei vehiculelor de transport marfă este asemănătoare cu cea descrisă la punctul anterior. Explozia pieţiei auto a dictat un boom în numărul de înmatriculări ca după 2008 trendul să fie descendent. Informaţiile sunt oglindite şi în tabelele prezentate mai jos, 6 şi 7. La nivel de judeţ, Bucureşti, Braşov, Cluj şi Timiş au printre cele mai multe înmatriculări, iar Călăraşi, Covasna şi Mehedinţi printre cele mai puţine. Domeniul 4. Transporturi pg. 13/51

14 categorie_vehicul Vehicule importate de ocazie categorie_vehicul Vehicule noi Tabel 6. Evoluţia înmatriculărilor vehicolelor rutiere de transport marfă noi şi de ocazie. Um: unitati de transport tip_vehicul_transport_marfu ri Autocamioane tip_vehicul_transport_marfu ri Autotractoare si autoremorchere tip_vehicul_transport_marfu ri Remorci si semiremorci 0 Tabel 7. Evoluţia înmatriculărilor vehicolelor rutiere de transport marfă pe tip de vehicul. Um: unitati de transport. 5. Vehicule rutiere inmatriculate in circulatie la sfarsitul anului, pe categorii de vehicule, tipuri de proprietate, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete Domeniul 4. Transporturi pg. 14/51

15 Considerînd parcul total la sfârşit de an, autoturismele sunt de departe cele mai numeroase la nivel de ţară parcul având un trend ascendent. Singurele două categorii de autovehicule care au fost in scădere sunt tractoarele şi categoria autobuzelor si microbuzelor. La nivel de judeţ regăsim aceeaşi lideri enunţaţi la indicatorul înmatriculărilor Autobuze Autobuze si microbuze Autoturisme Autovehicule de marfa Microbuze Mopede si motociclete (inclusiv mototricicluri si cvadricicl Motociclete Motorete (inclusiv biciclete cu motor) Remorci si semiremorci Tractoare Vehicule rutiere pentru scopuri speciale 0 Tabel 8. Evoluţia parcurilor auto la sfârşit de an pe categorie de autovehicul. Um: unitati de transport. 6. Lungimea strazilor orasenesti pe judete si localitati O data cu extinderea metropolelor şi numărul de kilometrii de stradă a crescut. La nivel judeţean Bucureştiul este lider incontestabil pe întreaga perioadă de timp, însă explicaţia este foarte simplă şi consta în faptul că este cel mai mare oraş al României. Următoarele Domeniul 4. Transporturi pg. 15/51

16 judeţe cu peste km străzi sunt Prahova, Maramureş şi Constanţa. La finalul clasamentului sunt judeţele mai mici, Bistriţa-Nasăud, Covasna, Sălaj, Giurgiu Total lungime strazi Total lungime strazi Tabel 9. Evoluţia totalului lungimilor străzilor la nivel total ţară. Um: km. 7. Lungimea strazilor orasenesti modernizate, pe judete si localitati Trendul ascendent al străzilor modernizate poate fi explicat de expansiunea oraşelor care atrage după sine construcţia de noi străzi de acces. Însă dacă analizăm procentual creşterea 2011 versus 2002 procentul de creştere este doar de 20%. La nivel de judeţ Ilfovul este cel care a cunoscut o creştere de peste 400% a totalului kilometrilor de străzi, (de la 86 km în 2002 la 354 în 2011), însă creşterea este explicată de vecinătatea cu Bucureşti. Următoarele judeţe care au cunoscut creşteri considerabile sunt: Călăraşi (180%), Vâlcea (157%) şi Sibiu (144%) iar judeţul care a avut cea mai mică creştere a fost Timiş (103%). Domeniul 4. Transporturi pg. 16/51

17 Total lungime străzi modernizate Total lungime strazi modernizate Tabel 10. Evoluţia totalului lungimilor străzilor modernizate la nivel total ţară. Um: km. 8. Numarul vehiculelor in inventar pentru transport public local de pasageri, pe tipuri de vehicule, pe judete si localitati Considerînd trendul ascendent al parcurilor auto, în special parcul auto al autorismelor deţinute de persoanele fizice, este naturală o scădere a numarului vehiculele folosite pentru transport în comun. La nivel de judeţ şi de municipiu numărul vehiculelor folosite pentru transport în comun este direct proporţional cu populaţia Autobuze si microbuze Tramvaie Troleibuze Tabel 10. Evoluţia totalului mijloacelor de transport în comun la nivel total ţară. Um: vehicul. Domeniul 4. Transporturi pg. 17/51

18 9. Numarul pasagerilor transportati in transportul public local, pe tipuri de vehicule, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete În strânsă legătură cu indicatorul prezentat mai devreme, numărul persoanelor care foloseşte mijloace de transport în comun cunoaşte o descreştere semnificativă doar dupa perioada Din tabelul 11 observăm o tendinţă de preferinţă pentru autobuze si microbuze si pentru metrou. Explicaţia preferinţei pentru metrou este dată de parcurile de blocuri de birouri care s-au construit in jurul staţiilor de metrou şi de rapiditatea mediului de transport într-un oraş din ce în ce mai sufocat de autoturisme Autobuze si microbuze Metrou Tramvaie Troleibuze 0 Tabel 11. Evoluţia numărului de pasageri transportaţi cu ajutorul mijloacelor de transport în comun la nivel total ţară. Um: călător. 10. Lungimea liniei simple in transportul public local la sfarsitul anului, pe tipuri de vehicule, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete Domeniul 4. Transporturi pg. 18/51

19 Metrou Tramvaie Troleibuze Tabel 12. transport. Um: km. Evoluţia lungimii rutelor de transport în comun pe categorie de mijloc de Singura categorie care a cunoscut o creştere în cei 10 ani monitorizaţi este metroul, însă putem afirma că este o creştere modestă şi într-un ritm extrem de lent. În rest, troleibuzele au avut cea mai mare restrângere de rute, fapt corelat cu scăderea numărului de vehicule de tip troleibuz. Singurele judeţe care au înregistrat creşteri ale lungimilor rutelor sunt: până în 10% Prahova până în 5% Arad, Bihor, Botoşani şi Bucureşti. Judeţele Iaşi şi Braşov au avut cele mai dramatice scăderi ale lungimilor rutelor, peste 65%. 11. Raportul dintre lungimea totală a străzilor din România şi lungimea totală a străzilor modernizate din România. Evolutia procentului de străzi modernizate la nivel total lungime străzi pe total ţară nu cunoaşte fluctuaţii foarte mari, decât câteva procente de la un an la altul. Lucrul nu este Domeniul 4. Transporturi pg. 19/51

20 foarte îmbucurător, considerând că mai bine de o treime din străzi în continuare rămân nemodernizate. La nivel de judeţ Mehedinţiul se evidenţiază ca având cea mai mare pondere a drumurilor modernizate (84%), urmat de Constanţa (77%), Covasna (76%), Giurgiu (75%) şi Gorj (76%). 66% 65% 64% 63% 62% 61% 60% 59% Tabel 13. Evoluţia totalului lungimilor străzilor modernizate la nivel total ţară raportat la totalului lungimilor străzilor la nivel total ţară. Procentual. 4. Concluzii si recomandări: Transporturile sunt indispensabile dezvoltării relaţiilor economice dintre ţările membre UE, constituind scheletul fizic al Pieţei Interne. Transporturile contribuie la realizarea a două libertăţi fundamentale pe Piaţa Internă, respectiv circulaţia liberă a persoanelor şi a bunurilor. O a treia libertate, cea a circulaţiei libere a serviciilor, este la rândul său indispensabilă pentru realizarea unei politici de transport paneuropean, în condiţii de acces concurenţial la piaţă pentru toţi operatorii de transport care activează în UE. TEN-T presupune o reţea de transport europeană unică, multimodală, care cuprinde toate modurile de transport: terestru, maritim şi aerian, asigură conexiuni internaţionale şi permite circulaţia rapidă a bunurilor şi persoanelor în Piaţa Internă şi cu ţările vecine. Până în prezent au fost investiţi 400 de miliarde de euro, bani naţionali (preponderent) şi europeni. Cele 27 de state membre au 5 milioane de kilometri de drumuri asfaltate, dintre care Domeniul 4. Transporturi pg. 20/51

21 kilometri sunt autostrăzi, precum şi kilometri de cale ferată şi de kilometri de căi navigabile. Din anul 2008 a început un proces de revizuire a TEN-T, concretizat prin publicarea, de Comisia Europeană, a propunerii de Regulament privind noile orientări ale reţelelor transeuropene de transport şi a propunerii de Regulament de înfiinţare a instrumentului financiar Connecting Europe Facility (ambele la 19 octombrie 2011). Revizuirea era necesară fiindcă sistemul actual de transport al UE este format din petice, cu multe întreruperi la frontierele dintre statele membre. Conceptul cheie al noii abordări este concentrarea resurselor UE asupra conexiunilor lipsă (transfrontaliere şi alte tipuri), care aduc maximum de valoare adăugată europeană şi care nu s-ar realiza de la sine. Se preconizează agrearea noilor Regulamente până la sfârşitul anului 2013, încât noul concept să fie funcţional din 2014, o dată cu intrarea în vigoare a noului cadru financiar În prezent, politica în domeniul transporturilor a ajuns să cuprindă toate modurile de transport şi să reglementeze aspecte foarte punctuale, cum ar fi folosirea tahografelor sau a sloturilor orare pe aeroporturi. În 2011, Comisia Europeană a lansat un nou exerciţiu vizionar Carte Albă - privind viitorul politicii de transport la orizontul 2050, care pune accent pe sustenabilitate (reducerea impactului asupra mediului transportul consumă circa 30% din energia generată în UE) şi continuarea liberalizării. Pentru România rămâne prioritar obiectivul de reducere a decalajelor şi deficitelor de infrastructură faţă de restul UE. Cuplarea la politica în domeniul transporturilor prezintă însemnătate aparte ca urmare a distanţei mai mari faţă de centrul geografic al UE, unde se situează state membre cu care România derulează relaţii economice şi comerciale intense. Ca ţară aflată la frontiera Uniunii, pentru România este relevantă şi dezvoltarea legăturilor de transport cu ţările vecine non-ue, la standarde europene. Conform indicatorilor mentionaţi în acest document, ritmul de dezvoltare pe fiecare tip de transport in România este foarte lent, România fiind deficitara la capitolul căilor de acces. În ceea ce priveşte căile feroviare, infrastructura a cunoscut o degradare continuă în ultimele două decenii, pe lângă dezafectarea unor linii şi reducerea numărului de garnituri observându-se şi o creştere îngrijorătoare a duratei de parcurs, toţi aceşti factori contribuind la Domeniul 4. Transporturi pg. 21/51

22 scăderea considerabilă a utilizării trenului în defavoarea celorlalte moduri de transport, în special cel rutier. În plus, densitatea căilor ferate prin comparaţie cu Europa centrală şi de vest este mult redusă. Ponderea drumurilor modernizate în teritoriu este scăzută, ceea ce are consecinţe negative în atragerea unor largi teritorii în activităţi economice productive, limitând atât desfacerea produselor agricole în centrele urbane, cât şi posibilitatea ca zonele cu potenţial agroturistic să fie atrase în circuitul economic naţional (de exemplu zona subcarpatică a Munteniei şi Olteniei, podişul Mehedinţi, Munţii Apuseni). Completarea reţelei TEN-T rutiere, mai ales celei centrale, din care remarcăm coridorul 4 de transport (Bucureşti Piteşti Sibiu Timişoara şi ramura sudică Timişoara Drobeta Turnu Severin Calafat Craiova - Bucureşti), dar şi celelalte segmente (Giurgiu Bucureşti Buzău Focşani Bacău Suceava şi Sebeş Turda Târgu Mureş Paşcani Iaşi), va fi esenţială pentru reducerea timpilor de călătorie pe teritoriul României, ţinând cont de obligaţia finalizării reţelei TEN-T centrale la nivel de autostradă sau drum expres până în anul Implicaţiile reţelei de transport asupra dezvoltării teritoriale sunt multiple. Astfel, la nivel intraregional, reţeaua de transport inadecvată împiedică dezvoltarea oraşelor mici şi mijlocii, a comunelor şi a satelor. Multe zone nu dispun de reţele rutiere de transport suficiente între localităţi foarte slab dezvoltate (de exemplu, în Delta Dunării, Munţii Apuseni, Carpaţii de Curbură, podişul Mehedinţi), determinând chiar izolarea unor localităţi. Forţa de muncă din zona rurală, care are o pondere de 45,2% în Romania, este dificil de valorificat dată fiind mobilitatea redusă care nu se poate îmbunătăţi din cauza infrastructurii de transport deficitare. Infrastructura precară nu impiedică doar accesul pe piaţă al produselor autohtone, ci descurajează şi investitorii interesaţi de agricultură. Angrosiştii de legume, fructe, lapte şi alte produse alimentare preferă să aducă marfă din străinătate, în loc să colecteze aceste produse de la fermierii români, întrucât costul transportului (inclusiv colectarea) şi timpul de livrare sunt mai mari. Tot din cauza unei infrastructuri necorespunzătoare, zone deosebit de atractive nu pot fi introduse în circuite agroturistice sau de turism cultural. Prin realizarea unei infrastructuri de Domeniul 4. Transporturi pg. 22/51

23 transport adecvate, regiuni întinse ar putea deveni zone economice dinamice, prin utilizarea de forţă de muncă şi terenuri la preţuri acceptabile. Domeniul 4. Transporturi pg. 23/51

24 5. Anexe Lungimea drumurilor publice, pe categorii de drumuri, tipuri de acoperamant, macroregiuni, pe regiuni de dezvoltare si judete km ALBA ARAD ARGES BACAU BIHOR BISTRITA-NASAUD BOTOSANI BRAILA BRASOV BUZAU CALARASI CARAS-SEVERIN CLUJ CONSTANTA COVASNA DAMBOVITA DOLJ GALATI GIURGIU GORJ HARGHITA HUNEDOARA IALOMITA IASI ILFOV MARAMURES MEHEDINTI MUNICIPIUL BUCURESTI MURES NEAMT OLT PRAHOVA SALAJ SATU MARE SIBIU SUCEAVA Domeniul 4. Transporturi pg. 24/51

25 TELEORMAN TIMIS TULCEA VALCEA VASLUI VRANCEA Total Domeniul 4. Transporturi pg. 25/51

26 cartografice) în vederea implementării proiectului Dezvoltarea de instrumente şi Lungimea cailor ferate in exploatare, pe categorii de linii de cale ferata, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete Electrificata Linii cu ecartament larg Linii inguste Linii normale Linii normale cu 2 cai Linii normale cu o cale Lungimea strazilor orasenesti pe judete si localitati ALBA ARAD ARGES BACAU BIHOR BISTRITA-NASAUD BOTOSANI BRAILA BRASOV BUZAU CALARASI CARAS-SEVERIN CLUJ CONSTANTA COVASNA DAMBOVITA Domeniul 4. Transporturi pg. 26/51

27 DOLJ GALATI GIURGIU GORJ HARGHITA HUNEDOARA IALOMITA IASI ILFOV MARAMURES MEHEDINTI MUNICIPIUL BUCURESTI MURES NEAMT OLT PRAHOVA SALAJ SATU MARE SIBIU SUCEAVA TELEORMAN TIMIS TULCEA VALCEA VASLUI Domeniul 4. Transporturi pg. 27/51

28 VRANCEA Domeniul 4. Transporturi pg. 28/51

29 Lungimea strazilor orasenesti modernizate, pe judete si localitati ALBA ARAD ARGES BACAU BIHOR BISTRITA-NASAUD BOTOSANI BRAILA BRASOV BUZAU CALARASI CARAS-SEVERIN CLUJ CONSTANTA COVASNA DAMBOVITA DOLJ GALATI GIURGIU GORJ HARGHITA HUNEDOARA IALOMITA Domeniul 4. Transporturi pg. 29/51

30 IASI ILFOV MARAMURES MEHEDINTI MUNICIPIUL BUCURESTI MURES NEAMT OLT PRAHOVA SALAJ SATU MARE SIBIU SUCEAVA TELEORMAN TIMIS TULCEA VALCEA VASLUI VRANCEA Domeniul 4. Transporturi pg. 30/51

31 Numarul vehiculelor in inventar pentru transport public local de pasageri, pe tipuri de vehicule, pe judete si localitati Autobuze si microbuze Tramvaie Troleibuze judet ALBA ARAD ARGES BACAU BIHOR BISTRITA-NASAUD BOTOSANI BRAILA BRASOV BUZAU CALARASI CARAS-SEVERIN CLUJ CONSTANTA COVASNA DAMBOVITA DOLJ GALATI GIURGIU GORJ HARGHITA Domeniul 4. Transporturi pg. 31/51

32 HUNEDOARA IALOMITA IASI MARAMURES MEHEDINTI MUNICIPIUL BUCURESTI MURES NEAMT OLT PRAHOVA SALAJ SATU MARE SIBIU SUCEAVA TELEORMAN TIMIS TULCEA VALCEA VASLUI VRANCEA localitate BASCOV CIUGUD MUNICIPIUL GHEORGHENI MUNICIPIUL MORENI MUNICIPIUL TOPLITA Domeniul 4. Transporturi pg. 32/51

33 MUNICIPIUL VULCAN MUNICIPIUL AIUD MUNICIPIUL ALBA IULIA MUNICIPIUL ALEXANDRIA MUNICIPIUL ARAD MUNICIPIUL BACAU MUNICIPIUL BAIA MARE MUNICIPIUL BARLAD MUNICIPIUL BISTRITA MUNICIPIUL BLAJ MUNICIPIUL BOTOSANI MUNICIPIUL BRAD MUNICIPIUL BRAILA MUNICIPIUL BRASOV MUNICIPIUL BUCURESTI MUNICIPIUL BUZAU MUNICIPIUL CALARASI MUNICIPIUL CAMPINA MUNICIPIUL CAMPULUNG MUNICIPIUL CAMPULUNG MOLDOVENESC MUNICIPIUL CAREI MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA MUNICIPIUL CONSTANTA MUNICIPIUL CRAIOVA MUNICIPIUL CURTEA DE ARGES Domeniul 4. Transporturi pg. 33/51

34 MUNICIPIUL DEJ MUNICIPIUL DEVA MUNICIPIUL DOROHOI MUNICIPIUL DRAGASANI MUNICIPIUL DROBETA-TURNU SEVERIN MUNICIPIUL FAGARAS MUNICIPIUL FETESTI MUNICIPIUL FOCSANI MUNICIPIUL GALATI MUNICIPIUL GHERLA MUNICIPIUL GIURGIU MUNICIPIUL HUNEDOARA MUNICIPIUL HUSI MUNICIPIUL IASI MUNICIPIUL LUGOJ MUNICIPIUL MANGALIA MUNICIPIUL MEDGIDIA MUNICIPIUL MEDIAS MUNICIPIUL MIERCUREA CIUC MUNICIPIUL MOTRU MUNICIPIUL ODORHEIU SECUIESC MUNICIPIUL OLTENITA MUNICIPIUL ONESTI MUNICIPIUL ORADEA MUNICIPIUL ORASTIE Domeniul 4. Transporturi pg. 34/51

35 MUNICIPIUL ORSOVA MUNICIPIUL PASCANI MUNICIPIUL PETROSANI MUNICIPIUL PIATRA NEAMT MUNICIPIUL PITESTI MUNICIPIUL PLOIESTI MUNICIPIUL RAMNICU SARAT MUNICIPIUL RAMNICU VALCEA MUNICIPIUL REGHIN MUNICIPIUL RESITA MUNICIPIUL ROMAN MUNICIPIUL ROSIORI DE VEDE MUNICIPIUL SACELE MUNICIPIUL SATU MARE MUNICIPIUL SEBES MUNICIPIUL SFANTU GHEORGHE MUNICIPIUL SIBIU MUNICIPIUL SIGHETU MARMATIEI MUNICIPIUL SIGHISOARA MUNICIPIUL SLATINA MUNICIPIUL SLOBOZIA MUNICIPIUL SUCEAVA MUNICIPIUL TARGOVISTE MUNICIPIUL TARGU JIU MUNICIPIUL TARGU MURES Domeniul 4. Transporturi pg. 35/51

36 MUNICIPIUL TARNAVENI MUNICIPIUL TECUCI MUNICIPIUL TIMISOARA MUNICIPIUL TULCEA MUNICIPIUL TURDA MUNICIPIUL TURNU MAGURELE MUNICIPIUL URZICENI MUNICIPIUL VASLUI MUNICIPIUL ZALAU ORAS ALESD ORAS AMARA ORAS ANINA ORAS BAIA SPRIE ORAS BAICOI ORAS BAILE HERCULANE ORAS BALS ORAS BARAOLT ORAS BECLEAN ORAS BOCSA ORAS BORSA ORAS BREAZA ORAS BUZIAS ORAS CAMPENI ORAS COMANESTI ORAS CORABIA Domeniul 4. Transporturi pg. 36/51

37 ORAS COSTESTI ORAS COVASNA ORAS CUGIR ORAS DRAGANESTI-OLT ORAS FIENI ORAS GAESTI ORAS HATEG ORAS HOREZU ORAS LIPOVA ORAS LUDUS ORAS MACIN ORAS MIOVENI ORAS MOLDOVA NOUA ORAS NAVODARI ORAS NEGRESTI-OAS ORAS OCNA MURES ORAS ORAVITA ORAS PUCIOASA ORAS SANNICOLAU MARE ORAS SIMLEU SILVANIEI ORAS SINAIA ORAS SOVATA ORAS TASNAD ORAS URICANI ORAS URLATI Domeniul 4. Transporturi pg. 37/51

38 ORAS VALENII DE MUNTE ORAS VLAHITA ORAS ZLATNA TARNOVA Autobuze si Autobuze si microbuze Tramvaie Troleibuze microbuze Tramvaie Troleibuze Autobuze si microbuze Tramvaie Troleibuze Autobuze si microbuze Tramvaie Troleibuze ALBA ARAD ARGES BACAU BIHOR BISTRITA- NASAUD BOTOSANI BRAILA BRASOV BUZAU CALARASI CARAS- SEVERIN CLUJ CONSTANTA COVASNA DAMBOVITA DOLJ Domeniul 4. Transporturi pg. 38/51

39 GALATI GIURGIU GORJ HARGHITA HUNEDOARA IALOMITA IASI MARAMURES MEHEDINTI MUNICIPIUL BUCURESTI MURES NEAMT OLT PRAHOVA SALAJ SATU MARE SIBIU SUCEAVA TELEORMAN TIMIS TULCEA VALCEA VASLUI VRANCEA Domeniul 4. Transporturi pg. 39/51

40 Domeniul 4. Transporturi pg. 40/51

41 Autobuze si Autobuze si microbuze Tramvaie Troleibuze microbuze Tramvaie Troleibuze Autobuze si microbuze Tramvaie Troleibuze Autobuze si microbuze Tramvaie Troleibuze ALBA ARAD ARGES BACAU BIHOR BISTRITA- NASAUD BOTOSANI BRAILA BRASOV BUZAU CALARASI CARAS- SEVERIN CLUJ CONSTANTA COVASNA DAMBOVITA DOLJ GALATI GIURGIU GORJ Domeniul 4. Transporturi pg. 41/51

42 HARGHITA HUNEDOARA IALOMITA IASI MARAMURES MEHEDINTI MUNICIPIUL BUCURESTI MURES NEAMT OLT PRAHOVA SALAJ SATU MARE SIBIU SUCEAVA TELEORMAN TIMIS TULCEA VALCEA VASLUI VRANCEA Domeniul 4. Transporturi pg. 42/51

43 Autobuze si Autobuze si microbuze Tramvaie Troleibuze microbuze Tramvaie Troleibuze Autobuze si microbuze Tramvaie Troleibuze Autobuze si microbuze Tramvaie Troleibuze ALBA ARAD ARGES BACAU BIHOR BISTRITA- NASAUD BOTOSANI BRAILA BRASOV BUZAU CALARASI CARAS- SEVERIN CLUJ CONSTANTA COVASNA DAMBOVITA DOLJ GALATI GIURGIU GORJ Domeniul 4. Transporturi pg. 43/51

44 HARGHITA HUNEDOARA IALOMITA IASI MARAMURES MEHEDINTI MUNICIPIUL BUCURESTI MURES NEAMT OLT PRAHOVA SALAJ SATU MARE SIBIU SUCEAVA TELEORMAN TIMIS TULCEA VALCEA VASLUI VRANCEA Domeniul 4. Transporturi pg. 44/51

45 Lungimea liniei simple in transportul public local la sfarsitul anului, pe tipuri de vehicule, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judet Metrou Tramvaie Troleibuze ARAD BIHOR BOTOSANI BRAILA BRASOV CARAS-SEVERIN CLUJ CONSTANTA DAMBOVITA DOLJ GALATI GORJ IASI MARAMURES MUN. BUCURESTI -INCL. SAI NEAMT OLT PRAHOVA SATU MARE SIBIU SUCEAVA Domeniul 4. Transporturi pg. 45/51

46 TIMIS VASLUI Domeniul 4. Transporturi pg. 46/51

47 cartografice) în vederea implem instrumente şi p Durate de deplasare Zona economică funcţională a oraşelor se întinde, de obicei, dincolo de zona administrativă. Aceste zone-tampon de circa o oră de mers cu maşina, de la limita intravilanului, reprezentă timpul maxim pe care majoritatea oamenilor sunt dispuşi să îl petreacă pentru a ajunge la locul de muncă. Pentru a realiza o harta cu timpii de deplasare în orașele cu peste de locuitori au fost generate o serie de izocrone pentru 20, 40 si 60 de minute pornind din centrul localității. Suplimentar a fost generata si izocrona pentru 60 de minute de la limita intravilanului. Pentru calculul acestor izocrone a fost folosita urmatoare metodologie Seturi de date inițiale: stratul cu limita intravilanului (localități) stratul cu rețeaua de transport (drumuri) Pentru generarea izocronelor datele de intrare au fost procesate: rețeaua de transport a fost actualizata si sau atribuit viteze medii in funcție de tipul de drum (DC= 30 km/h ; DJ = 50 km/h; DN = 70 km/h; A = 100 km/h); prin intersectarea stratului de localități cu cel de drumuri au fost izolate segmentele de drum din intravilan; pentru segmentele de drum din intravilan sa atribuit o viteza medie de 30 km/h; pe baza datelor de la Recensământul populației si al locuințelor din 2011 au fost extrase localitățile cu peste de locuitori; Pe baza lor a fost generat un strat cu centru geometric al localităților (punctiform); prin intersectarea stratului de localități cu peste de locuitori cu cel de drumuri au fost izolate intr-un strat separat ieșirile din localități (punctiform); pe baza rețelei de transport a fost generat un graf pentru stabilirea drumului optim pe baza unui cost calculat in minute (cost = distanta / viteza) Pentru fiecare localitate din stratul punctiform (centru geometric al localității) au fost calculate izocronele, pentru pragurile de 20, 40 si 60 de minute, folosind o implementare a algoritmului Dijkstra. Algoritmul izolează un subset de segmente ce aparțin grafului, subset al cărui cost de traversare se înscrie in lista de praguri. Pe baza subsetului de segmente rezultat a fost generata o structura TIN (triangulated irregular network) din care ulterior au fost derivate poligoane pentru fiecare din pragurile prestabilite. Pentru calcului izocronei de 60 de minute de la limita localității a fost utilizata aceeași procedura având ca date de intrare ieșirile din localități. Domeniul 4. Transporturi pg. 47/51

48 Rezultate: Durata de deplasare fata de centrul (limita) oraselor cu peste de locuitori Pentru o imagine de ansamblu la nivelul Romaniei au fost calculate si izocronele necesara pentru traversarea Romaniei dintr-un anumit oras. In graficele urmatoare sunt prezentate aceste izocrone pentru cateva orase din Romania, cu urmatoarea legenda: Domeniul 4. Transporturi pg. 48/51

49 Domeniul 4. Transporturi pg. 49/51